Antifake.ro : ce contine si cum te poti feri de campania de prostire anti-vaccin

De la începutul campaniei de vaccinare în România și în întreaga Uniune Europeană, una dintre interpretările distorsionate cele mai frecvente în legătură cu vaccinurile împotriva COVID-19 promovează ideea că aceste vaccinuri ar fi „experimentale”. De aici, un vocabular conex din ce în ce mai virulent: „experiment medical genetic”, „experiment cinic”, „cobai”, „genocid”, „decimarea populației”, scrie site-ul de specialitate antifake.ro.

Conform acestei interpretări, vaccinurile autorizate în România ar fi „seruri experimentale”, „au sărit” peste etapa testelor pe animale de laborator sau se află în etapa studiilor clinice până în 2023. Aceste interpretări sunt înșelătoare și sunt menite să creeze confuzie, neîncredere și panică: toate vaccinurile împotriva COVID-19 folosite în acest moment în România sunt autorizate în Uniunea Europeană, au fost evaluate din punctul de vedere al siguranței și eficacității, au fost testate în laborator pe animale și au încheiat studiile clinice de fază 1, 2 și 3.

Înainte de a fi aprobate în Uniunea Europeană, vaccinurile trebuie să treacă prin teste riguroase efectuate de producător și printr-o evaluare științifică efectuată de autoritățile de reglementare, în cazul UE, autoritatea de reglementare fiind Agenția Europeană a Medicamentelor (European Medicine Agency – EMA). Vaccinurile împotriva COVID-19 au fost dezvoltate pe baza acelorași cerințe legale de calitate, siguranță și eficacitate precum toate celelalte vaccinuri autorizate de către EMA. Ca pentru toate vaccinurile, efectele vaccinurilor împotriva COVID-19 au fost testate mai întâi în laborator, adică pe animale, iar apoi pe oameni care s-au oferit voluntar. Vaccinurile trebuie să treacă printr-o serie lungă de etape ale studiilor clinice pentru a fi autorizate, de la testarea pe linii de celule și pe animale de laborator (testarea preclinică), până la studiile clinice de faza 1, 2 și 3, când vaccinurile sunt administrate la zeci de mii de persoane împărțite pe categorii diferite (tineri, vârstnici, boli cronice, etc.) pentru a verifica siguranța și capacitatea vaccinului analizat de a declanșa/ stimula un răspuns imun.

Contrar afirmațiilor regăsite pe rețelele sociale din România, vaccinurile autorizate în UE împotriva COVID-19 au fost testate pe animale. Studiile pe animale au făcut parte din faza preclinică și au indicat dacă vaccinul este capabil să declanșeze un răspuns imun. Toate cele patru vaccinuri aprobate și administrate în UE – Pfizer / BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Janssen (Johnson & Johnson) – au efectuat și au publicat datele privind studiile efectuate pe animale de laborator. În cazul vaccinurilor dezvoltate Pfizer și Moderna, producătorii au primit aprobarea de a testa simultan vaccinurile pe animale în timp ce desfășurau studii de fază 1 în rândul voluntarilor. Această suprapunere și alocarea unor resurse financiare semnificative pentru cercetare au făcut posibilă dezvoltarea accelerată a vaccinurilor împotriva COVID-19. Chiar și în cazul acestei suprapuneri gândite pentru a salva timp prețios, cei doi producători au fost obligați să prezinte și datele studiilor pe animale înainte de primi aprobarea pentru studiile clinice din faza 1.

Având în vedere contextul pandemiei de COVID-19, Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a instituit proceduri de examinare rapidă pentru a evalua cererile în cel mai scurt timp posibil, asigurând, în același timp, emiterea unor avize științifice solide. Astfel, elementele-cheie pentru accelerarea procesului au fost „analizele continue”, care au permis EMA să evalueze datele privind medicamentele sau vaccinurile cu potențial promițător (adică acele vaccinuri care începeau să își demonstreze capacitatea de a stimula apariția unui răspuns imun) pe măsură ce aceste date deveneau disponibile, în loc să înceapă evaluările abia după încheierea tuturor studiilor clinice.

Toate cele patru vaccinuri aprobate în UE au publicat deja rezultatele din faza finală a studiilor. Totuși, pe rețele sociale au circulat mai multe afirmații eronate despre încheierea fazei finale a studiilor clinice peste 2-3 ani – de aici ideea înșelătoare a pretinsului caracter „experimental”. Acest lucru nu este adevărat și probabil vine din confuzia cu privire la „data estimată de finalizare a studiului” precizată de către producătorii de vaccinuri, cum ar fi Pfizer – 31 ianuarie 2023 sau Moderna – 27 octombrie 2022. Aceste date nu înseamnă că studiile clinice vor continua pentru următorii ani în rândul populației generale ci, în schimb, fac referire la o practică standard în industrie, și anume monitorizarea continuă a siguranței după ce vaccinul a fost aprobat și lansat pe piață. Data estimată de finalizare a studiilor este data la care ultimul participant al unui studiu clinic va fi examinat sau va primi o intervenție/tratament pentru a putea colecta datele finale cu privire la cercetarea desfășurată. Faptul că studiile asupra acestor vaccinuri au loc în continuare nu înseamnă că vaccinurile ar fi „experimentale”. Toate vaccinurile sunt monitorizate, inclusiv cele care se administrează de ani de zile, pentru a depista, în permanență, posibile efecte adverse. Potrivit unei informări a Ministerului Sănătății din România, „vaccinurile au trecut printr-o serie de teste riguroase înainte de a fi autorizate” și „este important ca siguranța acestora să fie monitorizată în mod constant.”

De la începutul campaniei de vaccinare, în spațiul online, în special pe rețelele sociale, au fost răspândite numeroase afirmații false, înșelătoare, de multe ori fără suport științific, cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19. Pe baza exemplului analizat, pentru a naviga mai în siguranță spațiul informațional, sugerăm:

să nu dăm, în mod automat, crezare unor informații medicale, încadrări sau interpretări ce nu sunt susținute de dovezi științifice, din motivul că ne confirmă îndoieli, suspiciuni, credințe sau interpretări anterioare;
să manifestăm prudență față de anumite constatări sau interpretări și să verificăm dacă informațiile respective au apărut și în presa mainstream, inclusiv sau în special în presa medicală de prestigiu, dacă sunt preluate de surse oficiale, de reprezentanți ai asociațiilor profesionale;
pe subiecte medicale, să ne informăm de la persoane de strictă specialitate;
să verificăm sursa unei informații și întregul site/ profil/ grup de social media unde apare o anumită informație, pentru a ne face o opinie cu privire la linia editorială/ istoricul de publicare/ vocabularul folosit;
să analizăm emoțiile pe care le exploatează anumite conținuturi: frică, suspiciune generalizată, neîncredere, furie;
să dăm atenție faptului că un număr mare de distribuiri sau like-uri pe rețelele sociale nu reprezintă, în mod automat, un indicator al gradului de credibilitate sau acuratețe al informațiilor.

Sursele antifake.ro:

anm.ro – Informatii vaccinuri COVID-19

vaccinare-covid.gov.ro – TOP 10 informații sigure

vaccination-info.eu – Vaccinurile COVID-19

vaccination-info.eu – Aprobarea vaccinurilor în Uniunea Europeană

clinicaltrials.gov – Glossary of Common Site Terms

reuters.com – CORRECTED-Fact Check- COVID-19 vaccines are not experimental and they have not skipped trial stages

reuters.com – Fact check: It is standard practice for vaccine safety monitoring to continue after approval

thejournal.ie – Debunked: No, Covid-19 vaccines didn’t ‘skip’ or ‘fail’ animal trials

ec.europa.eu – Întrebări și răspunsuri privind vaccinarea împotriva COVID-19 în UE

fullfact.org – The Covid-19 vaccine programme isn’t a medical experiment

pfizer.com – Pfizer and Biontech announce data from preclinical studies of mrna-based vaccine candidate against COVID-19