“În lumina recentelor evenimente și având în vedere contextul geopolitic, zona Mării Negre se dovedește a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competența și expertiza noastră pot contribui substanțial la soluționarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre”, a declarat presedintele Klaus Iohannis în alocuțiunea susținută cu prilejul participării la cea de-a 52-a Conferință de Securitate de la Munchen, Germania.
“Angajamentul luat pentru securitate și o viață mai bună este acum supus provocării în întreaga zonă euroatlantică de factori multipli care se potențează reciproc, dând naștere unui mediu complex de securitate și unor noi riscuri la adresa acesteia. Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât și din sud. Deși de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor și a normelor, precum și încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situația actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voință politică și hotărâre manifestată de anumite state și de alți actori de a respecta principiile, normele și instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor”, a afirmat Iohannis.
În opinia sa, o amenințare crescândă a terorismului, precum și un flux de migranți fără precedent, exercită o presiune suplimentară asupra Europei.
“Criza migranților, în mod special, ne-a demonstrat potențiala fragilitate a construcției europene și eficiența limitată a instituțiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum, trebuie să găsim soluții pentru a menține soliditatea și unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuși fiind sub semnul întrebării. Toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum nu doar pun la îndoială securitatea; ele distrug încrederea în sânul societăților noastre între oameni, țări și actori politici internaționali. Ne regăsim acum într-o situație care reclamă mai mult decât reacție și adaptare la circumstanțe și la evoluții continue ale mediului internațional. Trebuie să ne redefinim viitorul, plecând de la aceste realități”, a subliniat presedintele.
El a punctat că trebuie să fie consolidată alianța Nord-Atlantică, în calitate de garant al securității euroatlantice, și concentrarea să se îndrepte asupra apărării colective, investind masiv în sectorul politic și în cel strategic.
“Trebuie să prețuim puternica legătură transatlantică, completată de o contribuție europeană crescândă, în conformitate cu Declarația Summitului din Țara Galilor. Nu cred că trebuie să alegem între reasigurare și reangajare. Ele nu se exclud reciproc. Aș spune, mai degrabă, că trebuie să găsim echilibrul corect, astfel încât să transmitem un mesaj: suntem puternici și uniți, ne susținem reciproc, la fel cum ne susținem valorile și principiile, gata de a le apăra dacă este nevoie și, în același timp, dorim să reconstruim încrederea, deoarece ne dorim o lume mai sigură și mai bună. Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Inițiativei de Reasigurare Europeană. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea în Europa și față de obiectivele noastre comune ca organizație. Implementarea deciziilor luate la Summitul din Țara Galilor, stimularea curajoasă a dezvoltării adaptării pe termen lung a NATO și, în special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varșovia”, a spus Iohannis.
El a indicat că România rămâne un pilon al democrației și al stabilității în regiune.
“Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE. În acest an, am crescut bugetul destinat apărării și avem un acord, semnat de către toate partidele politice din România, conform căruia urmărim să atingem un nivel de cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli publice în domeniul apărării naționale, până în 2017. România participă integral la consolidarea NATO. Aceasta include inițiative regionale, precum și angajarea constructivă a partenerilor și a altor actori relevanți. În acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la București, am prezidat, împreună cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declarația privind Solidaritatea Aliată și Responsabilitatea Comună adoptată cu acea ocazie reflectă angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantică prin intermediul unității, al solidarității și al coeziunii NATO”, a menționat Iohannis.
Iohannis consideră că cooperarea și coordonarea NATO-UE reprezintă garanția securității și a prosperității.
“Avem nevoie de angajamentul consolidat și autentic manifestat reciproc de fiecare organizație. Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât și pregătirea în vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât și pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistență a societăților noastre, o viziune cuprinzătoare și acțiuni care să asigure continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securității energetice”, a conchis Klaus Iohannis.
