”Ca răspuns la acumularea militară masivă a Rusiei, NATO și-a întărit apărarea. Aliații din NATO au activat planurile de apărare și, ca răspuns la acest atac al Rusiei asupra Ucrainei, amplasăm Forța de Răspuns a NATO (NRF) în plan maritim, terestru și aerian. Pentru a ne întări postura de securitate și a răspunde rapid la orice situație de urgență”.
Acest anunt facut de Secretarul General Jens Stoltenberg pentru prima oara in istoria Aliantei Nord Atlantice reprezinta cel mai important moment pentru Romania din punct de vedere al apararii si securitatii sale de la caderea comunismului.
Activarea Fortei de Raspuns a NATO reprezinta cea mai concreta si activa forma de aparare in fata unei amenintari iminente. Aceasta structura a fost creata special pentru a putea interveni eficient in orice zona aliata, din California pana la Constanta.
Patru categorii de forte compun aceasta structura :
- Forte Terestre
- Forte Aeriene
- Forte Navale
- Forte de Operatiuni Speciale
Dimensiunea maxima a NRF poate atinge cifra de 40.000 de militari.
In octombrie 2004, la Poiana Braşov, la reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, SACEUR şi Secretarul General al NATO au anunţat că Forţa de Răspuns a NATO a atins capacitatea operaţională iniţială şi este pregătită pentru a putea realiza tot spectrul de misiuni aliate.
Toti militarii NRF se afla sub comanda directa, operationala, a Comandantului Suprem al Fortelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Tod Wolters.
Romania s-a confruntat cu un singur moment relativ similar dupa al doilea Razboi Mondial. Sunt insa cateva diferente substantiale ce merita evidentiate.
In august 1968, fortele militare ale Tratatului de la Varsovia, la cererea Moscovei, declanseaza o invazie militara asupra Cehoslovaciei. Regimul de la Praga nu era pe placul Kremlinului, era considerat prea liberal, periculos pentru doctrina bolsevica si generator de apetente democratice pentru intreg spatiul comunist din Europa de Est si URSS.
O buna parte din acuzatiile pe care liderul sovietic Brejnev le aducea Cehoslovaciei le regasim si azi in obsesiile anti-Ucraina ale lui Vladimir Putin.
Romania, desi membra a Tratatului de la Varsovia alaturi de sovietici, a refuzat sa participe la invazie si a condamnat in termeni fermi ocuparea Cehoslovaciei, si ea membra a Tratatului, de catre sovietici.
Discursul lui Nicolae Ceausescu din 22 august 1968 din balconul Comitetului Central al PCR a fost urmarit de toata Romania cu suprindere si satisfactie anti-ruseasca.
Exista informatii militare in arhivele MApN care demonstreaza ca Romania era si ea in pericol de a fi invadata, dupa ce a refuzat sa se alature gruparii militare invadatoare a Tratatului de la Varsovia, condusa de sovietici. Directia Informatii Militare a cules la vremea respectiva informatii secrete extrem de relevante pentru modul de organizare a unei invazii rusesti, pretioase inca si astazi.
S-a declarat atunci mobilizare generala, iar conducerea Armatei Romane a realizat chiar planuri de riposta si rezistenta populara armata in fata propriilor aliati de tratat militar.
Dupa al 2 lea Razboi Mondial, era prima oara cand tara noastra se confrunta cu o amenintare militara explicita.
Azi este a doua oara, cu o dimensiune mult mai complexa din perspectiva contextului securitar si al consistentei amenintarii.
In ciuda tensiunii militare uriase din august 1968, Romania era totusi o aliata a URSS, avea canale de comunicare si existau mijloace prin care putea fi prevenita o situatie dramatica.
Azi, Rusia este un adversar declarat al NATO, alianta de libertate si democratie din care face parte si Romania.
Dupa declansarea razboiului in Ucraina, fortele Moscovei s-au apropiat la zeci de kilometri de granita Romaniei si implicit cea a NATO.
Niciodata, in ultimii 30 de ani, nu a existat o amenintare militara atat de grava si iminenta asupra noastra.
Capturarea Insulei Serpilor din bazinul Marii Negre si apropierea vaselor de razboi rusesti de apele noastre teritoriale, este un exemplu concret.
Ofensiva tancurilor, blindatelor si trupelor rusesti la cativa kilometri de granitele cu alte state NATO precum Polonia, Ungaria sau Slovacia reprezinta inca o realitate complicata.
Date fiind aceste elemente si afirmatia Secretarului General Jens Stoltenberg potrivit careia “planul lui Putin nu se limiteaza la Ucraina”, NATO a luat singura decizie ferma care se impunea : activarea Fortei de Raspuns.
Prin acest act unic in istoria de 72 de ani a aliantei, sefii de stat si de guvern au consfintit intr-un summit de urgenta ca amenintarea exista si se apropie fulgerator de spatiul aliat.
In NATO sunt 1 miliarde de oameni in 30 de tari. Teritoriile acestora si populatiile trebuie protejate de orice amenintare. Acesta este motivul pentru care, in Aprilie 1949, Tratatul de la Washington a generat aparitia NATO.
Decizia de infiintarea Fortei de Raspuns a NATO s-a luat la Summit-ul de la Praga din 2002, acelasi in care Romania a fost invitata sa adere la Alianta.
Activarea pentru prima oara a NRF aduce cu sine doua vesti.
Prima – amenintarea militara este in proximitatea frontierelor noastre, este palpabila si ar putea exista inclusiv evenimente surprinzatoare, nedorite, care sa implice si spatiul aliat. Suntem, deci, amenintati
A doua – Nici o tara NATO nu va avea de suferit. NATO si-a activat cei mai buni militari, cele mai bune sisteme de armament, cele mai eficiente solutii pentru a descuraja adversarul. NATO este cea mai importanta si de succes alianta politico-militara din istorie.
Raportul de forte, capabilitatea militara, putere de foc, disponibilitate financiara si logistica intre NATO si Rusia este de 10 la 1. Evident, luand in calcul toate elementele conventionale. Cand vorbim de amenintarea nucleara, trecem la alt nivel si acolo scenariile includ altfel de raportari si evaluari. In ambele componente, greutatea semnificativa este data de forta militara a USA, tara ce aloca 2 miliarde de dolari pe zi Pentagonului.
Activarea Fortei de Raspuns a NATO presupune ca din acest moment, pe teritoriul oricarui stat aliat, inclusiv Romania, comandantul fortelor NATO poate dispune de toate fortele, mijloacele si capabilitatile pentru a intari orice zona aliata in 72 de ore. Evident, inclusiv pe teritoriul Romaniei.
Tara noastra, ca si restul statelor de pe Flancul Estic, este in prima linie a ameninarii rusesti si pentru prevenirea oricarei surprinderi, prin mijloace de recunoastere IMINT, SIGINT, ELINT se monitorizeaza 24 din 24 cu avioane performante (cu si fara pilot) orice miscare de trupe in jurul frontierelor NATO pe o raza de 300 de kilometri. Astfel, se poate preveni surprinderea si se pot da toate dispozitiile de mobilizare in caz de nevoie.
Misiunile de Politie Aeriana cu avioane de lupta completeaza masurile de supraveghere si respingere a oricarei amenintari in spatiul aerian.
Forta de Raspuns a NATO se bazeaza si pe cele 4 Battle Groups (BG) existente in Polonia, Letonia, Lituania si Estonia. Dar si pe cel care va fi creat in Romania. Plus miile de militari americani prezenti pe Flancul Estic in plus fata de Grupurile de Lupta.
Decizia activarii NRF, ce presupune efort si implicare cu militari, tehnica si resurse inclusiv din partea Romaniei reprezinta cel mai important si sensibil moment pentru apararea si securitatea Romaniei de la caderea comunismului.
Niciodata, in istoria ei. Romania nu a fost aparata in fata unei amenintari iminente de o alianta atat de puternica si de stabila.
Afirmatia Secretarului General Jens Stoltenberg potrivit careia aceasta este “noua normalitate” se refera la faptul ca, fara voia noastra, am reintrat in faza de confruntare cu Rusia. Un nou Razboi Rece cu riscuri iminente de incalzire sau chiar aprindere in diverse regiuni cu potential conflictual ridicat.
NRF este garantia reactiei solide a 30 de state aliate in fata amenintarii, pentru respingerea ferma si fara echivoc a acesteia.
#Romania, #NATO, #NRF, #analiza, #RaduTudor, #aparare, #securitate, #reactie, #amenintare, #Rusia, #razboi, #Ucraina