Home Articole Ce prevede noua Strategie Naţională de Apărare a României

Ce prevede noua Strategie Naţională de Apărare a României

1188
0

Preşedintele Klaus Iohannis declarat miercuri după ce CSAT a discutat Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2020 – 2024, că documentul vizează, pe lângă apărare, politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau cea cibernetică şi că documentul încurajează colaborarea interstituţională, propunând totodată înfiinţarea unui Grup de reflecţie strategică. Preşedintele a explicat că siguranţa cetăţeanului rămâne un element cheie.

”În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă. În aceste condiţii speciale, relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporeşte volatilitatea şi impredictibilitatea, şi aşa deja accentuate, ale mediului de securitate internaţional. România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice”, a declarat preşedintele.

El a precizat că noua Strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge.

”Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi îl protejează. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, înţeleasă în dublă calitate, de apărare naţională şi apărare colectivă, Strategia vizează şi alte dimensiuni precum politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică. Am gândit această Strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea în ansamblul său şi instituţiile statului”, a subliniat preşedintele.

Iohannis a declarat că România este un stat care trebuie să îşi apere cetăţenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile şi pune instituţiile publice în serviciul lor, este ţara care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi resursele naturale, o ţară care ştie să-şi protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă şi care are ca priorităţi educaţia, sănătatea şi siguranţa cetăţeanului., un stat care contribuie la menţinerea securităţii colective, alături de partenerii ei, şi la promovarea democraţiei şi libertăţii.

”Toate acestea presupun continuitate în angajamente şi predictibilitate în acţiuni. În această construcţie, este evident că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate. Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor. Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global şi care ţine cont de evoluţiile din regiune, de deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi de alte tipuri de provocări. De asemenea, ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securităţii, bazat pe relaţia securitate – prosperitate – stat de drept – democraţie – identitate, echilibrul dintre stat şi individ ca beneficiari ai securităţii naţionale”, a afirmat Iohannis.

El a precizat că siguranţa cetăţeanului rămâne, în mod evident, un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecinţă, gestionarea securităţii presupune şi participarea societăţii civile.

”Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea şi coordonarea inter-instituţională mai eficientă, inclusiv prin constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, astfel încât schimbările din mediul internaţional să fie analizate şi evaluate într-un cadru comun. Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării se bazează pe o diagnoză clară a statului român şi a instituţiilor sale publice. Doar cunoscând în profunzime starea societăţii româneşti, pot fi corect identificate interesele şi obiectivele noastre naţionale de securitate, pot fi bine definite ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile din perspectiva securităţii naţionale şi pot fi stabilite direcţiile de acţiune”, a declarat Klaus Iohannis.

În cadrul Strategiei, a fost acordat un rol central colaborării public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, pentru că parteneriatul cu românii şi cu societatea, în ansamblu, este de fapt cea mai puternică armă pentru a consolida capacitatea de a rezista în faţa noilor tipuri de ameninţări, care vin inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice. Responsabilitatea pentru a face faţă noilor tipuri de atacuri subtile şi subversive se află la intersecţia sferei sociale şi individuale cu sfera instituţională publică şi cu cea privată.

”Rămâne un obiectiv prioritar modernizarea cadrului legislativ, care trebuie să fie unul coerent şi aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societăţii noastre şi să facă posibilă adaptarea la noile provocări ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale„, a afirmat Iohannis.

Conform Constituţiei, documentul în integralitatea sa va fi transmis Parlamentului şi sper ca, în cel mai scurt timp, România să aibă aprobată o nouă Strategie pentru perioada 2020-2024.

CSAT a aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020.

Tot în şedinţa de astăzi, CSAT a aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

”Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internaţională şi strategică. Resursele importante destinate înzestrării Armatei României fac posibilă realizarea capabilităţilor de apărare naţională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO şi, în acelaşi timp, programele multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şansa de relansare, în special prin cooperare instituţională cu firmele de profil ale aliaţilor noştri”, a declarat Klaus Iohannis.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit miercuri, având pe agendă Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, Programul privind înzestrarea Armatei, dar şi disponibilul de forţe pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021, scrie news.ro

Leave a Reply