Premierul desemnat Dacian Cioloş a declarat, luni, că a nominalizat-o pe Cristina Guseth la Ministerul Justiţiei pentru că este un expert care cunoaşte foarte bine domeniul, chiar dacă nu este jurist.
“Eu am nominalizat-o pe doamna (Cristina – n.r.) Guseth pentru că, chiar dacă nu e jurist, e un expert care cunoaşte foarte bine domeniul şi vorbim de un post de ministru, nu de un post de expert în minister”, a declarat Cioloş, la Palatul Parlamentului.
Cioloş a mai spus că în cadrul instituţiei sunt foarte mulţi jurişti şi că la conducerea ministerului trebuie o persoană care “să cunoască sectorul juridic şi care să aibă credibilitate”, având în vedere că problema mare a justiţiei a fost multă vreme “problema credibilităţii”.
“A câştigat foarte mult în credibilitate justiţia din România şi cred eu că în fruntea Ministerului Justiţiei, într-un guvern tehnocrat, cineva care se ocupă de ani mulţi de zile de probleme legate de lupta împotriva corupţiei, cunoscută foarte bine şi care cunoaşte foarte bine domeniul, cred eu că poate să aducă un plus, inclusiv un plus de credibilitate justiţiei, aşa cum ea este reprezentată de Ministerul Justiţiei”, a mai spus Cioloş.
Premierul desemnat a mai spus că aşteaptă să vadă ce spune Comisia juridică, Cristina Guseth urmând să fie audiată luni seară.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) critică propunerea de numire ca ministru al Justiţiei a Cristinei Guseth, precizând, într-un comunicat de presă, că este pentru “prima dată în istoria, cel puţin postdecembristă, când este propusă ca ministru al Justiţiei o persoană care nu are studii juridice”.
“Uniunea Naţională a Judecătorilor din România se arată surprinsă faţă de propunerea de numire ca ministru al Justiţiei a doamnei Cristina Guseth care nu are niciun fel de studii în domeniul dreptului şi nici experienţă în sistemul judiciar.(…).Apreciem activitatea doamnei Cristina Guseth în susţinerea publică a luptei împotriva corupţiei, dar Ministerul Justiţiei este o instituţie cu un rol fundamental în statul de drept, iar atribuţiile ministrului Justiţiei depăşesc cu mult problematica legată de anticorupţie şi comunicare”, se precizează în comunicatul de presă semnat de Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.
Conform reprezentanţillor UNJR, atribuţiile ministrului Justiţiei nu se limitează la coordonarea activităţii parchetelor şi numirea procurorilor generali, ci vizează în special elaborarea strategiei programului de guvernare în domeniul Justiţiei. De asemenea, ministrul elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiţiei, analizează şi avizează din punct de vedere al legalităţii actele normative elaborate de celelalte ministere, urmăreşte respectarea obligaţiilor asumate de România prin convenţiile internaţionale şi a înţelegerilor bilaterale interesând domeniul Justiţiei, la care România este parte.
“De asemenea, ministrul Justiţiei asigură relaţia cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Alianţei Nord-Atlantice; tot el asigură pregătirea exercitării competenţei de reprezentare a statului român în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg. Considerăm ca îndeplinirea funcţiilor ministrului Justiţiei prin exercitarea tuturor atribuţiilor prevăzute de lege în sarcina sa, din care am enumerat doar o mică parte, presupune ca esenţial pentru persoana ministrului pregătirea juridică specifică la cel mai înalt nivel”, se precizează în comunicatul de presă.
În documentul citat se mai arată şi că, pe lângă cunoaşterea rolului instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor într-un stat democratic, este necesar ca ministrul de Justiţie să cunoască îndeaproape şi să aibă o experienţă proprie în aplicarea dispoziţiilor legale şi a tot ceea ce presupune administrarea Justiţiei.
“Sistemul de justiţie din România se confruntă cu probleme complexe ce depăşesc cu mult chestiunile privind procurorii anticorupţie sau procedurile de comunicare, precum lipsa infrastructurii logistice şi administrative necesare implementării dispoziţiilor noilor coduri şi aplicării acestora, influenţe şi presiuni exercitate din exterior şi nu numai privind actul de justiţie, profunde inechităţi salariale în condiţii egale de muncă, discrepanţe semnificative între volumul de activitate de la o instanţă la alta de acelaşi grad, pentru a enumera doar câteva. Apreciem, de aceea, ca fiind suprinzătoare şi de neînţeles desemnarea într-un Guvern, ce se doreşte a fi de tehnocraţi, a unei persoane fără studii juridice în fruntea Ministerului Justiţiei”, se menţionează în documentul citat.
Astfel, UNJR pregăteşte o listă de întrebări pentru comisiile parlamentare care vor audia noul Ministru al Justiţiei.
“Facem pe această cale un apel mass mediei din România să transmită pe toate canelele audierea noului ministru al Justiţiei. Chiar dacă numirea în această poziţie este una politică, aceasta afectează prin deciziile sale administrarea actui de justiţie din România şi, prin aceasta, drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiecărui cetăţean, viziunea ministrului Justiţiei asupra misiunii sale fiind aşadar un evident interes public”, au precizat reprezentanţii UNJR.
Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Justi?iei, este de 17 ani director al fundaţiei Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie.
Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica Bucureşti, iar după Revoluţie a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).
