Ce intentii are Iohannis dupa consultarea fara PSD si ALDE

Nu stiu ce va face Iohanis dar va spun ce cred eu: Cred ca PSD nu doreste sa dea prim ministrul. Daca PSD nu vrea atunci Iohanis e liber sa propuna prim ministrul pe care il considera el bun de la celelalte partide si sa se duca cu el in parlament. PSDul daca nu propun pe nimeni n-au dreptul sa il tranteasca. Cred ca psdistilor le e frica sau au facut o intelegere sa nu dea prim ministrul altfel nu imi explic de ce PSDul nu zice cine e propunerea lor de prim ministru, cand BECul a raportat 99% din rezultate si PSDistii au peste 50% in parlament. Eu n-am mai vazut asa ceva. Propunerea Dragnea nu e valabila pt ca omul nu are dreptul conform legii sa fie prim ministru. Lege e de pe vremea lui Nastase de la PSD. Ceasul ticaie in favoarea lui Iohanis.

Spînzuraţi-l de-i mişel – George Coşbuc

Spînzuraţi-l, de-i mişel,
De-i nebun, la gard cu el;
De-i ciocoi cu fumuri,
Daţi-l celor lui de-un fel:
Cînilor din drumuri

Ce vă doare cui i-aţi spus?
Pentru cine-aţi tot adus
Smirna şi tămîia?
Latini jos şi lifte sus,
Iar în vîrf momîia

Buni or răi, romîni suntem,
Romînesc pămîntu-l vrem,
Romînească ţara.
Noi ne suferim ce-avem,
Noi purtăm ocară.

Cui nu-i place-aşa cum vrem
Ducă-se la dracul.
Ai venit la noi golan
Fără ţară, far-un ban,
Fără neam şi nume,
Şi-astăzi, cîne,-al meu duşman,
Vreai s-orbeşti o lume

Klaus Werner Iohannis, pe urmele dictaturii lui Carol al II-lea
„Este guvernul meu” sau „tehnocrații” în istoria României

„Tehnocrații” în istoria României… A mai existat o vreme în care în fruntea țării s-au aflat „tehnocrați”. Ei se găseau, la 16 decembrie 1938, în partidul înființat de Carol al II-lea pentru a-și impune dictatura, Frontul Renașterii Naționale (o Uniune Salvați România a epocii), formațiune cu „oameni noi” și membri ai partidelor dizolvate, care se declarau „apolitici” și „tehnocrați”.

Istoria se repetă și ne oferă lecții neprețuite. Pe atunci alții se îmbrăcau în alb imaculat (la propriu, atunci) pozând în salvatorii nației și pretinzând dreptul de a conduce, deasupra voinței populare. „România trebuie salvată și sunt hotărât s-o fac”, spunea Carol al II-lea, un mesaj asemănător cu cel al „regelui neîncoronat” de astăzi, Klaus Iohannis.

„Spoiți cu var ca niște pomi fructiferi sau ca niște WC-uri de gară – ca tot ce trebuie dezinfectat”. Este caracterizarea pe care le-o oferă Martha Bibescu salvatorilor României de atunci, privindu-i din balconul publicului, la ședința de deschidere a Parlamentului, pe 7 iunie 1938, când noii deputați și senatori s-au prezentat în costume albe, uniforma de sărbătoare a membrilor Frontului Renașterii Naționale.

Frontul Renaşterii Naţionale, partidul totalitar al lui Carol al II-lea, avea menirea de a contrabalansa influența crescândă a Mișcării Legionare în rândul românilor, și a făcut acest lucru imitând-o (inclusiv salutul roman, cu mâna dreaptă ridicată, „de la inimă la cer”) și preluându-i temele majore, precum lupta împotriva corupției și a politicianismului.

O altă lecție a istoriei: este ceea ce face Uniunea Salvați România astăzi, captând aspirațiile românilor, pentru a le deturna în zona dreptei liberale și a intereselor corporatiste (care stau în statele ONG-urilor „societății civile”)

Frontul era, de fapt, o contrafacere menită de servească intereselor unor persoane care doreau să-și păstreze puterea și privilegiile într-o epocă agitată în românii doreau, în mod firesc, schimbarea. Lecția continuă…

„Este guvernul meu”, spune neamțul Carol al II-lea. „Îmi doresc un guvern al meu”, spunea neamțul Iohannis. Ambii au avut această satisfacție pentru o vreme împotriva voinței populare și a intereselor naționale.

„Este guvernul meu”. Aceste cuvinte au fost rostite de regele Carol al II-lea în ianuarie 1938, într-un context istoric confuz și tensionat.

La sfârșitul anului 1937, România se afla într-o gravă criză politică. Principalele partide erau compromise în ochii electoratului, deoarece una au promis în campaniile electorale și altceva au făcut atunci când au fost la putere. Extrema dreaptă (prodictatorială) se afla în ofensivă, iar regele Carol al II-lea manevra pentru instaurarea propriului său regim politic.

În alegerile din 20 decembrie 1937 nici un partid nu a obținut cel puțin 40% din totalul voturilor pentru ca, în baza legii electorate din 1926, să-și poată constitui o majoritate parlamentară.

Profitând de situația creată, Carol al II-lea l-a numit, în ziua de 28 decembrie, pe Octavian Goga, liderul Partidului Național-Creștin, în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri. Vestea a provocat stupoare în opinia publică. Omul politic Constantin Argetoianu scria că un guvern Goga „este așa de neverosimil, încât nu mă pot obișnui cu o idee atât de absurdă”.

Într-adevăr, PNC obținuse în alegeri abia 9,15% din totalul voturilor, clasându-se pe locul al patrulea, după Partidul Național-Liberal (35,9%), Partidul Național-Țărănesc (20,4%) și Totul pentru Țară-Mișcarea Legionară (15,5%). Iuliu Maniu declara că guvernul Goga era un „guvern personal”, reprezentând „o sfidare la adresa națiunii”, iar Constantin I.C. Brătianu cerea „respectarea neștirbită a normelor constituționale”.

În guvernul Goga, alături de membri ai PNC, au fost incluși mai mulți „specialiști”, de fapt transfugi de la alte partide, precum și independenți, care au acceptat să se pună în slujba planurilor politice ale regelui.

Într-un interviu, Carol al II-lea explica motivul deciziei sale: „Din cauza partidelor și a politicii din România, suveranul este singurul element care păstrează linia dreaptă”.

Într-un alt interviu, era și mai explicit: „Este guvernul meu și trebuie să aibă aprobarea mea. În ziua când nu aș fi mulțumit de felul cum guvernează voi cere o schimbare”.

Asemenea declarații contraveneau spiritului Constituției, care avea la bază principiul potrivit căruia „Regele domnește, dar nu guvernează”. Dar, pentru Carol al II-lea, Constituția din 1923 era „prea strâmtă” și trebuia modificată. Până atunci putea să o calce în picioare, socotindu-se singurul om politic care putea decide soarta regimului politic din România.

„Schimbarea” s-a produs după numai 44 de zile. La 9 februarie 1938, regele l-a demis pe Octavian Goga, iar a doua zi românii au aflat că s-a constituit un guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea. Pe preciza că acesta era un guvern în afara partidelor politice, fiind alcătuit din oameni cinstiți și devotați intereselor naționale. În mesajul adresat românilor, Caril al II-lea preciza: „România trebuie salvată și sunt hotărât s-o fac”.

A fost redactată în grabă o nouă Constituție, publicată în ziua de 20 februarie, prin care se extindeau prerogativele regale. Fără a lăsa un răgaz pentru a fi citită și asimilată de cetățeni, aceasta a fost supusă „spre bună știință și învoire” în ziua de 24 februarie. Noua lege fundamentală a fost „primită” aproape în unanimitate (votul era deschis și se ținea o evidență specială a celor care au fost împotrivă). Doar 0,13 % au răspuns că NU sunt de acord.

Le festivitatea de promulgare a noii Constituții în ziua de 27 februarie, Miron Cristea ținea să sublinieze că aceasta era o replică dată partidelor politice, pe care le-a numit „hidra cu 29 capete electorale, care a învrăjbit fără folos pe toți, spre paguba țării întregi”. Adresându-se regelui, președintele Consiliului de Miniștri sublinia: „Astăzi s-a rupt paienjenișul de pe ochii cetățenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde vine mântuirea: de la eroica hotărâre a Majestății Tale”.

Peste o lună, la 30 martie, partidele politice au fost dizolvate prin decret regal, spre „liniștea țării”.

La 16 decembrie 1938 a fost înființat Frontul Renașterii Naționale, declarat „unica organizație politică în stat”. Acesta a fost singurul partid care a avut dreptul de a depune liste în alegerile parlamentare din 1-2 iunie 1939, astfel că a obținut o victorie deplină. Între cei aleși se aflau mulți membri ai partidelor dizolvate, care acum se declarau „apolitici” și „tehnocrați” (s-a candidat în funcție de profesii: agricultură și muncă manuală; comerț și industrie; ocupațiuni intelectuale).

La ședința de deschidere a Parlamentului, desfășurată în ziua de 7 iunie 1938, noii deputați și senatori s-au prezentat în costume albe, uniforma de sărbătoare a membrilor FRN. Martha Bibescu – privind din balconul rezervat publicului – aprecia că aleșii națiunii păreau a fi „spoiți cu var ca niște pomi fructiferi sau ca niște WC-uri de gară – ca tot ce trebuie dezinfectat”.

Ministerul Propagandei Naționale, special înființat, presa și radioul (aflate sub cenzură) se întreceu în elogii la adresa regimului și mai ales a „marelui cârmaci”. Regele savura aceste laude, participa la spectacole grandioase cu mii de participanți, asculta odele ce i se închinau, primea cu plăcere cadourile ce i se făceau (între care și o hartă a țării în relief, oferită de Banca Națională a României).

Unii apreciau că se exagera destul de mult. Între aceștia, N.D. Cocea, care nota în jurnalul său: „Să-ți pui tu slugile să te laude la gazetă și să te declari satisfăcut. Să-ți tocmești tu singur argați cu ziua care să te ridice în slava cerului și să te potrivești vorbelor lor. Să te socotești om mare pentru asta. Haram de rege!”

Cultivată cu grijă (și cu mulți bani), starea euforică s-a curmat brusc în vara anului 1940, când România a fost silită să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei către Uniunea Sovietică, nord-estul Transilvaniei către Ungaria și Cadrilaterul către Bulgaria.

Epilog: La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea îi anunța pe români că „din marea mea dragoste pentru acest pământ”, a hotărât să treacă „grelele sarcini ale domniei” pe umerii fiului său Mihai, iar a doua zi a luat drumul exilului.

Cristian PĂTRAȘCU

Cred ca Iohanis va face un guvern de dreapta cu toate partidele de pe partea dreapta la care vor coopta ALDE ( vor santaja pe Tariceanu cu dosare iar D Constantin nu necersita santaj, sare singur in barca). PSDistii care sunt incapabili sa dea prim ministrul nu vor avea curajul de a tranti “guvernul meu” ca sa nu piarda mandatele in parlament si vor accepta propunerea. Postul de prim ministru se joaca acum nu maine sau peste o saptamana. PSDistii par paralizati datorita prostiei, sau poate au primit ordin sa se abtina.

Observ ca propaganda a intrat in faza Rambo. La fel ca in Rambo, filmul ne prezinta un Iohannis ce vine de unul singur sa recastige razboiul pierdut crancen si dureros. Am o veste trista pentru propagandisti: not going to happen. Reveniti cu picioarele pe pamant. In realitate “Rambo” a plecat acasa, schiopatand si cu moralul la pamant, terifiat de indarjirea celor din mocirla.

De ce n-aş crede că plopul îşi caută echilibrul care e distrus în totalitate? Se vedea cu ochiul liber neliniştea şi şocul ascunse în spatele unui ”rânjet” forţat de împrejurări dar şi blocajul unei manifestări(a se citi premierului cel mai bun…băse) un sfat pe care nu ştie şi nu poate să-l pună în practică din cauza nesiguranţei personale! Cum Doamne iartă-mă un plop sa fie scuturat de o vijelie şocantă şi totuşi să rămână înfipt în pământ dar fără stabilitatea necesară(şocuri psihologice)? Mai durează până îşi recapătă liniştea şi stabilitatea plus echilibru interior…o vacanţă în Maiami la umbra unui brad peste care ninge cu plus destule grade celsius! Staţi liniştiţi că vor închide ţara şi vor da drumul la…câini(PDL-PMP-PNL) să latre încât circul mizerabil să se menţină până după sărbătorile de iarnă! Am auzit aseară că PSD-ul are deja 50+2 bucăţi! Mai trebuie întrebat sau bătut la poarta… plopului?

Sunt sigur ca Johannis NU va forta o guvernare de dreapta in care sa intre doua piese importante(Basescu+Tariceanu) aflate in conflict deschis cu DNA-ul in asazisa Coalitie a penalilor.Ce va face cand acestia-i vor bloca pe banda rulanta ridicarea de imunitati solicitate de catre DNA ? O vor face oricum si daca PSD va avea o majoritate dar stie ca nu i-a pus cu mana lui acolo.Sa ma lase cei care tot striga in gura mare ca Johannis dirijeaza arestarile si toata activitatea DNA in favoarea liberalilor.Daca era asa nu iesea dosarul cu Blaga exact inainte de alegeri,exact cand le-a convenit cel mai bine adversarilor PNL in urma caruia Blaga a fost tras pe dreapta la pachet cu toata masinaria electorala pe care a format-o si rodat-o in atatea campanii castigatoare.PNL lua cel putin inca 5% cu Blaga in joc pentru ca Ardealul nu s-a inrosit de nebun asa ci pt ca PDL-ul s-a dat lovit.Nu mai spun ca PNL n-a avut nici o televiziune ca toate au facut coada la usa PSD-ului si a lui Basescu.Pana la urma ce mare victorie au realizat ? Au batut un partid condus de o incepatoare inchipuindu-si ca il lovesc pe Johannis adica protectorul (asta este adevarat) DNA ! Bun,sa vedem daca le-a reusit ceea ce au urmarit de fapt,anihilarea DNA…PNL era doar victima colaterala a campaniei lor furibunde.

Un presedinte extrem de slab, arogant, malefic. L-au punctat bine stapanii sai !

Nu tine povestea cu ala mic zis Constantin ca va trada si daca zice cineva ca poate domn’Cimpeanu va trada , hop si cenzura. Mai tii minte Radule cand jigneai oamenii care iti scriau ca Antonescu va trada, ca va face fuziune cu pdl si ca va pupa clanta ppe? Sau cand iti spuneau oamenii ca Johannis este avid de putere?
Infatuarea este la ordinea zilei

Basescu avea obieciul sa drapexe orice bruf, orice minciuna sau orice prostie spusa su facuta prin nevinovatele expresii “a fost o eroare”, “l-am reevaluat”. Parea si ca e inteligent si ca e onest (parea, pentru cei mai prosti…)
Nemtul inghite broastele riioase pe acelasi model al tupeului marit de pupitrul de la care vorbeste si al credintei ca, daca ai mincat kkt ca persoana fizica, neoficiala, acuma esti un altul, un cetatean distinct, cu calitate oficiala, care nu trebuie deloc sa si faca ceea ce zicea ca ar trebui facut.

“Doar că nu mai sunt profesor, ci sunt Președinte, și în calitate oficială vă spun că…” se adauga lungului sir de pacaleli, nesimtiri tupeiste al conducatorilor nevolnici oe care ii ia gura pe dinainte, dindu-se virgini si neprihaniti dupa care nu mai stiu pe unde sa sa scoata camasa cind vine vremea controlului ginecologic.

Iata inca un lucru bine facut, iata o altfel de politica. Sa-i traduca cineva in germana “ehre” sau “ehrenwort”…

Matematica nu este (o) opinie. E stiut.
Dar daca Johannis forteaza aritmetica lui aproximativa, teoretic ar deveni posibila o adunatura si nu o adunare, de PMP, USR, PNL, UDMR pentru a contracara coalitia deja stabilita si cistigatoare a alegerilor. Aceasta ar insemna insa o deturnare si denaturare a votului popular deci o lovitura de stat in alb (nu in rosu cu TV ocupata, cu armata in strada si cu iesirea masiva a lui Plicusor Dan si a bandei sale). Profit de ocazie pentru a-i trimite un inelegant “HUO” aceluiasi Neicusor Ban care in prima aparitie oficiala afirma ca “este nevoie de un guvern tehnocrat mai bun”.