Analiza economia Raiffeisen Bank :
Debutul anului a evidenţiat evoluţii favorabile la nivelul economiei, majoritatea
indicatorilor publicaţi la frecvenţă lunară înregistrând creşteri în lunile ianuarie
şi în februarie. Pandemia COVID-19 a afectat economia în mod material
începând cu mijlocul lunii martie, iar un sondaj realizat de Institutul Naţional de
Statistică (INS) la nivelul companiilor evidenţiază contracţii ample ale cifrei de
afaceri în perioada martie-aprilie (30-40%) previzionate în multe sectoare de
activitate.
Vedem posibilă o scădere a PIB real cu 6% în acest an, urmată de o creştere de
5% în 2021, ceea ce plasează economia în perioada 2020-2021 pe o traiectorie
substanţial mai joasă comparativ cu cea previzionată anterior declaşării COVID19. Subliniem însă că incertitudinea asociată acestui scenariu este foarte mare.
Banca centrală (BNR) a anunțat mai multe măsuri importante menite să
relaxeze politica monetară și să introducă lichiditate în economie. BNR a redus
rata dobânzii de referinţă cu 50 puncte de bază, de la 2,5% la 2,0%.
Contracţia economică foarte amplă creează premise pentru o creştere foarte
mare a deficitului bugetar în acest an, posibil către 8,5% din PIB.
Într-o evaluare publicată în data de 17 aprilie, agenţia de rating Fitch a anunţat
că păstrează nemodificat ratingul suveran al României la “BBB-”, dar reduce
perspectiva acestuia de la “stabilă” la “negativă”.
COVID-19 generează criză în sistemul de sănătate şi în
economie
Virusul SARS-CoV-2 ce provoacă boala infecţioasă denumită
Coronavirus 2019 (COVID-19) a fost identificat pentru prima
dată la sfârşitul anului 2019 în China, în oraşul Wuhan. Pe
parcursul ultimelor luni virusul s-a răspândit la nivel global,
iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat COVID-19
drept pandemie. În plan economic, măsurile de distanţare
socială absolut necesare pentru combaterea COVID-19
determină o scădere imediată şi simultană a ofertei şi cererii
de bunuri şi servicii din economie, care trebuie să
funcţioneze într-o stare de avarie, mult sub nivelul normal.
Pentru a limita impactul negativ, autorităţile trebuie să
intervină rapid şi să ofere suport financiar la scară largă atât
companiilor cât şi populaţiei. Băncile centrale au intervenit
prin injecţii masive de lichiditate în economie pentru a
elimina tensiunile apărute în diverse segmente ale pieţei
financiare şi pentru a susţine finanţarea sectorului public şi
privat, iar pe de altă parte au permis băncilor să folosească
rezervele de capital şi lichiditate acumulate în perioada
anterioară pentru a susţine finanţarea sectorului privat.
Odată ce răspândirea virusului este frânată în această primă
fază, urmează ca restricţiile de distanţare socială să fie
relaxate treptat. Există însă opinii că aceste restricţii ar putea
fi din nou instaurate, cel puţin parţial, către sfârşitul anului
sau la alte momente în viitor, pentru a ţine răspândirea
virusului sub control.
Astfel, există incertitudine cu privire la evoluţia pandemiei
COVID-19 în trimestrele următoare, la deciziile luate de
autorităţi pentru a controla răspândirea acesteia şi implicit,
la traiectoria pe care se va plasa economia în perioada
următoare. Evoluţia economiei depinde însă şi de alţi doi
factori importanţi: amplitudinea iniţială a contracţiei
economiei şi capitalul economic şi social care a fost distrus
(firme intrate în faliment, creşterea numărului de şomeri) ca
urmare a acestei contracţii şi capacitatea guvernelor de a
impulsiona reluarea creşterii economice prin stimuli fiscali.
Nivelul deja foarte ridicat al deficitului bugetar din România
înregistrat la începutul declanşării pandemiei COVID-19
implică un spaţiu fiscal foarte limitat al guvernului pentru a
implementa măsuri care vor limita amplitudinea distrugerii
capitalului economic şi social şi vor susţine revenirea creşterii
economice.
Premise pentru o contracţie economică foarte amplă
Debutul anului a evidenţiat evoluţii favorabile la nivelul
economiei, majoritatea indicatorilor publicaţi la frecvenţă
lunară înregistrând creşteri în luna ianuarie şi chiar în
februarie. Pe piaţa forţei de muncă au continuat să se
înregistreze evoluţii favorabile în aceste luni, rata şomajului
înregistat (calulată pe baza numărului de şomeri înregistraţi)
rămânând nemodificată la 2,9%. Câştigurile salariale au
continuat să crească în ianuarie şi februarie, iar indicatorul
de încredere a consumatorilor a scăzut doar uşor. Nivelul
mediu lunar al vânzărilor cu amănuntul din aceste luni a fost
cu 5% superior nivelului mediu lunar înregistrat în timestrul
IV din 2019 în termeni de volum, ceea ce sugerează o
dinamică pozitivă în primul trimestru. Consumul populaţiei a
continuat probabil să crească şi în trimestrul I din acest an,
determinând şi o creştere uşoară a PIB real.
Pandemia COVID-19 a afectat economia în mod material
începând cu mijlocul lunii martie, iar aceasta ar trebui să se
vadă într-o contracţie foarte amplă a PIB real în trimestrul al
II-lea. Sondajele test realizate de INS la nivelul companiilor
indicau perspectiva unei contracţii ample a cifrei de afaceri
(cu 30-40%) în lunile martie-aprilie şi un grad ridicat de
incertitudine cu privire la evoluţia afacerilor.
Economia românească este mult mai puţin integrată în
fluxurile comerciale internaţionale decât economiile din
regiune, ceea ce sugerează că impactul unui şoc negativ la
nivelul economiei globale ar trebui să fie mai mic decât în
alte ţări. Serviciile de turism, afectate puternic de pandemia
COVID-19, au de asemenea o pondere redusă în PIB.
Ponderea sectoarelor din sectorul privat cu senzitivitate mai
mică la manifestarea COVID-19 este mai mare ca în alte ţări.
Astfel, din punct de vedere al structurii economiei, există
unele considerente care sugerează că impactul unui şoc
extern de natura unei pandemii ar putea fi mai mic în
România comparativ cu alte economii.
Reducerea foarte amplă a activitităţii economice pe fondul
manifestării pandemiei COVID-19 face însă ca plasa de
siguranţă oferită de aceste elemente să devină ineficientă în
faţa şocului negativ major. Considerăm că nu există sector
economic care să nu înregistreze o scădere a activităţii în
trimestrul al II-lea sau în anul 2020 comparativ cu 2019.
Capacitatea guvernului de a atenua amplitudinea contracţiei
economiei şi de a stimula revenirea acesteia după încetarea
distanţării sociale este limitată de deficitul bugetar deja
ridicat.
Asfel, după o contracţie amplă a PIB real în trimestrul al IIlea, recuperarea din următoarele trimestre ar putea fi una
lentă (în special dacă se impun din nou restricţii de distanţare
socială).
În acest context, vedem posibilă o contracţie a PIB real mult
amplă în 2020, respectiv de până la 6%. Ne aşteptăm la o
revenire lentă a economiei în a doua jumătate a anului,
urmată de o accelerare a creşterii în 2021, rezultând într-un
avans economic de 5% în acel an comparativ cu 2020.
Traiectoria pe care va evolua economia în perioada 2020-
2022 va fi însă cu mult inferioară celei previzionate anterior
declanşării pandemiei COVID-19. Reiterăm însă faptul că
incertitudinea asociată acestui scenariu este foarte mare,
evoluţia efectivă a pandemiei COVID-19 în perioada
următoare fiind imprevizibilă.
Debutul pandemiei COVID-19 a surprins România cu un
nivel al deficitului bugetului public deja foarte ridicat
Exprimat pe standarde cash (metodologia naţională),
deficitul bugetului public s-a situat la 4,6% din PIB în anul
2019. De asemenea, excuţia bugetului public din primele
două luni ale acestui an a generat un deficit bugetar de
0,73% din proiecţia oficială anuală de PIB, nivel ce a fost
superior celor înregistrate în anii anteriori (0,5% din PIB în
2019 şi respectiv 0,58% din PIB în 2018). Astfel, estimările
noastre sezoniere indică un nivel al deficitului bugetar de
aproximativ 5,0% din PIB în primele două luni ale anului.
Nivelul este apropiat de cele înregistrate în trimestrele III şi
IV din 2019 (5,1% din PIB şi respectiv 4,9% din PIB).
Contracţia economică foarte amplă creează premise pentru o
creştere foarte mare a deficitului bugetar în acest an, posibil
către 8,5% din PIB. Ne aşteptăm ca autorităţile să anunţe
rapid un plan de consolidare fiscală cu efecte pe termen
mediu, iar ratingul suveran să se păstreze în categoria
“recomandat investiţiilor“. Astfel, contractarea unor
împrumuturi cu condiţionalităţi de la FMI şi Comisia
Europeană ar putea fi evitată. Eşecul în a adopta rapid o
atitudine fiscală responsabilă şi/sau reducerea ratingului
suveran la o treaptă din categoria “nerecomandat
investiţiilor“ reprezintă însă factori de risc majori la adresa
scenariului nostru de bază, cu şanse semnificative de a se
materializa.
Într-o evaluare publicată în data de 17 aprilie, agenţia de
rating Fitch a anunţat că păstrează nemodificat ratingul
suveran al României la “BBB-”, dar reduce perspectiva
acestuia de la “stabilă” la “negativă”.
