Cea mai serioasa si apreciata institutie de stat a Romaniei, Armata, isi onoreaza inca o data promisiunile.

Iata ce scrie un comunicat MApN :

Ministerul Apărării Naționale și asocierea de firme TOP LINE CONSTRUCT S.R.L. (lider) și IMPRESA DI CONSTRUZIONI ING. E. MANTOVANI S.p.A au semnat luni, 7 mai, la sediul M.Ap.N., contractul de execuție a lucrărilor de restaurare și reabilitare a Crucii Caraiman.

Asocierea de firme a fost desemnată câștigătoare în cadrul procedurii de achiziție derulată prin intemendiul platformei SEAP  în perioada decembrie 2017 – mai 2018. Valoarea contractului este de 13.750.923,13 lei fără TVA, iar termenul de finalizare este de 36 de luni. Lucrările vor fi coordonate de Centrul de Domenii și Infrastructuri Sibiu, din cadrul Direcției Domenii și Infrastructuri.

* * *

În calitatea sa de administrator legal al monumentului Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, Ministerul Apărării Naţionale derulează în perioada 9 mai 2016 – 31 decembrie 2020 proiectul cu titlul „Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor “Crucea Caraiman”/ Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Contractul de finanţare a fost semnat de către Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, la data de 26 iulie 2017.

Demersul de reabilitare şi implementare a proiectului este coordonat de Secretarul general al Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Direcţiei Domenii şi Infrastructuri.

Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional este Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, iar  Organismul Intermediar pentru regiunea Sud Muntenia este Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Wikipedia :

Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 19261928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni.[1]

Denumirea monumentului este Crucea Eroilor Neamului, dar popular este denumit Crucea de pe Caraiman, fiind trecut pe lista monumentelor istorice cu codul PH-IV-m-A-16887.

Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un
vârf montan.[2]

Crucea Eroilor Neamului a fost construită între anii 19261928, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea a fost înălțată la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României, cu scopul de a fi văzută de la o distanță cât mai mare.

Unele legende povestesc că acest monument s-a realizat în urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Munții Bucegi reprezentați prin vârful Caraiman au fost stropiți de sânge românesc în Primul Război Mondial. Pentru construcția monumentului s-a ales vârful secundar al Caraimanului (2291 m), deoarece, dacă s-ar fi construit monumentul pe vârful principal (2325 m), Crucea nu ar mai fi fost vizibilă decât din apropiere, de pe platou.

Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecții români Georges Cristinel și Constantin Procopiu. Construcția monumentului a început în anul 1926 și s-a finalizat în august 1928. Regina Maria a urmărit îndeaproape execuția până la finalizarea ei. Inaugurarea și sfințirea monumentului au avut loc pe data de 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci.

Lucrările efective au fost executate de către Direcția de Poduri din cadrul C.F.R. prin secțiile L1 și L 5 din Sinaia. Proiectul de rezistență a fost întocmit de către inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici, diriginte de șantier a fost Nicu Stănescu și șef de șantier maestrul V. Bumbulescu. Fondurile necesare construcției au fost obținute din diferite surse și prin donații de la firme particulare și instituții de stat.

Monumentul a fost confecționat din traverse metalice îmbinate prin nituire într-o rețea. Construcția propriu-zisă a fost realizată efectiv de către Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizați și un număr mare de tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni – Sinaia – Vf. Păduchiosul – Vf. Dichiu – Platoul Bucegi – Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel – pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii și măgarii până în vârful Caraiman.

Deoarece numărul căruțelor din zonă era insuficient, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea altora. Drumul era anevoios, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi. Pentru punerea la dispoziție a propriilor atelaje, căruțașii – dintre care memoria localnicilor păstrează și astăzi numele celor din familia Clinci, din Sinaia – erau plătiți cu bani, câteva brațe de fân și hrană.

Soclul crucii a fost realizat în anul 1930 din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată și îngrijit rostuită, fiind construit la doi ani după sfințirea Crucii.[3] Pentru o mai bună încastrare a ei, inițial crucea a fost introdusă direct în stâncă.[4] Grinzile Crucii sunt confecționate din zăbrele, golurile dintre bare putându-se umple iarna cu zăpadă înghețată.

 

3 COMMENTS

  1. Daca SEAP-ul spune ca astia sunt castigatorii, spor la treaba. Vreau sa cred ca voi apuca ziua cand acest monument va fi terminat si sa-l si vizitez in noua sau aspect.
    Raman la ideea ca Romania duce lipsa unui “tatuc” coagulator al fortelor si inteligentei romanesti. Este o rusine pentru Romania ca niste straini necunoscuti, sa vina sa ne construiasca/reabiliteze monumente, sosele, cladiri etc, atat timp cat noi singuri ne-am desavarsit Transfagarasanul, autostrada Bucuresti-Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra si cate si mai cate.

    • Sunt multe proiecte bune, publicate in SEAP, constructorii romani nu se inghesuie.
      Ar trebui sa fie mai indrazneti.

Leave a Reply