Apel al magistratilor pentru salvarea statului de drept

Potrivit publicatiei Lumea justitiei, Asociatia Magistratilor din Romania ia pozitie dupa ce presedinta acestei asociatii profesionale, judecatoarea Gabriela Baltag, a ajuns sa fie cercetata din oficiu de Inspectia Judiciara pentru ca si-a permis sa solicite public demisia sefei ICCJ, Livia Stanciu, in urma scandalului “Rarinca Gate”, dar si sa apere interesele magistratilor din sistem. Vicepresedintii AMR, judecatoarea ICCJ Macavei Sorinela Alina, judecator Stefania Anton, judecatoarea Andreea Ciuca, judecatoarea Liliana Ciuperca, judecataorea Sandina Mariana Croitoru, procuroarea Paula Tanase, judecatorul Remus Nemes si judecatorul Dan Spanu au inaintat Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare in care isi exprima ingrijorarea fata de modul selectiv in care isi exercita Inspectia Judiciara rolul de initiator al actiunilor disciplinare, cu incalcarea principiului impartialitatii. In opinia semnatarilor scrisorii, reactiile selective ale Inspectiei Judiciare, incurajate chiar de CSM, determina un sentiment acut de insecuritate in randul magistratilor si descurajeaza judecatorii si procurorii sa iasa public sa critice orice atitudini nepotrivite ale organelor de conducere ale institutiilor.

AMR arata ca Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu de fiecare data data cand au fost criticate Livia Doina Stanciu sau Laura Codruta Kovesi

In acest sens, vicepresedintii AMR amintesc de momentul in care presedinta ICCJ, judecatoarea Livia Stanciu, a afirmat public ca este un partener de nadejde al DNA, declaratia care, in opinia AMR, “a stirbit autoritatea magistratului – judecator de scaun”, si care “contravine si ideilor de independenta a justitiei si de impartialitate a judecatorului Doina Livia Stanciu”.

AMR acuza Inspectia Judiciara ca a fost lipsita de reactie in fata acestui moment, cu toate ca atitudinea Liviei Stanciu ar fi fost in dezacord de art. 9 alin. 2 din Codul deontologic al magistratilor care prevede ca “judecatorii si procurorii trebuie sa se abtina de la orice comportament, act de manifestare de natura sa altereze increderea in impartialitatea lor”.

Altfel ar fi stat lucrurile daca, imediat dupa ce si-a exprimat sprijinul pentru DNA, Livia Stanciu si-ar fi exprimat sustinerea si fata de avocati, parte integranta a sistemului judiciar, asemenea magistratilor.

Alaturat lipsei de reactie fata de declaratiile sefei Inaltei Curti, Inspectia Judiciara a mai avut, conform scrisorii AMR, un alt moment care ar putea confirma ca institutia condusa de Rica Vasiliu Cravelos nu este impartiala atunci cand initiaza o actiune de cercetare disciplinare.

Astfel, AMR condamna lipsa de reactie a Inspectiei Judiciare fata de afirmatiile judecatorului Vasilica Danilet din CSM, care si-a permis sa emita pareri fata de hotararea judecatoreasca pronuntata de CAB, neredactata inca, prin care Mariana Rarinca a fost achitata definitiv pentru infractiune de santaj adusa de sefa ICCJ Livia Stanciu. Totodata, vicepresedintii AMR evidentiaza ca Inspectia Judiciara nu a catadicsit sa initieze o actiune disciplinara nici atunci cand Asociatia Magistratilor din Romania a reclamat ca procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a criticat nepermis deciziile de achitare ale instantelor judecatoresti.

In tot acest context, semnatarii scrisorii se declara solidari cu presedinta AMR, judecatoarea Gabriela Baltag, despre care afirma ca nu a facut decat sa sanctioneze lipsa de reactie a Inspectiei Judiciare si a CSM in fata comportamentelor unor anumiti magistrati care au condus la parere ca “afacerile judiciare ale judecatorului Doina Livia Stanciu ar fi fost influentate de parteneriatul de nadejde pe care l-a creat si demontate de o hotarare judecatoareasca”.

Si asta pentru ca este nepermis ca Inspectia Judiciara sa se sesizeze din oficiu doar tinand cont de calitatea persoanelor si nu de criteriile legale prevazute in Codul deontologic al magistratilor, la fel cum este nepermis ca CSM sa nu ia la cunostinta de acest fenomen si sa nu reactioneze prompt.

Prezentam in continuare in integralitate scrisoarea deschisa transmisa de AMR  catre CSM si semnata de vicepresedintii Asociatiei:

“Asociatia Magistratilor din Romania isi exprima ingrijorarea fata de modul in care Inspectia Judiciara intelege sa isi exercite rolul de initiator al actiunii disciplinare in cazul abaterilor savarsite de magistrati, cat si fata de atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii care, in calitate de garant al independentei justitiei, nu actioneaza pentru a corija lipsa de echidistanta in exercitarea acestei atributii de catre Inspectia Judiciara.

Daca lupta impotriva coruptiei trebuie sa constituie scopul justitiei penale in orice stat de drept, nu vedem de ce magistratii ar trebui sa se erijeze in eroi, de vreme ce aceasta reprezinta menirea lor profesionala.

Nu intelegem de ce laudele aduse in rapoartele intocmite in cadrul Mecanismului de Control si Verificare a justiției sunt revendicate ca merite personale ale unei institutii sau a alteia, din moment ce este evident ca nu constituie un merit ci, dimpotriva, dovada restantelor pe care sistemul judiciar trebuie sa le acopere pentru ca Romania sa se ralieze la standardele Uniunii Europene.

Actul de justitie este prin definitie un act de constiinta al fiecarui magistrat, astfel ca realizarile sau neimplinirile sistemului judiciar apartin tot fiecarui magistrat.

Nu de putine ori, actualul curs al justitiei a fost perceput in mod gresit, ca un merit personal al reprezentantilor autoritatii judecatoresti, care au creat impresia ca sunt persoane indispensabile sistemului judiciar, atitudine care a nemultumit pe cei care infaptuiesc nemijlocit actul de justitie.

Perceptia astfel creata nu a fost corectata la timp si cu fermitate de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dimpotriva, a fost incurajata, Inspectia Judiciara sesizandu-se din oficiu pentru apararea reputatiei ori de cate ori au fost aduse critici reprezentantilor autoritatii judecatoresti, respectiv presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau Procurorului General al D.N.A., atunci cand si-au asumat meritele intregului sistem.

Astfel, declaratia publica a judecatorului Doina Livia Stanciu, in calitate de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care se arata un „partener de nadejde” al D.N.A., nu doar ca a stirbit autoritatea magistratului – judecator de scaun, dar contravine si ideilor de independenta a justitiei si de impartialitate a judecatorului Doina Livia Stanciu, in calitate de reprezentant al puterii judecatoresti, indispensabile intr-o societate democratica. Cat timp acelasi sprijin de nadejde nu a fost reafirmat si in raport cu avocatii, care asista sau reprezinta partile in proces, atitudinea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate fi caracterizata ca fiind in acord cu art. 9 alin.2 din Codul deontologic al magistratilor potrivit cu care „Judecatorii si procurorii trebuie sa se abtina de la orice comportament, act au manifestare de natura sa altereze increderea in impartialitatea lor”.

Lipsa de reactie a Inspectiei Judiciare fata de aceasta situatie, dar reactia sa prompta ori de cate ori reprezentantii justitiei au fost criticati, a creat in randul multor magistrati un sentiment de insecuritate, derivand din masura diferita cu care reputatia magistratilor poate fi aparata.

Evenimentele recente, determinate de reflectarea in presa a reactiilor publice ale unor judecatori cu privire la afacerile judiciare ale doamnei judecator Doina Livia Stanciu, confirma veridicitatea celor mentionate anterior.

Astfel, fata de judecatorul Cristi Vasilica Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara nu a initiat nici o actiune disciplinara pentru comentariile la adresa unei hotarari judecatoresti de achitare, neredactate. La fel s-a intamplat si cu sesizarea Asociatiei Magistratilor din Romania referitoare la criticile pe care Procurorul General al D.N.A. le-a adus deciziilor de achitare primite.

Daca se confirma inceperea cercetarii disciplinare a judecatorului Gabriela Baltag, cu privire la declaratiile sale privind lipsa de reprezentativitate pentru puterea judecatoreasca a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecator Doina Livia Stanciu, acuzele de impartialitate in initierea cercetarii disciplinare, aduse Inspectiei Judiciare, par sa fie intemeiate.

In opinia noastra, atitudinea judecatorului Gabriela Baltag a sanctionat tocmai lipsa de reactie a Inspectiei Judiciare, dar si a Consiliului Superior al Magistraturii, fata de comportamentele anterior mentionate, care au condus la parerea, exprimata in spatiul public, ca afacerile judiciare ale judecatorului Doina Livia Stanciu ar fi fost influentate de „parteneriatul de nadejde” pe care l-a creat si demontate de o hotarare judecatoreasca.

In contextul creat, judecatorul Gabriela Baltag s-a vazut nevoit sa reactioneze in locul celor care au aceasta atributie, dar care au refuzat sa o indeplineasca.

Faptul ca in urma unei astfel de luari de pozitie, judecatorul ar putea fi urmarit disciplinar tocmai de cel care a avut o atitudine de pasivitate, ne aminteste de cauza Kudeshkina impotriva Rusiei.

O astfel de initiativa a Inspectiei Judiciare ar dovedi ca, in opinia sa, unii magistrati sunt mai magistrati decat altii si reprezinta motivul nemultumirii semnatarilor acestei scrisori deschise.

A tolera un dublu etalon in comensurarea conduitei profesionale a magistratilor inseamna sa acceptam atitudini discriminatorii venite din partea celor care trebuie sa vegheze la pastrarea independentei justitiei si sa se preocupe de prestigiul justitiei in societate.

De aceea, nu doar asociatiile profesionale pot lua atitudine atunci cand considera ca interesele legitime le sunt afectate, ci insesi magistratii, deoarece increderea publicului in sistemul judiciar este mai presus de imaginea persoanelor care ocupa temporar functii de demnitate publica in acest sistem.

Libertatea de exprimare, ca drept fundamental prevazut in art. 10 al Conventiei europene a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, poate fi restransa pentru a se garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti, ceea ce subliniaza importanta acestor atribute, justifica interesul public ce le este acordat si explica de ce limitele criticilor permise cu privire la activitatea reprezentantilor autoritatii judecatoresti sunt mai largi decat cele permise in legatura cu calitatea de magistrat, atunci cand vin chiar din partea magistraților.

 Intrucat persoanele care detin functii de conducere in cadrul autoritatii judecatoresti devin persoane publice, in calitate de exponenti ai acestei autoritati, se expun unui spectru mai larg de critici decat cel acceptat in ceea ce ii priveste pe magistratii de cariera.

Inspectia Judiciara actioneaza insa in sens opus, prin aceasta afectand increderea in actul de justitie morala pe care il initiaza, prin declansarea actiunii disciplinare, in interiorul autoritatii judecatoresti.

Derogarea Inspectiei Judiciare de la principiul impartialitatii determina un acut sentiment de insecuritate in randul magistratilor si este de natura a le afecta comportamentul profesional, prin descurajarea oricaror atitudini critice la adresa conducerii.

A accepta ca analiza conduitelor reglementate in Codul deontologic al magistratilor se poate realiza in considerarea calitatii persoanelor si nu dupa criterii legale, aplicate in mod egal pentru toti, fara a semnala Consiliului Superior al Magistraturii acest fenomen pe care il consideram a fi ingrijorator, nu inseamna respectarea limitelor aduse libertatii de exprimare, ci incalcarea obligatiei prevazuta in art. 3 alin.1 din Codul deontologic la magistratilor, ca fiecare judecator si procuror sa apere independenta justitiei.

De aceea ne solidarizam cu orice atitudine de buna-credinta a magistratilor pentru care aceasta profesie nu se rezuma doar la aspecte profesionale, ci presupune si implicare directa pentru apararea independentei profesiei, ori de cate ori se apreciaza ca exista o afectare adusa acesteia, fie din exteriorul sistemului, fie din interiorul sau.

Vicepresedintii Asociatiei Magistratilor din Romania:

-judecator Macavei Sorinela Alina

-judecator Stefania Anton

-judecator Andreea Ciuca

-judecator Liliana Ciuperca

-judecator Sandina Mariana Croitoru

-procuror Paula Tanase

-judecator Remus Nemes

-judecator Spanu Dan”