Avertismentul sefului militar al Armatei Romane

Șeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, a declarat sâmbătă că în Marea Neagră a văzut recent fapte care confirmă că situația se deteriorează, menționând acțiunile Rusiei, criza din Ucraina, dar și amenințările transnaționale care rezultă din terorism și migrație.

“În ultimele două decenii regiunea Mării Negre s-a transformat și a oferit posibilități tuturor din punct de vedere al logicii. (…) Situația rămâne complexă, dată fiind existența provocărilor, securitatea în regiune rămâne complicată, nu doar pentru țările din zonă, dar și pentru tot flancul din Est al NATO. În Marea Neagră am văzut recent fapte care confirmă că situația se deteriorează, am văzut acțiunile Rusiei, poziția sa militară, cât și criza din Ucraina, fără să uităm amenințările transnaționale rezultând din terorism și migrație. Vedem, de asemenea, rețelele criminale. Toate acestea accentuează presiunea din zonă. Suntem și noi îngrijorați în special de faptul crizei care continuă în Orientul Mijlociu în Balcani, având o zonă de tranzit pentru cei care vor să ajungă în vestul Europei și astfel ne putem confrunta cu atentate. Toate acestea destabilizează regiunea și se pare că toți membri NATO trebuie să rămână vigilenți”, a spus Ciucă în Comisia pentru apărare și securitate din cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, care are loc la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că, la Varșovia, șefii de stat și de guverne au convenit să adopte un plan de măsuri pentru a asigura credibilitatea și apărarea Alianței Nord — Atlantice.

“În același timp au creat o prezență pentru partea de Nord a flancului de Est, aceleași măsuri care să fie adoptate și în partea de Sud. Deci vorbim despre flancul de Est, a fost stabilit în funcție de amenințare un sistem de securitate, astfel încât forțe armate să fie reprezentate în partea de Sud—Est. Avem patru grupuri tactice permanente în partea de Sud, în partea Balcanică, în flancul de Est și avem prezența terestră, cât și componentă aeriană. De asemenea, o inițiativă maritimă pe Marea Neagră, cât și o inițiativă de antrenament. Totul decurge bine”, a menționat Ciucă, citat de Agerpres.

Iata discursul integral :

Domnule preşedinte,

Distinşi membrii ai Adunării Parlamentare,

Doamnelor şi domnilor,

Este o onoare pentru mine să fiu aici astăzi, şi să am ocazia de a contribui cu câteva consideraţii referitoare la securitatea în Regiunea Mării Negre (RMN), care ar putea veni în sprijinul dezbaterilor dumneavoastră constructive.

În ultimele două decenii, RMN s-a transformat, treptat, dintr-o regiune ce oferea posibilităţi de câştig reciproc, într-o zonă a jocului de sumă nulă. În această regiune, interesele economice, politice şi militare au intrat întotdeauna în coliziune, iar de aceea, la nivel regional au fost stabilite mecanisme şi instrumente menite să faciliteze dialogul, cooperarea şi o înţelegere mai bună între diferiţii actori.

În consecinţă, situaţia de securitate regională solicită atenţia continuă a decidenţilor naţionali din zonă, dar şi a forumurilor şi organizaţiilor de securitate euroatlantică. În condiţiile date de volatilitatea ridicată a mediului operaţional, rezultatele pe care le-ar putea produce unele provocări regionale de securitate pot fi complexe.

Aşa cum a prezentat ministrul Fifor, situaţia de securitate în sudul flancului estic al NATO rămâne complicată nu doar pentru statele din regiune, ci şi pentru întregul flanc estic al Alianţei.

Daţi-mi voiemsă mai adaug câteva consideraţii.
Cele mai recente evoluţii în RMN indică o situaţie de securitate în degradare, ca rezultat al multiplilor factori declanşatori, incluzând aici acţiunile Rusiei şi postura sa militară, evoluţia crizei din Ucraina, precum şi ameninţările transnaţionale în creştere ce îşi au originea în activităţile teroriste şi în fenomenul migraţiei. O presiune suplimentară este creată şi de afirmarea unor actori violenţi non-statali şi a reţelelor infracţionale.

Alte aspecte de îngrijorare sunt relaţionate cu ameninţările generate de crizele în desfăşurare din Orientul Mijlociu. Regiunea Balcanilor serveşte ca zonă de tranzit pentru elemente radicale, ce au ca destinaţie Europa Occidentală şi există riscul ca aceste elemente radicale să planifice acţiuni teroriste în statele de destinaţie.

Luând în considerare aceste dezvoltări ce contribuie la destabilizarea regiunii, este evident că statele membre NATO ar trebui să menţină un înalt nivel de atenţie asupra acestora.

În acest context, apreciem că RMN va rămâne o zonă complexă, cu un mediu de securitate instabil în care se manifestă multiple provocări la adresa securităţii, ce provoacă riscuri şi ameninţări ridicate, nu numai la adresa statelor riverane MN, inclusiv a României, ci şi la
adresa întregului flanc estic al NATO.

Într-adevăr, NATO a decis să răspundă corespunzător tuturor acestor îngrijorări. Să reamintim că deciziile aliate luate la Summit-ul din Ţara Galilor, de implementare a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei Nord Atlantice (Readiness Action Plan), după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, apoi la Summit-ul de la Varşovia, de realizare a unei posturi robuste de descurajare şi apărare au reprezentat, probabil, cele mai importante măsuri de consolidare a apărării colective în NATO de după căderea zidului Berlinului.

România a dedicat eforturi deosebite pentru a contribui la asigurarea coeziunii, la determinarea şi robusteţea Alianţei. Din anul 2016, Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est (MND-SE HQ) şi Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU), din România, funcţionează ca părţi ale Structurii de Forţe a NATO.

În acest an, atât MND-SE HQ cât şi NFIU au participat în două exerciţii majore, respectiv NOBLE JUMP şi SABER GUARDIAN, ce au demonstrat capacitatea aliaţilor de a-şi proiecta forţele în regiune şi de a întări măsurile de descurajare în RMN.

De asemenea, la Summit-ul NATO de la Varşovia, şefii de state şi de guverne au adoptat o serie de măsuri destinate asigurării realizării unei posturi credibile a Alianţei, de descurajare şi apărare, inclusiv prin crearea unei prezenţe aliate înaintate întărite (eFP), pentru partea de nord a flancului estic şi a unei prezenţe aliate înaintate adaptate (tFP), pentru partea de sud a flancului.

Prezenţa înaintată pe flancul estic al NATO a luat în considerare natura ameninţării şi a avut un caracter predominant centrat pe domeniul terestru în partea de nord, cu dimensiuni terestre, aeriene şi maritime în sud-est.

Prezenţa înaintată este reprezentată de patru Grupuri de Luptă Multinaţionale dislocate în Polonia şi Tările Baltice. În partea de sud a flancului estic, prezenţa înaintată este reprezentată de o componentă terestră – Brigada Multinaţională, o iniţiativă de instruire combinată aeriană, iniţiative maritime în Marea Neagră şi o iniţiativă de instruire intărită combinată (CJET).

În prezent, implementarea Prezenţei înaintate progresează. Apreciem că Prezenţa înaintată consolidează un set coerent şi permanent de măsuri NATO pentru tot flancul estic. Grupurile de Luptă Multinaţionale din Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania sunt operaţionalizate. România contribuie cu o companie de apărare anti-aeriană în cadrul Grupului de Luptă al Statelor Unite dislocat în Polonia, alături de militarii americani şi britanici.

Folosesc acest prilej pentru a sublinia demersurile pozitive în regiunea Marii Negre, în toate cele trei iniţiative: terestră, aeriană şi maritimă:

– Brigada Multinaţională, dislocată la Craiova a atins capacitatea iniţială în aprilie. Capacitatea finală va fi atinsă în noiembrie 2018. Statele aliate au contribuit la încadrarea cu personal de stat major a comandamentului brigăzii şi, de asemenea, prin afilierea de trupe se vor desfasura antrenamente în comun.

– În cadrul iniţiativei aeriene, Marea Britanie a contribuit deja la consolidarea misiunilor de poliţie aeriană, executând zboruri cu avioane de luptă Typhoon de pe Baza Aeriană M. Kogălniceanu, din luna mai şi până în luna august. În prezent, Canada şi Portugalia execută zboruri cu avioane de luptă din Bazele Aeriene din M.Kogălniceanu şi Borcea, până în luna decembrie.

– În domeniul maritim, o componentă de Coordonare Maritimă Regională a fost înfiinţată în cadrul Comandamentului Componentei Maritime Aliate, şi sprijină coordonarea Comandamentelor Forţelor Navale. De asemenea, a fost înfiinţată Structura Maritimă Combinată NATO pentru cooperarea în domeniul instruirii, interoperabilităţii şi avertizării maritime.

– La acest moment, Instruirea Consolidată Întrunită Combinată (CJET) este deja stabilită. CJET este proiectată ca o platformă regională de cooperare, menită să asigure o prezenţă aliată continuă în regiune, prin participarea la activităţi de instruire şi exerciţii.

Aşa cum am menţionat mai devreme, situaţia de securitate de la M.Baltică, M.Neagră şi până la M.Mediterană nu este privită ca o problemă regională, dar ingrijorează întreaga Alianţă. Având în vedere ameninţările de la Flancul Estic în complexitatea lor, postura de descurajare şi apărare a NATO se bazează pe coerenţă şi consistenţă.
Ca atare, prezenţa înaintată întărită şi prezența înaintată adaptată sunt legate şi ar trebui să fie abordate ca un singur concept, cel al Prezenței Înaintate (FP).

Pentru a contribui la securitatea întregii Alianţe, noi ne asumăm angajamente ferme, prin consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe întregul flanc estic al Alianţei şi, de asemenea, prin participarea la operaţii, în planificarea apărării şi în înfiinţarea de noi capabilităţi.

Rămânem devotaţi procesului de consolidare a stabilităţii în Afganistan, unde vom continua să fim un contributor important cu trupe în anul 2018. De asemenea, sprijinim eforturile comunităţii
internaţionale pentru securitatea şi stabilitatea Irakului şi Siriei şi pentru neutralizarea DAESH si a Organizaţiilor extremiste şi violente.

La nivel naţional, România a făcut progrese în consolidarea modernizării forţelor sale armate şi a nivelului de pregătire în vederea dislocării, pregătirii şi interoperabilităţii.

Un efort notabil este acela de a aloca două procente din PIB, începând cu acest an, pentru următorii 10 ani în bugetul apărării. Procentul alocat în 2017 pentru achiziţii şi cercetare şi dezvoltare este mai mare decât cel recomandat de NATO, de 20%.

Transformarea Armatei Române, susţinută de cumpărarea unor sisteme moderne de apărare şi programe de instruire consolidate sprijină dezvoltarea capabilităţilor naţionale de apărare cu scopul de a preveni, descuraja şi apăra agresiunile externe.

Consolidarea capacităţii operaţionale a Forţelor Armate Române şi dezvoltarea forţelor şi capabilităţilor destinate NATO şi UE sunt, de asemenea, paşi importanţi în construirea unei posturi de descurajare credibile la flancul estic al Aliantei.

Toate acestea fiind spuse, cred că NATO rămâne forumul transatlantic esenţial pentru apărarea colectivă, proiectarea stabilităţii şi dialogului constructiv.

Aş dori, de asemenea, să reiterez angajamentul ferm al României de a contribui la eforturile NATO în regiune şi de a juca un rol important în procesul consolidării posturii de descurajare şi apărare a întregului flanc estic al NATO, contribuind la securitatea întregii Alianţe Nord-Atlantice.

Distinsă audientă, vă sunt recunoscător pentru atenţia acordată şi aştept cu nerăbdare discuţiile care vor urma.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-22042729-expert-programe-anti-racheta-nato-are-problema-rachetele-rusiei-trebuie-gaseasca-solutie-zonele-a2-unde-rusia-controleaza-spatiul-aerian-chiar-peste-teritoriul-aliat.htm