Importurile de gaze ale României se desfăşoară normal, iar ţara noastră îşi poate asigura necesarul de consum din producţia internă în această perioadă, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Ion Sterian, directorul general al Transgaz.
“Zilele trecute, în perioada de Paşti, consumul de gaze al României a fost de 13-14 milioane de metri cubi pe zi, foarte redus, iar Romgaz a fost nevoit să închidă anumite sonde şi să-şi reducă producţia, din cauza cererii mici. Pentru ziua de astăzi (miercuri – n.r.), consumul este estimat la 19,5 milioane de metri cubi”, a spus Sterian.
Importurile de gaze sunt miercuri de 3,5 milioane de metri cubi (3,2 milioane mc prin Ungaria şi 300.000 mc prin Negru Vodă), nivel egal cu cel de zilele trecute.
“România îşi poate asigura tot consumul de gaze din producţia internă în această perioadă. Consumul nu este mai mare de 20-21 de milioane de metri cubi pe zi, iar producţia poate ajunge la 23 de milioane de metri cubi. Important este să aducem gaze din import din alte surse pentru a umple depozitele, astfel încât la toamnă, la începutul sezonului rece, să avem în depozite 3,2 miliarde de metri cubi”, a mai spus Sterian.
Potrivit acestuia, în depozitele de gaze din România sunt în acest moment 640 de milioane de metri cubi, cu 230 de milioane de metri cubi mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
“Salvarea noastră este conducta BRUA, care este funcţională şi ne ajută să avem securitate în aprovizionare şi să asigurăm tranzitul de gaze în regiune, inclusiv în reverse-flow (în ambele sensuri – n.r.), obţinând şi venituri din taxele de tranzit”, a completat şeful Transgaz.
Aprovizionarea va fi oprită până când vor fi făcute plăţile, a precizat Gazprom.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept “neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti, scrie Agerpres.
Separat, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria primeşte gaze naturale ruseşti conform contractului său cu Gazprom, prin Bulgaria şi Serbia, iar Gazprom a informat Budapesta că livrările care tranzitează Bulgaria sunt gestionate separat.
“Vreau să-i asigur pe toţi că oprirea livrărilor de gaze naturale către Bulgaria nu înseamnă oprirea livrările care tranzitează Bulgaria”, a declarat Peter Szijjarto pe pagina sa de Facebook.
Acesta a adăugat că următoarea obligaţie de plată a Ungariei pentru gazele naturale ruseşti este în 22 mai iar, ţara va transfera plata sa în euro către Gazprombank, unde suma va fi convertită în ruble.
Polonia, ţară al cărei contract cu Rusia expiră la finele acestui an, a spus în repetate rânduri că nu va respecta noua schemă de plată pentru gazele ruseşti. De asemenea, autorităţile de la Varşovia au anunţat că nu vor prelungi contractul cu Gazprom.
Contractul Poloniei cu Gazprom prevede livrarea a 10,2 miliarde metri cubi de gaze pe an şi acoperă aproximativ 50% din consumul naţional.
PGNiG a precizat marţi că va lua măsuri pentru a restabili livrările de gaze potrivit contractului Yamal şi că orice oprire a livrărilor reprezintă o încălcare a contractului. Compania poloneză a adăugat că are dreptul de a solicita despăgubiri în cazul încălcării unui contract.
Preţurile de referinţă la gazele naturale în Europa au crescut miercuri, după ce Rusia a oprit livrările în Polonia şi Bulgaria, escaladând astfel tensiunile regionale şi avertizând continentul că este decisă în privinţa reducerii aprovizionării, pe fondul divergenţelor privind plata combustibilului, transmite Bloomberg.
La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au urcat cu 24%, până la 127,50 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat nivel de la 1 aprilie.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept “neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.
Decizia Moscovei de a opri livrările de gaze în Polonia şi Bulgaria indică folosirea energiei ca armă, în contextul extinderii conflictului dincolo de graniţele Ucrainei.
“Orice cumpărător care respinge fără ezitare noua procedură de plată se confruntă cu un risc extrem de real de oprire a livrărilor”, a apreciat Katja Yafimava, analist la Oxford Institute for Energy Studies.
Decizia va duce la majorarea cererii de gaze, deoarece Polonia şi Bulgaria vor trebui să cumpere gaze pentru a înlocui livrările ruseşti, apreciază analiştii de la Jefferies Group LLC.
Atenţia analiştilor se îndreaptă acum spre alte capitalele europene, în special în Germania şi Italia, care sunt importatori majori de gaze ruseşti. Încă nu a venit o reacţie de la Berlin, în timp ce Guvernul de la Roma a precizat că monitorizează situaţia, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Plăţile pentru gazele livrate luna aceasta – care sunt afectate de solicitarea lui Putin – sunt scadente la finalul lui aprilie şi mai, iar liderii europeni încearcă să găsească cel mai bun răspuns.
Oprirea livrărilor de gaze ruseşti în Polonia şi Bulgaria ar trebui să aibă “un impact fizic modest” asupra echilibrului pieţei gazelor din nord-vestul Europei, susţin analiştii de la Goldman Sachs Group Inc. Totuşi, decizia ridică miza pentru UE “dacă noul sistem de plată a gazelor încalcă sancţiunile şi, prin urmare, va păstra ridicată volatilitatea pe piaţă”, avertizează analiştii.
Vremea călduroasă din Europa din luna aceasta a redus de asemenea necesitatea unor livrări urgente de gaze, deşi cumpărătorii încep acum să-şi umple depozitele pentru iarna următoare.
Uniunea Europeană este pregătită pentru o întrerupere a gazului rusesc şi pregăteşte ”un răspuns coordonat”, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după suspendarea de către concernul rus Gazprom a livrărilor către Bulgaria şi Polonia, transmit AFP şi DPA.
”Anunţul Gazprom este o nouă tentativă a Rusiei de a ne şantaja cu gazul. Suntem pregătiţi pentru acest scenariu. Elaborăm răspunsul nostru coordonat. Europenii pot fi siguri că suntem uniţi şi solidari cu statele membre afectate”, a reacţionat ea pe Twitter.
