Subvenţiile pentru combustibilii fosili acordate pe plan global au urcat cu 2.000 miliarde de dolari în ultimii doi ani, ajungând în 2022 la nivelul record de 7.000 miliarde de dolari, conform unei estimări publicate joi de Fondul Monetar Internaţional, transmite Reuters.
Costurile în creştere, determinate de majorarea consumului post-pandemie şi de costurile ridicate cu energia, provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, ţin sub presiune bugetele, adăugându-se poluării şi exacerbând încălzirea globală, avertizează FMI.
“Subvenţiile pentru petrol, cărbune şi gaze naturale costă echivalentul a 7,1% din PIB-ul global. Este mai mult decât cheltuie anual guvernele pe educaţie (4,3% din veniturile globale) şi aproximativ două treimi din ce cheltuie pe îngrijirea sănătăţii (10,9%)”, apreciază instituţia financiară internaţională. Aceasta avertizează că subvenţiile implicite – costul pagubelor provocate de poluarea atmosferică şi încălzirea globală – reprezintă cea mai mare parte a costurilor şi probabil vor creşte în continuare.
Costurile explicite cu subvenţiile, ceea ce plătesc direct guvernele pentru a menţine preţul electricităţii sau al benzinei la un nivel artificial scăzut, au crescut de peste două ori din 2020, la 1.300 miliarde de dolari. Acum aceste costuri vor scădea, probabil, deoarece s-a atenuat preţul energiei, şi de aceea este momentul ideal să se renunţe la subvenţii, susţine FMI.
Instituţia este îngrijorată de costurile implicite cu subvenţiile, care vor continua probabil să crească, exacerbând încălzirea globală.
“Estimăm că renunţarea la costurile implicite şi explicite cu subvenţiile pentru combustibilii fosili ar preveni 1,6 milioane decese premature anual, ar majora veniturile statului cu 4.400 miliarde de dolari şi ar reduce emisiile”, consideră FMI, scrie Agerpres.
