S-a incheiat Summitul NATO de la Washington cu 3 decizii cruciale care privesc direct si Romania.
- Întărirea Flancului Estic cu mai mult trupe şi tehnică militară
- Declararea zonei Mării Negre de importanţă strategică
- Ajutorul de 40 de miliarde de euro anual pentru Ucraina, ţara invadată de ruşi cu care România are cea mai lungă frontiera terestră din Alianţă.
Radio România Actualităţi
Summitul istoric al NATO de la Washington
Interviu cu jurnalistul şi analistul militar Radu Tudor
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 iulie, ora 22:17)
“Agenda globală” – Realizator: Radu Dobriţoiu
Declaraţia finală a summitului, adoptată de liderii statelor aliate, conform căreia drumul Ucrainei către NATO este ireversibil, arată că Alianţa este dedicată aderării acestui stat, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington: “Este un mesaj puternic din partea aliaţilor NATO că vrem cu adevărat ca Ucraina să adere, că lucrăm cu Ucraina pentru a face acest lucru să se întâmple”. Declaraţia finală anunţă înfiinţarea misiunii de asistenţă pentru securitatea şi instruirea pentru Ucraina, care să coordoneze furnizarea de echipament militar şi instruire pentru Ucraina de către ţările aliate şi partenere.
În acelaşi timp, declaraţia finală salută decizia secretarului general de a numi un reprezentant senior al NATO în Ucraina. În declaraţia summitului NATO de la Washington există, însă, o frază esenţială pentru România: “Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt de importanţă strategică pentru Alianţă. Ne menţinem angajamentul ferm faţă de securitatea şi stabilitatea acestora”, se arată în debutul paragrafului 31 al declaraţiei. Acesta este elementul crucial pentru care a insistat România: declararea oficială a importanţei strategice a Mării Negre de către toţi aliaţii. Documentul menţionează ţara noastră şi la paragraful 8, unde se vorbeşte despre întărirea sistemelor de apărare antiaeriană şi antirachetă.
Summitul istoric al NATO de la Washington este şi subiectul interviului ediţiei, pe care l-am realizat cu jurnalistul şi analistul militar Radu Tudor.
Realizator: Domnule Radu Tudor, avem un summit NATO special, 75 de ani de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord. NATO trebuie să se asigure că este la fel de potrivită pentru viitor precum a fost în ultimele decenii, în scopul său de a spori descurajarea şi de a asigura apărarea colectivă. Care sunt principalele teme ale summitului de la Washington?
Radu Tudor: Vă salut, domnule Dobriţoiu! Mulţumesc pentru invitaţie, salutări şi ascultătorilor Radio România! Primul şi cel mai important obiectiv este cel legat de sprijinirea Ucrainei. Ţara noastră este ţara NATO cu cea mai lungă graniţă terestră cu Ucraina. Suntem interesaţi în mod direct ca această ţară să îşi păstreze suveranitatea naţională, să îşi elibereze teritoriul de invadatorii ruşi şi să pună capăt războiului, drept pentru care noi, în NATO, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să îi sprijinim pe ei, şi pentru noi nu este un efort decât financiar, nimic altceva.
A doua chestiune, în afară de sprijinul masiv pentru Ucraina, care va fi pe cinci componente şi vor fi anunţate de secretarul general al NATO, este activarea, pentru prima oară în istoria Alianţei, a planurilor de descurajare şi apărare. DDA Plans înseamnă o componentă extrem de puternică de forţă militară a NATO, forţa aliată de răspuns, ARF, care va însemna 500.000 de militari în stare de operaţionalizare ridicată, adică gata de luptă, cum spune românul, ca să poată interveni oricând la dispoziţia comandantului suprem al forţelor aliate. Cu opt grupuri de luptă vedem că vor fi dislocaţi pe flancul estic 40.000 de militari, cu tancuri, cu blindate, cu sisteme de apărare antiaeriană, cu tot ce este necesar ca acest buffer foarte serios, de opt grupuri de luptă să reprezinte un mesaj ferm de descurajare şi de apărare în faţa Rusiei agresive. Şi al treilea element foarte important îl reprezintă parteneriatele globale. Asta înseamnă că NATO întinde o mână ţărilor democratice din Asia, respectiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, pentru că există ţări din Asia care, din păcate, finanţează şi sprijină războiul din Europa şi lucrul acesta ne afectează nouă securitatea şi ne îngrijorează foarte serios. E vorba de China, e vorba de Coreea de Nord, e vorba şi de Iran, sunt ţări care sprijină Rusia, care stimulează războiul din Europa şi care nouă ne creează foarte mari dureri de cap, drept pentru care trebuie să ne aliniem cu ţările democratice din Asia, care pot sprijini pacea şi securitatea aşa cum o vedem noi şi cum vrem să o prezervăm în interiorul NATO.
Reporter: În contextul îmbunătăţirii planurilor de apărare colectivă se vor concentra aliaţii pe pilonul european al NATO, în condiţiile în care avem un război pe continent şi încă unul în proximitate?
Radu Tudor: E foarte importantă întrebarea dumneavoastră. Noi, aliaţii din Europa, trebuie să fim conştienţi că, în momentul de faţă, contribuţia esenţială, militară, a Statelor Unite pentru securitatea europeană este fără precedent, sunt peste 100.000 de militari americani în diverse baze. Şi haideţi să luăm cazul concret al României, pe teritoriul ţării noastre s-a realizat cea mai mare investiţie militară americană de la terminarea Războiului Rece: elementele scutului american antirachetă de la Deveselu, 1,1 miliarde de dolari, scut care a fost transferat sub comanda NATO; avem bază aeriană de la Mihail Kogălniceanu cu o brigadă americană, adică 3.000 de militari americani sunt aici pe teritoriul nostru ca să dea un mesaj foarte ferm Rusiei de angajare în securitatea României şi în securitatea aliată. Şi, da, avem o responsabilitate în faţa Statelor Unite să nu lăsăm toată povara financiară şi militară pe umerii lor, ci şi noi să contribuim într-un mod foarte serios la întărirea securităţii Europei, bazându-ne pe o finanţare serioasă şi, evident, şi pe implicarea americană, aşa cum se întâmplă de 75 de ani.
Reporter: Ucraina – NATO va prelua de la Statele Unite misiunea de susţinere pentru a evita un eventual blocaj ce ar putea fi generat de Donald Trump, în situaţia în care acesta va câştiga un nou mandat de preşedinte. La summitul de la Washington s-a vorbit despre crearea unei poziţii de coordonator al asistenţei de securitate pentru Ucraina. Cum va regândi Alianţa sprijinul pentru Kiev?
Radu Tudor: Cei 32 de aliaţi îşi vor lua angajamentul că va exista un ajutor multianual de 40 de miliarde de euro pe an pentru Ucraina, ca aceasta să îşi poată planifica apărarea, să-şi poată planifica lupta împotriva invadatorilor ruşi, să-şi poată planifica cu seriozitate eliberarea teritoriului lor naţional. Un centru de coordonare care va funcţiona la Wiesbaden, în Germania, acest comandament NATO de pe teritoriul Germaniei va avea 700 de militari, va fi condus de un general de trei stele, şi această coordonare directă, evident, nu va mai alimenta îndoielile sau întârzierile de furnizări de echipamente militare Ucrainei, în funcţie de schimbările politice din unele ţări sau altele din NATO.
Reporter: Domnule Radu Tudor, aţi adus aminte deja, aş dori să dezvoltăm, un accent al summitului vizează regiunea Indo-Pacific, lideri din aceste ţări sunt prezenţi la Washington, atât Japonia, cât şi Coreea, în special, au fost parteneri foarte buni în abordarea ameninţării reprezentate de Rusie; adăugăm Australia şi Noua Zeelandă cu reprezentanţi la summit. Avem o nouă etapă pentru Alianţă. Se va concretiza un acord, cel puţin la nivel declarativ, pentru o susţinere de către NATO a ţărilor din Indo-Pacific, ceva similar cu relaţia cu Ucraina, care nu face parte din NATO?
Radu Tudor: Este pentru prima oară când NATO îşi creează un cadru instituţional de cooperare cu ţări din Asia, şi unii s-ar putea întreba dar ce treabă are NATO cu Asia, când NATO este o alianţă transatlantică de 75 de ani între Europa şi Statele Unite? Sunt ţări din Asia care sprijină financiar, tehnologic şi militar Rusia şi care amplifică această uriaşă problemă de securitate a noastră, a europenilor şi americanilor, a celor din NATO, şi atunci noi trebuie să ne aliem cu acele state din Asia care sunt alături de noi, care sunt democratice, care luptă pentru libertate, care luptă pentru integritate teritorială, pentru independenţă, pentru securitate.
Reporter: Domnule Radu Tudor, vă mulţumesc pentru aceste informaţii.
RADOR RADIO ROMÂNIA
