Cu totii stim de personalitate controversata este Josep Borrell, Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externa si de Securitate. A fost acuzat de multe ori ca optiunile sale socialiste il determina sa fie ingaduitor cu abuzurile comise de Rusia si China asupra Occidentului.

Dupa ce a fost umilit la Moscova chiar de cei pe care-i simpatizeaza, Borrell merge mai departe cu initiative periculoase, ce nu ar trebui sustinute in momente atat de complicate, pentru a nu da apa la moara Estului care vrea destabilizarea profunda a Vestului. Sau poate tocmai de aceea insista Borrell ?!  O Europa fara relatia transatlantica solida, asa cum a fost ea construita dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si functioneaza de peste 70 de ani, este victima perfecta a aliantei de conjunctura dictatoriala Rusia-China.

O eroare evidenta de parcurs a americanilor, prin retragerea intempestiva din Afganistan, are nevoie de solidaritate europeana, nu de specularea mizerabila a erorii pentru a distruge tot ce s-a construit in decenii. 


Ruptura Europa-SUA ar fi greseala fatidica, istorica, pe care generatiile urmatoare nu ne-ar putea-o ierta. Sa sacrifici pacea celor 7 decenii pe o iluzorie si dubios stimulata “independenta strategica” ar insemna sinucigerea securitara. La cate agende ascunse cu Rusia si China au tarile europene, o asa zisa autonomie militara europeana ar insemna cel mai mare bluf pe seama libertatii celor 500 de milioane de cetateni ai Europei.

Sper ca Romania sa faca nota discordanta in UE si sa aiba curajul respingerii ideilor lui Borrell si sa sanctioneze paralelismul periculos cu NATO pe care acesta in promoveaza.


De cand si-a luat si cetatenia argentiniana, socialistul conducator al politicii externe europene pare tot mai tentat de jocuri sulfuroase, de tip sud-american, cu influentele atat de binecunoscute in tarile respective. 

https://www.reuters.com/article/uk-eu-defence/eu-must-create-deployable-rapid-reaction-force-borrell-says-idUKKBN2FY0LL?edition-redirect=uk


Retragerea haotică a ţărilor occidentale din Afganistan va fi probabil un catalizator pentru încercările Uniunii Europene de a-şi dezvolta propria apărare comună, care trebuie să includă o forţă de reacţie rapidă, a susţinut joi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite Reuters, preluata de Agerpres.

”Uneori există evenimente care catalizează istoria, care creează o breşă, şi cred că Afganistanul este unul dintre aceste cazuri”, a declarat Josep Borrell înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor apărării din UE, desfăşurată la Brdo, în Slovenia, ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

”Trebuie să căutăm ceva mai funcţional. Nevoia de apărare europeană mai multă şi mai solidă este mai clară ca oricând”, a subliniat demnitarul european.

Ideea creării unei forţe de intervenţie rapidă a UE, capabilă să intervină oriunde în lume, este susţinută şi de către preşedintele Comitetului militar al UE, generalul Claudio Graziano.

”Situaţia din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Sahel arată că acum este timpul pentru a acţiona, începând cu crearea unei forţe europene de reacţie rapidă, capabilă să arate dorinţa Uniunii de a acţiona ca partener strategic global. Dacă nu acum, atunci când?”, a spus generalul Graziano, înaintea reuniunii informale a miniştrilor apărării din UE.

Eforturile UE de a crea o astfel de forţă au fost paralizate pentru mai mult de un deceniu, în pofida creării în 2007 a unui sistem de grupuri de mărimea unor batalioane, totalizând 1.500 de membri şi care nu a fost utilizat niciodată mai ales din cauza disputelor legate de finanţare.

Crearea unei forţe de reacţie rapidă a UE pare mai probabilă după ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar, întrucât Londra era sceptică în legătură cu politica de apărare comună. Diplomaţi europeni afirmă că doresc ca până în martie 2022 să se ajungă la un acord final asupra configuraţiei şi finanţării acestei forţe.

În luna mai, un grup de 14 state membre ale UE au propus crearea unei forţe militare de reacţie rapidă care să poată interveni prompt în crizele internaţionale, la două decenii după o primă iniţiativă de acest fel. Ţările membre care sprijină noua iniţiativă sunt Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania.

Această forţă ar putea constitui baza unei aşa-numite forţe de avangardă, ”First Entry Force”, şi se înscrie sub aspect politic în încercările de a se avansa în direcţia sporirii capacităţilor şi autonomiei militare europene, în timp ce NATO rămâne angajată pentru apărarea Europei.

Concluzii după Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene

 

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a participat, în zilele de 1 și 2 septembrie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale UE, desfășurată la Ljubljana, Slovenia, sub mandatul președinției slovene a Consiliului UE.

În cadrul primei sesiuni a reuniunii ministeriale, referitor la misiuni și operații, oficialul român a menționat angajamentul țării noastre pentru securitatea și stabilitatea în vecinătatea imediată, dar și în Africa, indicând susținerea României pentru o abordare integrată, de tip 360 de grade, în ceea ce privește Politica de Securitate și Apărare Comună. De asemenea, a comunicat intenția statului român de a analiza suplimentarea prezenței în misiuni și operații ale Uniunii Europene, în contextul evoluției situației de securitate pe plan global.

Una dintre temele centrale ale discuțiilor, la care au participat și Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană, precum și Subsecretarul General al ONU pentru operații de pace, Jean-Pierre Lacroix, a vizat situația din Afganistan. Astfel, a fost reiterată necesitatea cooperării și coordonării între UE, NATO și ONU, dar și importanța creșterii capacității de a gestiona astfel de crize pe viitor.

Ministrul Ciucă a precizat că „este important să tragem concluziile necesare în urma crizei recente din Afganistan și să continuăm procesul de reflecție privind instrumentele de utilizat în acest gen de situații, asigurând o cooperare și coordonare strânsă între UE, NATO și ONU”.

Miniștrii apărării au abordat de asemenea opțiunile de consolidare a rezilienței Uniunii, ca parte a discuțiilor mai ample dedicate Busolei Strategice.

„Sporirea capacității Uniunii Europene și a statelor membre de a anticipa, preveni și răspunde la amenințări hibride, prin utilizarea instrumentelor adecvate este un element imperios necesar, iar Busola Strategică ar trebui să țină cont de necesitatea contracarării amenințărilor hibride, asigurării securității maritime, precum și securității și apărării cibernetice, în vederea consolidării rezilienței”, a precizat ministrul român al apărării naționale.

„Ca parte a abordării omnidirecționale a apărării, încapsulată în conceptul de 360 de grade al Politicii de Securitate și Apărare Comună UE (PSAC), statele membre și instituțiile Uniunii Europene trebuie să ofere sprijin în parcursul european și partenerilor din Estul Europei”, a precizat ministrul Ciucă. Oficialul român a subliniat importanța întăririi cooperării Ucrainei cu UE în cadrul PSAC și a solicitat, continuarea eforturilor pentru elaborarea de propuneri concrete care sa fie prezentate partenerilor ucraineni în  perspectiva următorului summit UE-Ucraina, din octombrie.

Leave a Reply