Cele două măsuri curajoase prin care Republica Moldova s-a salvat în războiul hibrid cu Rusia. De ce nu are curaj și România?
de Robert Kiss
În urmă cu o lună, toți ochii Europei erau spre Republica Moldova. Urmau alegeri de o importanță crucială și un referendum care stabilea viitoarea direcție a țării: pro-UE sau pro-Rusia. Alegerile din Moldova erau lovite de un amplu război hibrid purtat de Kremlin prin toate instrumentele pe care le avea la dispoziție: oligarhi care pompau milioane de euro în coruperea alegătorilor, rețele de fraudare a votului și, chiar, pregătirea unor agitatori în tabere speciale unde erau antrenați de foști comandanți Wagner. Însă, autoritățile moldovene au luat în acele zile decizii cruciale, iar instituțiile de forță au făcut anchete, au arestat șefi ai rețelelor pe care au reușit, în bună măsură, să le destructureze, sau măcar să le țină departe de obiectivul declarat: îndepărtarea Moldovei de parcursul european.
La o lună distanță, ceea ce părea un scenariu pentru care România este pregătită, cu servicii lăudate la nivelul aliaților, cu platforme și servere pentru alegeri securizate în care s-au investit sute de milioane de euro și cu politicieni care avertizau zilnic despre pericolul rusesc, alegerile par compromise în mijlocul unui război hibrid. Oricare ar fi câștigătorul, procesul electoral din România va fi pus la îndoială de o tabără sau alta. Statul a permis să se ajungă în punctul acesta, dovadă stând documentele desecretizate care arată amploarea fenomenului Călin Georgescu, împins de rețele de boți, milioane de euro nedeclarate și o rețea ascunsă de influență care ar fi trebuit să aprindă toate becurile roșii în sediile instituțiilor de forță.
Pe 19 octombrie, cu o zi înaintea primului tur prezidențial din Moldova, președintele comisiei pentru securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp, avertiza România într-un interviu pentru Antena 3 CNN: „Acolo unde se apropie alegeri parlamentare sau prezidențiale, instituțiile trebuie să fie cu ochii în patru pentru că aceste destabilizări se vor mută din Republica Moldova în următoarea țară în care se vor organiza alegeri. Curând va fi în România.”
Autoritățile române erau preocupate de situația din Moldova, pe bună dreptate, dar nu vedeau operațiunea de amploare care se pregătea în România. Pe 17 octombrie, președintele Klaus Iohannis denunța în fața Comisiei Europene „ingerinţele Federaţiei Ruse în procesele democratice din Republica Moldova”. „Sprijinul european pentru Republica Moldova trebuie realizat prin toate mijloacele necesare”, spunea șeful statului.
O lună mai târziu, Klaus Iohannis afla în ședința CSAT că un candidat declarat anti-UE și anti-NATO, lăudat de ideologul lui Putin și de Kremlin, fusese susținut printr-o campanie specifică Federației Ruse. Călin Georgescu a fost „împins” în turul doi de o uriașă rețea despre care în ultimele două săptămâni s-au aflat multe, însă în legătură cu care instituțiile statului au părut paralizate.
Ce a făcut Republica Moldova ca să protejeze alegerile în plin război hibrid cu Rusia
Spre deosebire de România, autoritățile din Republica Moldova au luat acțiuni decisive în legătură cu interferența rusă în alegeri. Acestea au fost de cel puțin două tipuri: percheziții, arestări și destructurarea rețelei Șor și închiderea conturilor de Telegram din rețeaua care avea scopul să deturneze procesul electoral.
Cu două săptămâni înainte de alegeri, poliția și procuratura au demarat o anchetă uriașă împotriva unui grup criminal organizat format inclusiv din persoane ce se aflau pe teritoriul Federaţiei Ruse.
„Sunt 130 de lideri teritoriali care dirijează activitatea grupului, fiind remuneraţi lunar cu 45.000 de lei moldoveneşti. Circa 1.927 preşedinţi de sector care racolează şi dirijează activitatea grupului de activişti şi simpatizanţi din sectorul deservit, fiind remuneraţi lunar cu 4.600 lei. Peste 50.000 de activişti care racolează şi dirijează activitatea grupului de simpatizanţi din sectorul deservit, aceştia fiind remuneraţi lunar cu 4.600 lei. Peste 70.000 de simpatizanţi – aceştia fiind persoanele racolate contra unor sume de bani şi instruite să voteze la referendum cu opţiunea ‘Nu’ precum şi candidatul care urmează a fi precizat. Aceştia ar fi remuneraţi lunar cu suma de 1.800 lei”, declara poliția, la momentul respectiv.
Era vorba despre uriașa rețea a oligarhului Ilan Șor fugit la Moscova, de unde încerca să influențeze alegerile. În săptămânile ce au urmat, au mai avut loc zeci de percheziții, rețineri și confiscarea unor sume uriașe de bani.
„Într-o singură zi au intrat în Republica Moldova 1,5 milioane de euro de la Moscova. Oamenii erau duși cu avioane charter la Moscova, erau cazați și se întoarceau în țară cu 10.000 de euro fiecare. Este suma limită cu care poți intra în țară, dar la volum mare și sumele sunt uriașe. Am reușit să confiscăm peste un milion de euro”, spunea șeful Poliției, pentru Antena 3 CNN, despre cum erau aduși banii din Rusia de către membrii organizației Șor.
Cu zece zile înainte de alegeri, canalele de Telegram ale oligarhului fugar Ilan Șor și a mai multor aliați ai lui, printre care bașcana UTA Găgăuzia Evghenia Guțul și deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și Alexandr Nesterovschi au fost interzise.
Apoi, cu trei zile înainte de alegeri, autoritățile anunțau destructurarea unor grupuri de provocatori antrenați de ruși pentru „organizarea dezordinii în masă” în perioada alegerilor. Aceștia ar fi fost pregătiți atât la Moscova, cât și în țări precum Bosnia și Herțegovina și Serbia în cadrul unor tabere de gherilă de către instructori străini conectați la entitățile asociate structurilor private militare „Wagner” și „Ferma”.
Între cele două tururi prezidențiale, acțiunile autorităților nu s-au oprit. S-au făcut zeci de percheziții în legătură cu coruperea alegătorilor în primul tur prezidențial, care au descurajat acțiuni ulterioare ale rețelei lui Șor.
Aceste acțiuni concrete ale autorităților din Republica Moldova au contribuit, poate decisiv, la blocarea interesului Moscovei în impunerea unui președinte pro-rus și respingerea modificării Constituției. A fost o victorie de etapă, pentru că anul viitor în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, măcar la fel de importante pentru viitorul european al țării.
Războiul hibrid purtat cu toate armele va fi tot acolo, chiar dacă pentru o perioadă s-a mutat în România.
„Rușii pun accentul pe dezinformare. Principalul lor instrument este propaganda. Din păcate foarte greu s-a înțeles și în instituțiile europene despre modalitatea cum acționează Federația Rusă și a trebuit mult timp pentru a putea convinge că noi suntem sub un atac de dezinformare. Și trebuie să luăm măsuri. Pentru că nimeni nu are astăzi antidotul cum să lupte cu această dezinformare pentru că la mijloc este și libertatea de exprimare și trebuie să găsești acea linie prin care să poți separa libertatea de exprimare și dezinformarea, propaganda”, spunea Lilian Carp, președintele comisiei pentru securitate din Parlamentul Republicii Moldova.
