Cererea de plată cu numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial ca 2024 să fie folosit pentru a accelera implementarea PNRR, a declarat, miercuri, Celine Gauer, director general SG RECOVER, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR.
“În ceea ce priveşte redresarea, România, la fel ca şi celelalte ţări, arată că redresarea a funcţionat bine, rapid, un aspect pozitiv. Planul, dacă ne uităm, abordează toate provocările principale pentru ţară. Planul, concepţia planului a fost foarte bună. Însă ce vedem acum şi acesta este principalul meu mesaj, în această dimineaţă, suntem la o răscruce. 2024 este un an absolut esenţial pentru ţară. Un an care va stabili succesul sau eşecul ţării. Am spus că am rambursat 9 miliarde (de euro -n.r.) pentru România şi este adevărat, dar trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri. Vorbeam despre 2,6 miliarde ( de euro – n.r). Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi. Deci, da, e bine, sprijină economia, dar aveţi grijă, pentru că condiţia este finalizarea implementării planului. Şi cum merge? Am ajuns la cererea de plată numărul trei e bine, dar de fapt este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a spus Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.
Ea a explicat că România mai are doar 29 de luni, un timp foarte scurt dacă trebuie să implementez 400 de jaloane şi ţinte.
“Acum, dacă vorbim despre reforme, am văzut reforme foarte importante adoptate: anticorupţie, energie, absolut esenţiale. Importante, trebuie menţinute în timp. Însă ce avem în faţa noastră? Reforme esenţiale, mai ales în domeniul fiscal. România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Şi panelul pe teme fiscale va detalia. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme”, a afirmat Celine Gauer.
Ea a menţionat că trebuie rezolvată situaţia fiscală iar în cazul companiilor de stat este necesară o guvernanţă corespunzătoare.
“Situaţia fiscală trebuie soluţionată şi planul este doar un instrument pentru asta şi trebuie să facem asta acum, fiindcă 29 de luni e o perioadă de fapt foarte scurtă. Un al 2-lea exemplu de reformă pe care o să-l dau este despre întreprinderile de stat care joacă un rol foarte important în economia românească. Este important să existe guvernanţă corespunzătoare, o funcţionare adecvată. Implementarea reformelor şi asigurarea unei funcţionări adecvate a economiei în acest domeniu este absolut esenţială. Revenind la investiţii, 1,9 miliarde cheltuieli, foarte bine. Asta am înţeles de la domnul ministru, dar ce mai vedem? Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul. Sigur, anul trecut am revizuit Planul, l-am ajustat, am încercat să abordăm provocările menţionate anterior în ceea ce priveşte blocajele şi contextul geopolitic foarte dificil. Am putut face asta anul trecut, dar la anul viitor nu vom mai putea, pentru că 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Ştiu că în această ţară sunteţi obişnuiţi cu politica de coeziune, cu n plus unu, n plus doi, n plus trei, cu mecanisme care să asigure absorbţia. Dar daţi-mi voie să vă expun foarte clar: aici avem o poveste foarte diferită, prelungirile nu se vor întâmpla“, a declarat Celine Gauer.
Ea a spus că orice cerere de plată care nu a fost trimisă până în august 2026, respectiv în 29 de luni, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returna anumite fonduri.
“Este o concluzie drastică, totul trebuie făcut acum, trebuie să acţionăm acum, nu există posibilitatea amânării sau prelungirii, pentru că timpul rămas este extrem de scurt până în 2026. Mesajul meu este un mesaj al urgenţei şi o solicitare de sprijin. Nu e vorba despre un guvern sau altul, este o chestiune care vizează întreaga ţară. Este important pentru toată lumea. De aceea este atât de important acest eveniment pentru că părţile interesate vor auzi despre progresele realizate. Avem toate ministerele de resort prezente. Pot să vă asigur că comisia va fi de partea dumneavoastră pe tot parcursul acestui proces. Ştim că este dificil, ştim că este an electoral, ştim că există provocări şi vom face tot ce putem pentru a vă ajuta. Dar, în esenţă, succesul sau insuccesul acestui instrument de dumneavoastră depinde şi vrem cu toţii să aibă succes, fiindcă e foarte important pentru ţară, pentru că aceste provocări abordate în Plan sunt provocările ţării şi trebuie soluţionate“, a mai afirmat Celine Gauer.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene pe 15 decembrie cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR care o valoare totală de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 euro sub formă de granturi şi 811.026.482 euro sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022, scrie Agerpres.
Anumite jaloane şi ţinte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au viteză, altele sunt încă în întârziere, dar Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut, a afirmat miercuri ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR.
“Doamna Gauer (Celine Gauer, director general SG RECOVER – n.r.), ca şi mine, a prezentat stadiul şi prezentăm astăzi stadiul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Anumite jaloane şi ţinte au viteză, alte jaloane şi ţinte sunt încă în întârziere. Această întârziere trebuie recuperată. Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut. Acest lucru trebuie văzut. Suntem la jumătatea cadrului de finanţare pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, toate ţările sunt la jumătate, iar noi, România, ne situăm undeva în media Uniunii Europene cu privire la progres”, a spus Adrian Câciu, întrebat de jurnalişti despre afirmaţiile făcute de Celine Gauer, potrivit cărora cererea cu numărul 3 este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că în acest moment nu există niciun risc în ceea ce priveşte Planul, dar România trebuie să se ţină de implementarea lui, iar investiţiile trebuie realizate.
“Avem investiţii contractate de 36 de miliarde de euro, trebuie să meargă în continuare şi să facă execuţia acestor investiţii. Nu mai e vorba de contractare, avem contracte, trebuie doar puse în aplicare“, a declarat Adrian Câciu.
Întrebat de jurnalişti care sunt problemele din acest moment, ministrul a precizat că sunt patru jaloane “în discuţie”, amintind guvernanţa corporativă şi plafonul pentru microîntreprineri.
“Este jalonul cu guvernanţa corporativă, care ţine de Secretariatul General al Guvernului, dar, evident, astăzi vor fi discuţii tehnice cu Secretariatul General al Guvernului. Guvernanţa corporativă se referă la modul în care se selectează board-urile companiilor de stat, pe de o parte, pe de altă parte, la AMEPIP înţeleg că nu mai sunt probleme, dar astăzi avem clarificarea tehnică cu experţii Comisiei. Nu noi, de la Ministerul Fondurilor Europene, ci cei de la SGG vor fi de faţă. Sunt jaloanele pe energie. Avem din cererea de plată numărul doi, care trebuie închisă, pe de o parte, dar şi guvernanţa corporativă pe companiile din energie. Este jalonul cu microîntreprinderile pe care noi îl considerăm îndeplinit. Comisia are o serie de observaţii cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată o microîntreprindere“, a afirmat Adrian Câciu.
El a spus că reformele din PNRR trebuie să îşi păstreze scopul, iar modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat.
Adrian Câciu consideră că, în ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, nu mai încape îndoială că sunt progrese remarcabile făcute cel puţin în ultimul an.
“Pe de o parte, contractarea la nivelul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă se ridică la acest moment, vorbesc de valoare totală, la 36 de miliarde de euro, din care alocare, să zic aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 21 de miliarde. Dar avem contracte pe investiţii de 36 de miliarde de euro. Este imperios necesar ca aceste contracte să se întâmple în interiorul perioadei de până în 2026, până în august, pentru a putea fi susţinute financiar, pentru ca ele să nu creeze o problemă în zona fiscal-bugetară. Şi aici lucrăm îndeaproape, iar misiunea noastră nu este singulară, este împreună cu Comisia Europeană, cu toţi coordonatorii de reformă, să grăbească viteza de realizare a investiţiilor. Pe de altă parte, implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie făcută cu realism şi pragmatism. A fost o critică anul trecut când am modificat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: de ce anumite elemente din Planul iniţial au dispărut? Pentru că nu se puteau realiza în timpul avut la dispoziţie. Nu înseamnă că nu se vor realiza cu alte fonduri, dacă găsim în Politica de Coliziune sau fonduri atrase”, a declarat Adrian Câciu.
El a spus că România are în cont 9,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că avem deja primite 33,1% din fondurile alocate. Din aceste fonduri alocate României, sunt cheltuite în jur de 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că aproape 20% din banii primiţi sunt şi bani absorbiţi.
“Pe de altă parte, avem depusă cererea de plată numărul trei şi lucrăm la cererea de plată numărul 4. Mai sunt, evident, anumite elemente de clarificat şi la cererea de plată numărul 3, unde coordonatorii de reformă vor veni în continuare cu argumente şi discuţii tehnice cu partenerii din Comisie. Ceea ce pot eu să vă spun ca mesaj este că toate reformele vor fi implementate. Acum, important la o reformă este obiectivul. Calea prin care reforma se face poate fi adaptată, din punctul meu de vedere, la context, la suportabilitate, dar obiectivul structural trebuie să rămână acelaşi. Dacă ne atingem obiectivul structural cu privire la reformele prinse în PNRR, consider că scopul a fost atins prin acest plan, care strânge laolaltă toate reformele de care România are nevoie. Ce pot să vă mai spun este că aceste reforme vor fi realizate nu numai pentru că sunt prinse în PNRR, ci pentru că România s-a angajat într-o traiectorie de accedere la Organizaţia OCDE, la organizaţia, să zic aşa, a celor mai dezvoltate ţări, pentru că România în 2026 va fi mult mai dezvoltată decât este în 2024, aşa cum în 2024 este mult mai dezvoltată de cât a fost în 2020”, a mai spus Adrian Câciu, citat de Agerpres.
