“Cea mai gravă problemă azi e revenirea ambiţiilor imperiale ale Rusiei”

De mai bine de 5 ani, oameni de stat, politicieni, specialisti de anvergura, institutii internationale lanseaza avertismente serioase si iau masuri in legatura cu gama larga de agresiuni ale Moscovei. In rest, pentru cativa ignoranti din Romania, eu sunt cel obsedat de Rusia… Lipsa de lecturi e somnul ratiunii. Despre care stim ca naste monstri.

Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat joi că cea mai mare problemă din prezent este revenirea “ambiţiilor imperiale” ale Rusiei, context în care a subliniat că trupele NATO ar trebui să se deplaseze într-un număr mai mare în regiunea Mării Negre.

“Cea mai gravă problemă în momentul de astăzi este revenirea ambiţiilor imperiale ale Rusiei, cât se poate de clare. Trebuie să adoptăm şi noi o reacţie corespunzătoare. Am spus cu toţii că dorim o întărire a prezenţei aliate în regiunea Mării Negre, trebuie să demonstrăm că suntem gata şi dispuşi să ne apărăm. (…) Trupele NATO din statele membre ar trebui să se deplaseze într-un număr mai mare în regiunea noastră. (…) Aş vrea să văd o creştere a prezenţei militare a NATO în Polonia”, a afirmat el la conferinţa comună cu omologii din România, Klaus Iohannis, şi din Slovacia, Andrej Kiska, de la finalul Summitului Formatului Bucureşti 9.

La rândul său, preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, a subliniat că este nevoie ca “tentativele de schimbare a direcţiei” să fie refuzate.

“În Slovacia sunt voci care se plâng că nu suntem nici la est, nici la vest, suntem undeva la mijloc. Adevărul este că modul în care existăm astăzi este rezultatul deciziei suverane de a aparţine ţărilor democrate, suverane şi libere. De aceea, e nevoie să refuzăm hotărât orice fel de tentativă de a ne schimba direcţia de deplasare, chiar şi acum că vor fi alegerile europarlamentare (…). Există voci care vorbesc de o retragere din UE sau din alianţă, astea au o singură intenţie: aceea de a dăuna cetăţenilor noştri”, a spus Andrej Kiska.

El a adăugat că “indiferent cât ar fi de mare şi de puternică, o ţară singură nu poate face faţă problemelor şi provocărilor din ziua de astăzi”, precum migraţia, terorismul.

“Ţările noastre nu sunt singure, suntem membri ai UE şi ai NATO, avem aliaţi, avem prieteni. Alianţa a jucat un rol foarte important în aceste realizări ale noastre. Nu este o întâmplare că am ajuns să fim prosperi şi să avem succes. (…) Trebuie să putem arăta cetăţenilor noştri că le putem asigura securitatea. (…) Dacă într-o bună zi va deveni necesar acest lucru, ajutorul va sosi. Soldaţii ţărilor noastre vor apăra toţi cetăţenii noştri în mod egal. Ai noştri vor apăra pe alţii, alţii vor apăra pe ai noştri. Aceasta este garanţia pe care o putem da cetăţenilor noştri. (…) Suntem uniţi, suntem capabili de a ne ajuta unii pe ceilalţi”, a subliniat preşedintele Slovaciei, arătând că ameninţările militare rămân serioase, dar că trebuie o atenţie mare asupra noilor tehnologii. 

Preşedinţii României, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei au adoptat, joi, la summitul Formatului Bucureşti 9, o declaraţie în care se subliniază importanţa prezenţei înaintate a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi preocuparea pentru situaţia din Ucraina.

“Astăzi, suntem mai bine pregătiţi pentru a face faţă provocărilor actuale de securitate. Ţările noastre contribuie la adaptarea Alianţei. În spiritul unităţii aliate, al solidarităţii şi al împărţirii echitabile a sarcinilor, subliniem importanţa prezenţei înaintate a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum şi alte iniţiative menite să întărească capacitatea noastră de a apăra cetăţenii şi teritoriile noastre ca parte a efortului colectiv aliat de a întări descurajarea şi apărarea NATO. Susţinem, de asemenea, punerea în aplicare a abordării strategice, concentrate şi coerente a NATO faţă de Sud. Recunoaştem participarea la activităţile relevante ale NATO, inclusiv misiunea în Afganistan, ca parte a eforturilor pentru pace şi reconciliere”, se afirmă în declaraţie.

Declaraţia adoptată la finalul Summitului B 9 cuprinde 11 puncte.

“Ne confruntăm cu cele mai dificile provocări de securitate. (…) Alianţa trebuie să fie pregătită să răspundă în continuare tuturor ameninţărilor şi provocărilor de oriunde ar apărea. Prin urmare, avem toate motivele să facem Alianţa puternică şi să ne asigurăm că legătura transatlantică rămâne la fel de solidă şi eficientă ca oricând. Suntem hotărâţi să realizăm acest obiectiv”, se precizează în declaraţie, subliniindu-se angajamentul privind cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare.

De asemenea, în document este susţinută prezenţa militară consolidată a Statelor Unite şi a Canadei în Europa, în special pe Flancul estic al NATO.

“Ameninţările şi provocările sunt complexe, adesea imprevizibile şi provin din toate direcţiile. Nicio ţară nu le poate gestiona singură în totalitate”, se mai arată în declaraţia adoptată la reuniunea liderilor B9.

Cei nouă lideri europeni subliniază preocuparea faţă de conflictul din Ucraina de est şi de tensiunile recente din Azov şi Marea Neagră.

“Aceasta este o altă manifestare a nerespectării de către Rusia a dreptului internaţional, a modelului său de comportament de confruntare şi a utilizării acţiunilor militare şi non-militare, cum ar fi construirea podului de la strâmtoarea Kerci, pentru avansarea obiectivelor sale geopolitice. Toate acestea necesită o abordare şi mai coerentă şi strategică din partea Alianţei. De asemenea, suntem grav îngrijoraţi de încălcarea gravă de către Rusia a Tratatului INF”, se precizează în document.

Ei reiterează sprijinul acordat abordării NATO faţă de Rusia, pe baza unei puternice descurajări şi apărări puternice, precum şi a deschiderii dialogului. Aceştia asigură sprijinul pentru politica uşilor deschise a NATO, angajamentul pentru securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, reiterează sprijinul pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova.

“Suntem hotărâţi să consolidăm parteneriatul strategic şi cooperarea NATO-UE”, se mai arată în declaraţie.

În final, cei nouă preşedinţi arată că aşteaptă întâlnirea din luna decembrie a liderilor NATO, care va avea loc la Londra.

“Ne va permite să analizăm punerea în aplicare a deciziilor luate în Ţara Galilor, Varşovia şi Bruxelles şi să avansăm adaptarea Alianţei pentru a aborda ameninţările şi provocările cu care ne confruntăm. Suntem în continuare angajaţi să continuăm întâlnirea în formatul Bucureşti 9, ca mijloc de a ne consulta reciproc, de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică”, se mai arată în declaraţie.