Cazul judecatorului Cristi Danilet, exclus din magistratura de catre Sectia de judecatori a CSM a starnit multe pasiuni si controverse in spatiul public. Secţia pentru judecători a CSM a luat decizia de excludere a lui Danileţ din magistratură cu majoritate de voturi. Unii membri CSM au pledat fie pentru respingerea acţiunii disciplinare, fie pentru o sancţiune mai blândă: diminuarea salariului cu 25% pe o perioadă de un an.
Propunerea de excludere din magistratură a venit de la Inspecția Judiciară.
- Textul deciziei: ”În baza art.100 lit.e) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. a) din acelaşi act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Potrivit articolului 99 alineatul a) din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, „Constituie abateri disciplinare:
a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu„/
Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a reactionat :
Cazul domnului judecător Danileț este unul care a născut deja controverse și dezbateri aprinse într-un context și așa inflamat de întârzierile și blocajele agendei Justiției în 2021. Sunt conștient că aceste dezbateri vor fi exacerbate prin politizare, ceea ce va adânci și mai mult ”faliile” de opinii din sistemul judiciar, fenomen care, la rândul său, va face și mai dificilă sarcina Ministerului Justiției de a lucra și coopera cu acest sistem pe teme sensibile.
CSM a riscat foarte mult cu această decizie, iar dacă acesta este noul nivel de exigență pe care dorește să îl impună în sistemul judiciar la nivel de politică disciplinară, atunci el trebuie impus la modul general și fără excepții, pentru a nu crea favoritisme.
Pe fondul cauzei, atât timp cât ministrul nu are drept de vot în CSM în materie disciplinară, și, pe de altă parte, având în vedere că dl judecător Danileț a declarat că va ataca decizia CSM în instanță, până la pronunțarea unei decizii definitive, ministrul Justiției este obligat prin natura postului să se abțină de la orice comentarii care ar putea fi interpretate ca presiuni într-un sens sau altul asupra instanței de judecată. Este politica mea constantă de a nu comenta cazuri care se află sau se vor afla cu certitudine pe rolul instanțelor de judecată, așa cum, repet, dl judecător Danileț a declarat public.
Pe de altă parte, îmi rezerv dreptul de a face comentarii privind această decizie a CSM, după ce instanța de judecată se va pronunța definitiv.
PS În ceea ce privește prevederile privind sancțiunile disciplinare din lege, ele au fost preluate în anul 2011, în urma unui studiu de drept comparat, din legislația germană, daneză, olandeză și suedeză, țările cu cel mai ridicat nivel de exigență disciplinară din Europa. Ele au fost adoptate în ciuda unei opoziții dure din partea PSD. Acum văd că ele sunt criticate de USR. Interesant!
Si Ambasada SUA s-a declarat “profund îngrijorată” de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură.
O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă. După cum a spus recent Președintele Biden la #SummitforDemocracy, democrația nu se produce întâmplător. Trebuie să o reînnoim cu fiecare generație. Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România, în cadrul comunității globale pentru democrație, pe parcursul Anului de Acțiune al Summit-ului pentru Democrație. Încurajăm noul guvern al României să continue reformele judiciare și anticorupție necesare. Cetățenii români merită un sistem de justiție independent, care să respecte statul de drept și valorile democratice. Trebuie să continuăm să susținem valorile care ne unesc, spune Ambasada SUA.
Si procurorul Alexandra Carmen Lancranjan de la DNA a postat pe Facebook un mesaj in numele unei asociatii profesionale a procurorilor :
Având în vedere ordinea de zi soluționată a Secției pentru judecători în materie disciplinară publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 13.12.2021 și reacțiile publice în ceea ce privește sanționarea domnului judecător Cristi Danileț și a mai multor judecători din cadrul Curții de Apel Constanța, AMASP, asociație profesională a procurorilor, solicită atât Consiliului Superior al Magistraturii cât și Inspecției Judiciare să explice public circumstanțele și criteriile avute în vedere la momentul exercitării acțiunilor disciplinare și la momentul admiterii acestora și aplicării sancțiunilor calificate majoritar ca excesive.
Ceea ce solicităm prin prezentul demers este ca cele două instituții, în îndeplinirea rolului lor în sistemul judiciar și ținând cont de principiul unui dialog onest și deschis, să clarifice atât pentru judecătorii și procurorii care i-au ales cât și pentru cetățenii care sunt beneficiarii sistemului de justiție următoarele chestiuni menite să elimine orice umbră de îndoială privind politizarea sau lipsa de corectitudine a celor două instituții:
care sunt criteriile utilizate de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea sancțiunilor de excludere din magistratură, suspendare din funcție și retrogradare din gradul profesional în cazul în care magistrații cercetați au o imagine de buni profesioniști atât în cadrul sistemului judiciar cât și în afara acestuia?
ce elemente din activitatea profesională a magistraților sancționați la data de 13.12.2021 sau din profilul lor personal și profesional au fost avute în vedere și au condus la aplicarea acestor sancțiuni?
care este raționamentul avut în vedere pentru calificarea unor activități neutre, precum tăierea unei plante sau curățarea unei piscine, ca abatere disciplinară prevăzută de art 99 lit a) aptă să conducă la excluderea din magistratură în timp ce publicarea pe rețele de socializare a unor mesaje cu conținut homofob, extremist, cu limbaj trivial și jigniri la adresa unor colegi magistrați este considerată a fi în limita libertății de exprimare și se dispune clasarea cauzei?
prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară și aplicarea sancțiunii excluderii din magistratură, iar postarea de către un alt magistrat, pe contul de FB, a unor poze cu pahare conținând alcool, consumate în aeroport, înainte de micul dejun, este considerată o activitate etică și care nu ar putea aduce atingere prestigiului justiției?
în evaluarea cauzelor, atât în cadrul Inspecției Judiciare, cât și în cadrul CSM, are vreo influență ce publicații sau persoane publice aprobă sau dezaprobă comportamentul magistratului pentru a califica fapta ca fiind abatere disciplinară?
în evaluarea cauzelor, atât în cadrul Inspecției Judiciare, cât și în cadrul CSM, are vreo influență ce poziții publice a avut anterior magistratul cercetat cu privire la alte aspecte care vizează sistemul judiciar, să spunem, spre exemplu, SIIJ, CCR sau modificarea legilor justiției?
Fiind convinși de deschiderea către dialog a Consiliului Superior al Magistraturii și a Inspecției Judiciare precum și de buna-credință de care veți da dovadă în clarificarea acestor aspecte generale privind limitele comportamentului adecvat din partea magistraților, așteptăm publicarea răspunsurilor pe paginile de internet ale CSM și IJ dând astfel posibilitatea opiniei publice de a lua la cunoștință practica în materie disciplinară.
Presedintele USR Dacian Ciolos a transmis si el urmatorul mesaj :
Degeaba speră liderii toxici ai coaliției PSD-PNL-UDMR că nu se află în Europa de derapajele la statul de drept. Nu există așa ceva!
Astăzi, la Strasbourg, comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, mi-a confirmat că urmărește cazul Danileț și că a cerut deja mai multe informații despre deciziile luate aseară de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este unul dintre subiectele de pe agenda Comisiei Europene, iar trenarea desființării acestei secții va avea consecințe. Din discuțiile cu comisarul Reynders, am înțeles că îngrijorarea Comisiei vine din faptul că, deși există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) încă din luna mai, lucrurile stagnează și, mai grav, între timp, alți magistrați sunt timorați.
Didier Reynders mi-a confirmat că, în lipsa desființării SIIJ, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție la începutul anului viitor, cu riscul impunerii pentru România a unei amenzi, pentru că hotărârea CJUE nu e respectată.
În Uniunea Europeană există temerea că, după Polonia și Ungaria, ar putea apărea un nou stat-problemă.
