Ce dezvăluie raportul pe 2023 al Secretarului General al NATO

Russia’s war of aggression against Ukraine rages on, there is a new war in the Middle East, and Allies face greater competition from authoritarian states, including China. In addition, we still face a range of other threats to our security, including terrorism, cyber attacks and climate change. The world has become more dangerous, but NATO is stronger.

In 2023, NATO grew bigger and more capable. Finland became a NATO Ally, and we have just welcomed Sweden as well. We continued to strengthen our defences. At our Summit in Vilnius, we agreed robust new plans to defend every inch of Alliance territory. These plans are backed by hundreds of thousands of troops and highly capable air and naval forces at a high state of readiness – and with eight battlegroups on our eastern flank, stretching from the Baltic to the Mediterranean Sea, scalable to brigade size.

In 2023, defence spending increased by an unprecedented 11% across Europe and Canada. Since we agreed the Defence Investment Pledge in 2014, European Allies and Canada will have spent more than USD 600 billion extra on defence.

In 2024, we expect two-thirds of Allies to meet or exceed the target of investing 2% of Gross Domestic Product in defence. At the Vilnius Summit, we agreed the Defence Production Action Plan, to ramp up production and replenish our stocks of weapons and ammunition. Billions of dollars of contracts have already been signed with defence industry. This will mean more security for Allies, more supplies for Ukraine, and more highly skilled jobs across Europe and North America.

In addition to strengthening our own collective defence, NATO continues to support Ukraine. Ukraine must prevail as an independent, sovereign nation. If Putin wins, this would send a dangerous message to authoritarian leaders around the world that they can achieve their objectives through war and violence. Supporting Ukraine is not charity, it is in our own security interest.

At the Vilnius Summit, we brought Ukraine closer to NATO than ever before. We established the NATO-Ukraine Council where we meet to discuss and take decisions on our common security interests, as equals. We are helping to transition Ukraine from Soviet-era to NATO equipment and standards.

We have also removed the requirement for a Membership Action Plan, significantly shortening Ukraine’s path to membership. All Allies agree that Ukraine will become a member of NATO.

China is watching our actions closely. China does not share our values, it challenges our interests, and Beijing is increasingly aligned with Moscow. We will continue to trade and engage with China, but we must manage the risks and prepare for enduring competition.

NATO is a regional alliance that faces global challenges, so our partnerships around the world are essential for our security. We continue to work closely with the European Union on a wide range of security issues. We are also deepening our cooperation with our partners in the Indo-Pacific – Australia, Japan, New Zealand and the Republic of Korea – and I have appointed a group of experts to review NATO’s approach to our southern neighbourhood.

2024 marks the 75th anniversary of the NATO Alliance. In all those years, the bond between Europe and North America has kept our nations secure and our people safe. At the Washington Summit in July, we will send a powerful message of unity, solidarity and resolve – to prevent war and preserve peace.

Jens Stoltenberg
NATO Secretary General

Raportul pe 2023 aici :

https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/2024/3/pdf/sgar23-en.pdf

Ţările membre ale NATO nu furnizează “suficiente muniţii” pentru Ucraina, iar acest lucru are “consecinţe în fiecare zi pe câmpul de luptă”, a avertizat joi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de France Presse.

“Ucrainenii nu duc lipsă de curaj, ei duc lipsă de muniţii”, a subliniat el într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

După puţin peste doi ani ani de război, armata ucraineană duce lipsă de efective şi cere muniţii şi sisteme de apărare antiaeriană pentru a putea să ţină piept armatei ruse aflate în ofensivă.

“Aliaţii membri ai NATO nu furnizează suficiente muniţii Ucrainei, iar acest lucru are consecinţe pe câmpul de luptă în fiecare zi”, a insistat Stoltenberg.

“Este o provocare enormă şi una din cauzele care explică de ce ruşii au reuşit să obţină unele progrese pe câmpul de luptă”, a adăugat el.

“SUA, Canada şi Europa trebuie să facă mai mult şi avem nevoie de angajamente pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg, care nu încetează să-i îndemne pe Aliaţi să depună mai multe eforturi pentru Ucraina.

Problema constă nu în lipsa de capacităţi ale industriei de apărare, ci este o chestiune de “voinţă politică” necesară pentru ” a lua decizii şi a da prioritate sprijinului nostru pentru Ucraina”, a apreciat secretarul general al NATO.

Temerile privind o înfrângere a Ucrainei în faţa Rusiei, din cauza lipsei de armament suficient, s-au amplificat în ultimele săptămâni, după mai multe progrese făcute de forţele ruse pe câmpul de luptă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ceruse la sfârşitul lunii februarie aliaţilor occidentali să livreze “la timp” ajutor militar ţării sale.

Un ajutor american care se ridică la peste 60 miliarde de euro este în continuare blocat în Congres din cauza reticenţelor aleşilor republicani care îl susţin pe fostul preşedinte Donald Trump.

Casa Albă a anunţat marţi un ajutor de 300 miliarde de dolari (274 milioane de euro) pentru Ucraina, cuprinzând în special rachete antiaeriene, muniţii şi obuze de artilerie.

La rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord pentru a adăuga cinci miliarde de euro la un fond de ajutor militar pentru Ucraina, notează AFP, citata de Agerpres.

Rezultatele unui sondaj anual al NATO, în cadrul căruia au fost intervievaţi pentru prima dată şi cetăţeni din Finlanda şi Suedia, cele mai noi state membre ale Alianţei, arată “clar” că sprijinul public pentru NATO este extrem de puternic pe ambele maluri ale Atlanticului, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind, aparent într-o aluzie la declaraţiile controversate ale lui Donald Trump în privinţa unei dezangajări americane, că în SUA “doar 13%” dintre oameni ar vota împotriva NATO.

“Dacă s-ar organiza un vot astăzi, o majoritate covârşitoare a cetăţenilor din ţările aliate ar vota în favoarea NATO”, a spus Jens Stoltenberg. “Peste 80% dintre cetăţenii noştri cred că America de Nord şi Europa trebuie să continue să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună”, a punctat şeful NATO cu ocazia prezentării raportului pe 2023 al Alianţei. El a adăugat că “în Statele Unite, doar 13% ar vota împotrivă” şi a subliniat că aceste rezultate arată că “în întreaga Alianţă, sprijinul pentru NATO rămâne solid ca piatra”.

În cazul României, potrivit raportului, 82 la sută dintre cetăţeni ar vota la un referendum ca ţara lor să rămână în NATO şi 9 la sută ar vota împotrivă, NATO având în România una dintre cele mai favorabile rate. Într-o singură ţară dintre cele 32 ale NATO, rata favorabilă Alianţei este de sută la sută: Albania.

Declaraţiile secretarului general al NATO intervin în condiţiile în care luna trecută fostul preşedintele Donald Trump, candidatul republicanilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a stârnit o adevărată furtună politică după ce a spus la un miting de campanie că nu ar sări în apărarea unei ţări NATO care nu îşi plăteşte cota de cheltuieli pentru apărare, ba chiar ar invita Rusia să o atace. Ulterior, foşti şi actuali consilieri ai lui Trump au sugerat că dacă va reveni la Casa Albă, fostul preşedinte ar putea cere revocarea Articolului 5 din Tratatul NATO sau chiar să retragă SUA din alianţa militară, dacă nu toţi membrii se vor achita de obligaţii.

Comentariile fostului preşedinte au stârnit reacţii puternice, inclusiv din partea lui Jens Stoltenberg. Deşi a pledat şi el pentru o creştere a cheltuielilor militare până la obiectivul stabilit de NATO – cel puţin 2 la sută din PIB -, Stoltenberg a spus că astfel de comentarii pot pune în pune în pericol vieţile soldaţilor alianţei şi a dat asigurări că SUA vor rămâne un aliat angajat, chiar dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă.

EUROPA ATINGE ÎN 2024 PENTRU PRIMA DATĂ OBIECTIVUL DE 2 LA SUTĂ DIN PIB PENTRU CHELTUIELI MILITARE

În raportul anual prezentat joi, secretarul general al NATO a detaliat activitatea şi realizările alianţei pe parcursul anului 2023. El a salutat faptul că 2023 a fost al nouălea an consecutiv de creştere a investiţiilor în întreaga Europă şi în Canada, ceea ce înseamnă că “cheltuielile pentru apărare au crescut cu 11%, o proporţie fără precedent”.

În 2024, aliaţii din Europa vor investi în total 470 de miliarde de dolari în apărare, ceea ce reprezintă pentru prima dată 2% din PIB-ul lor combinat, a arătat Stoltenberg. “În acest an, două treimi dintre aliaţi vor îndeplini obiectivul de 2%, faţă de doar trei aliaţi în 2014”, a subliniat el.

Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca, la summitul din iulie, care va marca 75 de ani de la înfiinţarea NATO şi care va avea loc la Washington, aliaţii să ia măsuri suplimentare pentru a sprijini Ucraina, pentru a consolida şi a dota cu resurse apărarea NATO şi pentru a aprofunda parteneriatele din întreaga lume.

CE A FĂCUT NATO PENTRU UCRAINA

În 2023, aliaţii au continuat să ofere Ucrainei un nivel de sprijin fără precedent. Stoltenberg a menţionat că “pentru prima dată, o serie de aliaţi au trimis inclusiv sisteme cu rază lungă de acţiune, rachete Storm Shadow din Marea Britanie şi rachete SCALP din Franţa, iar aliaţii au fost de acord să trimită avioane F-16”.

El a adăugat că mai mulţi aliaţi au semnat deja acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina.

“Ucrainenilor nu le lipseşte curajul. Ei rămân fără muniţie. Acesta este un moment critic şi ar fi o greşeală gravă, istorică, să îi permitem lui Putin să câştige. Nu putem permite ca liderii autoritari să obţină ceea ce vor prin folosirea forţei”, a pledat Stoltenberg.

La summitul de la Vilnius din 2023, aliaţii au convenit asupra unui nou Plan de acţiune privind producţia de apărare pentru a accelera producţia, a consolida angajamentul cu industria şi a spori interoperabilitatea. Secretarul general a subliniat că “de atunci, NATO a convenit contracte în valoare de zeci de miliarde de dolari pentru muniţii şi capacităţi-cheie”. De asemenea, NATO şi-a aprofundat şi mai mult relaţiile cu partenerii din Indo-Pacific, precum şi cu Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, odată cu aderarea Finlandei şi Suediei “NATO este acum mai mare şi mai puternică”, arată raportul de activitate pe 2023, scrie news.ro