Home Articole Concurs tentant si sec

Concurs tentant si sec

2245
125
SHARE

Cum era faimoasa replica din BD? “Ce avem noi aici? Exact, ce avem noi aici?”

O cutie cu doua sticle de vin romanesc, mai precis oltenesc, de la Cramele Oprisor.

Sec, parfumat, gustos, numai bun de tinut la rece in aceste zile calduroase ce au venit deja.

cutie  vinul oprisor

Ideea e urmatoarea : cine ghiceste scorul si clasamentul partidelor cel mai aproape de rezultatul oficial de la europarlamentare, intra in posesia acestui frumos premiu romanesc. Se califica cei care-si asuma o identitate clara, cu nume si adrese de email valabile.

Sper ca miercuri sa avem rezultatele finale si sa facem confruntarea.

Votati si succes la concurs !

 

 

 

125 COMMENTS

  1. PSD loc 1 42%

    Mircea Diaconu loc 2 6% ne find partid il consider pe locul 2

    PNL loc 3 12%

    PDL !10% loc 4

    pmp 3% restu nu mai conteaza

  2. USL – 45%
    PNL -18%
    PDL – 12%
    PMP -7%
    Mircea Diaconu – 7% (Domnu’ Diaconu va salut si va sustin asa cum am facut-o pana acum!).
    Partidul lui Ungureanu – 5%
    UDMR – 6%

  3. Mircea Diaconu 15%-30% PNL-28%-30% PSD-30%-32% PC-16%-20% PMP-5%-7% PDL-9%-14% UDMR-10% UNPR-15%(prezență mare la vot)
    Prezență mică la vot
    Mircea Diaconu 15%
    PNL 26%
    PSD 25-28%
    PC 10%
    PMP 4%-5%
    PDL-7%
    UDMR 10%
    UNPR-9%

  4. Alianţa PSD-UNPR-PC 40%,
    PNL – 15%,
    PDL – 12,
    PMP – 11%
    UDMR – 6%
    Mircea Diaconu 4%
    PPDD – 4%,
    FC – 3%,

  5. 42% PSD+PC+UNPR; 18% PNL (sa demisioneze Antonescu:D); 10% Mircea Diaconu; 5% PDL; 4%UDMR ; 3% PMP; 2% PRM; 1% PPDD iar restul cred ca e cu zero virgula…iar vinul trebuie baut dupa prezidentiale…

  6. PSD+PC+UNPR:42-43%
    PNL18-19%,
    PMP; 10-11%
    PDL 7-8%
    Mircea Diaconu 5-6%
    PPDD 2-3%
    PRM; 1-2%
    FC sub 1%

  7. Loc 1USD-cel putin de doua ori mai mult ca a doua clasata
    Loc 2 PNL
    Loc 3 PDL
    Loc 4 PMP
    Da este la fel ca estimarile facute de pecialisti si pentru ca nimeni nu a facut ceva notabil pentru a schimba ierarhia.
    Un mare regret il am fata de ce au facut liberali si mai ales lipsa de gandire realista a actualului presedinte liberal.De fapt a gandit prost-ies din alianta si la cei 30% mai adaug ceva din cei nehotariti si cei care voteaza contra PSD si “iata” Antonescu presedinte si liberalii desemneaza si premierul.OK dar realitatea e alta si rezultatul PNL va fi un procent cu 1X.

  8. Stimate d-le Radu Tudor,

    Pronosticul meu pentru alegerile europarlamentare 2014. Estimare prezenta la vot 30%.

    Clasament si scoruri

    1. Alianta PSD + PC + UNPR: 41%
    2. PNL: 21%
    3. PDL: 12%
    4. PMP: 7%
    5. UDMR: 6%
    6. Mircea Diaconu: 4%
    7. PP-DD: 3%
    8. PFC: 3%
    9. PRM: 2%
    10. Altii: 1%

    A vota este nu doar un drept, ci si o datorie fundamentala a unui cetatean intr-o democratie…Fara aceste valori impartasite de cat mai multi dintre romani, dezvoltarea unei tari si bunastarea cetatenilor ei sunt imposibile…Sa iesim la vot, prognoza meteorologica este favorabila in toata tara…

  9. Pentru ca, din motive socio-economice, suntem, din nou, foarte aproape de “Duminica Orbului”, PSD-ul, slavita fie-le doctrina bolsevica, vor obtine 39%. PNL-ul, sper, va “trece” de pragul “critic” de 20%… Din pacate, pentru ei, datorita lipsei curajului politic, vor obtine doar 16%…
    PDL-ul, “gratie” infructuoasei politici de convingere a maselor – desi ar fi avut cu ce – va obtine 9%. PMP-ul…, daca obtine 8% ar trebui sa se bucure… UDMR-ul, clasic, va obtine 5-6%…, cel mai probabil, 6%…
    Restul, cred, vor avea cu suspendare, pentru ca va castiga PSD-ul si-i va scapa de belea… 🙂

  10. Domnule Radu Tudor, marinimos fiind, ne urati “Votati si succes la concurs!”… Nu ne-ati putea ura ca, si daca nu votam, sa avem parte, totusi, de politicieni “de succes”?… Nu de alta, dar prea am avut parte doar de “succesuri”… Cam de la toate partidele politice… Mai ales de la cele de “stanga”…

  11. Vrand-nevrand, un vecin se bucura de oi… E cioban… La propriu si la figurat… Are multe oi… Clase, insa, n-are multe…, nici nu-i trebuie la mulsul oilor… Nu trebuie sa-l intrebi cu cine si ce voteaza… “Merge” ca oile… Daca-l intrebat cu cine voteaza, individul asta, cu cele cateva clase, indrazneste sa contreze indivizi cu C.V.-uri “groase”, pentru ca indraznesc sa comenteze… Am avut placerea morbida de-a fi martor la explozia oierului, “la un gratar”, in fata a doi profesori universitari, invitati, an de an, de universitati occidentale, profesori universitari care, fara voia lor, au ajuns comeseni cu oierul. A fost o “explozie mioritica”, concretizata printr-o exprimare tipica: “Daca nu ajungea Iliescu presedinte, n-aveam parte de Ponta, acum, sa ne salveze!…”… De unde?!… De la ce?!!! Nu stiu de unde si de la ce ne putea si/sau ne poate salva V.Ponta… Poate, de la prezenta dansului de pe scena politica… Ar fi o realizare, pana la urma… ….. Oierul – caci el a ajuns, de fapt si ironic, eroul discutiei – va vota, evident, asa cum s-a exprimat domnul Radu Tudor: “Locul 1 stim cine-l ocupa”… ….. Si, uite asa, oierul asta, limitat, subintelectual… si alti oieri ca si el…, multi…, multi…, mult prea multi!…, hotarasc viitorul natiunii…

  12. Nu stiu daca are importanta ce credem despre scrutinul de maine. Vor fi rezultate irelevante, pentru ca, pana la urma, vor reflecta interesele natiunilor puternice. Mai exact, rezultatele vor reflecta succesul politicii externe a unei puteri fata de politica externa a altei puteri… Intotdeauna, campaniile electorale vor face jocul politic al natiunilor puternice – adica, ale acelora care au stiut sa manipuleze mai bine sau ale acelora care, prin doctrine, au subjugat natiuni timp de secole. Pentru cei care inca mai viseaza, recomand citirea Testamentului Tarului Petru I – Cel Mare:

    http://www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/testamentul-tarului-petru-cel-mare-astfel-se-poate-si-trebuie-sa-fie-supusa-evropa

  13. 🙂 Mi se pare hilara prezenta lui victoras, in dreapta, in timp ce scriu… Faptul ca i-am reprodus numele cu “minuscula” nu este o greseala, ci, iertata-mi fie decizia, o vinovata placere… 🙂

  14. 1. Alianța Electorală PSD-UNPR-PC peste 60%
    2 PNL cu PDL 15 % fiecare(cam la egalitate poate cu mici procente in favoarea unuia sau altuia,oricum daca era reprimit domnul Tariceanu in PNL ,balanta inclina clar inspre PNL )
    4. UDMR 5%
    5Mircea Diaconu 3%
    6 Forta Civica 2%
    7 PPDD 2
    8 restul sub 2 %
    Adesa de e-mail si numele sunt reale .Multumesc si va doresc mult succes

  15. PSD 41%
    PNL 19%
    PDL 11%
    PMP 9%
    UDMR 5%
    Mircea Diconu intra in parlamentul euripean
    celelalte partide nu vor intra in parlament

  16. PSD 41%
    PNL 19%
    PDL 11%
    PMP 9%
    UDMR 5%
    Mircea Diconu intra in parlamentul european
    celelalte partide nu vor intra in parlament

  17. Buna seara, Radu!
    Alianta PSD+PC+UNPR 42%, PNL 20%, PDL 14%, Mircea Diaconu 8%, PPDD 7%, UDMR, 5% PMP 2%, etc.
    Ma bucur ca se poate intra pe blog acum! Multumesc! 🙂
    (…)

  18. Si, daca am facilitat accesul catre testamentul maretului tar, cel care a “justificat” atitudinea Moscovei fata… Evropa, consider ca este onest sa facilitez accesul si catre altii…

    Discurs ţinut de Benjamin H. Freedman, consilierul preşedintelui W. Wilson, în 1961

    Aici, în Statele Unite, sioniştii şi coreligionarii lor deţin un control total asupra guvernului nostru. Din foarte multe motive (prea multe şi prea complexe pentru a le analiza acum), sioniştii şi coreligionarii lor conduc aceste State Unite, precum nişte monarhi absoluţi ai acestei ţări.
    Veţi putea, evident, considera că este o afirmaţie foarte vagă, dar permiteţi-mi să vă descriu ce s-a petrecut în timp ce noi dormeam.
    Ce s-a petrecut? Întâi s-a petrecut primul război mondial, care a izbucnit în 1914. Mai sunt puţini oameni de vârsta mea care-şi amintesc lucrul acesta. Acest război a fost purtat într-o tabără de către Marea Britanie, Franţa şi Rusia, şi, în cealaltă tabără, de către Germania, Austro-Ungaria şi Turcia. În doar doi ani, Germania practic câştigase acel război: nu doar „de iure”, ci chiar „de facto”. Submarinele germane, care au fost o surpriză pentru întreaga lume, nimiciseră toate convoaiele din Atlantic. Marea Britanie rămăsese fără muniţii pentru soldaţii ei, cu alimente doar pentru o săptămână, după care a urmat foametea.
    În aceeaşi perioadă, armata franceză era zguduită de rebeliuni. Francezii pierduseră 600 000 de tineri pe Somme, în timpul defensivei de la Verdun. Armata rusească înregistra dezertări masive, oamenii îşi luau jucăriile şi plecau acasă; ruşii nu-1 iubeau pe Ţar. Armata italiană era şi ea pe cale de a se prăbuşi. Nu se trăsese un singur foc pe teritoriul Germaniei. Niciun singur soldat inamic nu trecuse frontiera în Germania. Şi, cu toate acestea, Germania era cea care oferea Angliei condiţiile păcii. Germania oferea Angliei o pace negociabilă pe care juriştii o numesc „status quo ante basis”. Aceasta înseamnă „să dăm războiul deoparte şi să considerăm totul aşa cum a fost înainte ca războiul să înceapă”.
    Deci Anglia, în vara lui 1916, începuse să analizeze aceste propuneri şi încă în mod serios. Nici nu prea avea de ales. Era una din două: să accepte o pace negociabilă, pe care Germania o oferea cu generozitate, sau să continue un război inutil până la nimicirea totală.
    În timp ce aceste evenimente aveau loc, sioniştii din Germania (care-i reprezentau de fapt pe sioniştii din estul Europei) au mers la Ministerul de război britanic şi – aici voi fi foarte laconic pentru că povestea este lungă, dar am toate documentele care dovedesc afirmaţiile mele – au spus: „Uitaţi cum stau lucrurile: încă mai puteţi câştiga acest război. Nu trebuie să vă predaţi. Veţi putea câştiga acest război, dacă Statele Unite ar deveni aliaţii voştri”. La vremea respectivă Statele Unite nu erau implicate în război.
    Eram proaspeţi, eram tineri, eram bogaţi, eram puternici. Sioniştii au spus Angliei: „Vă garantăm că vom aduce Statele Unite în acest război ca aliat al vostru, să lupte de partea voastră, cu condiţia să ne promiteţi Palestina pentru după victorie”.
    Cu alte cuvinte, ei făcuseră următorul târg: „Vom aduce SUA în război ca aliat al vostru. Preţul pe care trebuie să-l plătiţi este Palestina, după ce anihilaţi Germania, Austro-Ungaria şi Turcia”. Anglia avea tot atâta drept să promită cuiva Palestina, aşa cum SUA ar fi avut dreptul să promită, de exemplu, Japonia Irlandei, pentru vreun motiv oarecare. Este absolut absurd ca Marea Britanie, care nu a avut niciodată vreo legătură sau vreun interes sau vreun drept asupra a ceea ce se numea Palestina, să folosească această ţară precum moneda de schimb oferită sioniştilor pentru serviciul lor de a aduce SUA în război. Cu toate acestea Marea Britanie a făcut această promisiune sioniştilor, în octombrie 1916.
    Şi, la puţin timp după acest moment – şi nu ştiu câţi dintre dumneavoastră îşi mai amintesc – Statele Unite, care erau în cvasi-totalitate pro-germane, au intrat în război împotriva Germaniei, de partea Marii Britanii. Am afirmat că SUA erau în cvasi-totalitate pro-germane, deoarece ziarele americane erau controlate de evrei, bancherii americani erau evrei şi, în general, mass-media americană aparţinea evreilor; iar ei, aceşti evrei, erau pro-germani. Erau pro-germani, deoarece foarte mulţi dintre ei proveneau din Germania şi doreau să vadă o Germanie care-1 va distruge pe Ţar. Evreii nu-1 iubeau pe Ţar şi nu doreau să vadă Rusia câştigând războiul.
    Aceşti bancheri evrei-germani, precum Kuhn Loeb şi alte bănci celebre americane refuzaseră să finanţeze Anglia sau Franţa, chiar şi cu un dolar. Ei au stat deoparte spunând: „Câtă vreme vedem Franţa şi Anglia aliate cu Rusia – nici un cent!” În schimb, aceşti bancheri au pompat bani în Germania, luptând în acest mod alături de Germania, în speranţa de a vedea Rusia îngenunchiată şi Ţarul anihilat. Acum, aceiaşi evrei, când au văzut nesperata posibilitate de a obţine Palestina, au mers în Anglia şi au făcut acest târg. Şi, la vremea respectivă, aceasta a dus o schimbare totală de atitudine, exact ca un semafor care trece de pe roşu pe verde.
    După ce toate ziarele americane fuseseră pro-germane, explicând despre dificultăţile întâmpinate de către Germania în războiul dus împotriva Angliei, deodată, pentru aceleaşi ziare, germanii nu mai erau buni. Germanii erau ticăloşi. Germanii erau numiţi „huni”. Germanii executau surori ale Crucii Roşii. Germanii tăiau mâinile bebeluşilor. La puţin timp după acest moment, Woodrow Wilson a declarat război Germaniei. Sioniştii din Londra au telegrafiat în SUA judecătorului Louis Bradeis (de la Curtea Supremă de Justiţie), spunându-i. „Du-te acum şi fă presiuni asupra preşedintelui Wilson. Noi obţinem de la Anglia ce dorim. Acum e rândul tău să faci presiuni asupra preşedintelui Wilson să aducă în război Statele Unite”.
    Iată cum au intrat în război Statele Unite ale Americii. America nu avea niciun interes în acel război. America avea la fel de mult interes în acel război ca cineva care ar trebui să fie pe lună în această seară, în loc să fie în patul lui. Pentru contextul Primului Război Mondial, nu a existat niciun sens ca America să fie implicată în acel război.
    După ce noi, americanii, am intrat în război, sioniştii au mers în Marea Britanie şi au spus: „Ei bine, noi ne-am îndeplinit obligaţiile din acord. Hai acum să vedem ceva scris care să ne arate că veţi respecta târgul şi că ne veţi da Palestina după război”. Ei atunci nu ştiau dacă războiul va mai dura un an sau zece ani. Aşa că s-au gândit să conceapă „o chitanţă”. Iar „chitanţa” a luat forma unei scrisori, care a fost însă redactată într-un limbaj foarte criptic, astfel încât lumea să nu-şi poată da seama despre ce e vorba. Această scrisoare a fost denumită Declaraţia Balfour.
    Declaraţia Balfour nu era deci decât promisiunea Marii Britanii de a plăti sioniştilor preţul efortului lor de a aduce SUA în război.
    Deci această celebră Declaraţie Balfour, despre care tot auzim vorbindu-se, este la fel de falsă ca o bancnotă de trei dolari. Şi nu cred că aş fi putut demonstra acest lucru mai mult decât am facut-o.
    De aici au început necazurile. Statele Unite au intrat în război. Statele Unite au strivit Germania. Când războiul a luat sfârşit şi germanii au mers la Paris pentru Conferinţa de Pace, acolo se aflau 117 evrei: era delegaţia condusă de către Bernard Baruch. Eu am fost acolo: e normal deci că ştiu. Ce s-a întâmplat apoi? Evreii, în cadrul Conferinţei de Pace, în timp ce tăiau în felii Germania şi împărţeau bucăţi Europa naţiunilor care aveau şi ele pretenţii, au spus: „Ce-ar fi să ni se dea nouă Palestina?” După care au scos în public, în faţa germanilor (care nu ştiau nimic), Declaraţia Balfour. Şi, în acea clipă, germanii au înţeles că fuseseră învinşi şi obligaţi să plătească înspăimântătoarele reparaţii de război, numai din cauza faptului că sioniştii doriseră Palestina şi fuseseră decişi să o obţină, prin orice mijloace.
    Evenimentele acestea ne conduc la un alt punct interesant al istoriei. Când germanii au realizat ce se petrece, au fost evident indignaţi. Trebuie precizat că, până în acel moment, în nicio ţară a lumii, evreii nu erau mai confortabil instalaţi decât în Germania.
    Era acolo domnul Rathenau – un personaj la fel de important în finanţele şi industria Germaniei cum era Bernard Baruch la noi. Era domnul Balin, care deţinea două mari linii maritime – North German Lloyd’s şi Hamburg-American Lines. Era domnul Bleichroder, bancherul familiei Hohenzollern. În Hamburg era familia de evrei Warburg, deţinători ai celor mai mari bănci comerciale ale lumii. Evreii trăiau foarte bine în Germania, fără îndoială. Deci germanii au avut tot dreptul să gândească: „Iată, într-adevăr, trădare!”.
    A fost o trădare care poate fi comparată cu următoarea situaţie ipotetică. Să presupunem că SUA ar fi în război cu URSS. Şi că noi învingem. Şi că le spunem ruşilor: „Ştiţi ceva, hai să uităm toată tărăşenia. Vă oferim o pace negociabilă”. Şi deodată China comunistă ar intra în război, ca aliată a URSS. Iar implicarea Chinei ar duce la înfrângerea noastră. O înfrângere dureroasă, cu un cortegiu de reparaţii pe care imaginaţia unui om nu le poate concepe. Apoi imaginaţi-vă că, după înfrângerea noastră, am afla că tocmai chinezii de la noi ne-au trădat. Că e vorba de propriii noştri chinezi. Că ei ne-au trădat şi că, prin ei, China comunistă a fost ademenită în război împotriva noastră. Care ar fi atunci atitudinea noastră, a americanilor faţă de cetăţenii noştri de origine chineză?
    Probabil niciun chinez nu şi-ar mai arăta faţa pe străzile Americii. Şi nu ar fi destui stâlpi de iluminat şi copaci, pentru a ne ocupa de ei. Imaginaţi-vă deci, cum v-aţi simţi…
    Ei bine, asta au simţit germanii faţă de evrei. Fuseseră aşa de drăguţi cu ei: din 1905 încoace, după ce prima revoluţie comunistă eşuase în Rusia şi evreii trebuiseră să fugă de acolo, toţi luaseră calea Germaniei. Iar germanii le oferiseră azil. Germanii i-au tratat cu respect. Şi acum evreii vânduseră Germania, doar pentru motivul că doreau Palestina, pentru a crea acolo „un stat evreu”.
    Nahum Sokolov, precum şi toate marile personalităţi de care ştiţi că sunt legate azi de sionism, în 1919, 1920, 1921, 1922 şi 1923, au scris în toate articolele lor (şi presa era plină de afirmaţiile lor) că sentimentul antievreiesc din Germania a apărut numai după ce poporul german a aflat de intervenţiile evreieşti în scopul aducerii în război a Statelor Unite, înşişi evreii au recunoscut acest lucru.
    Antievreismul german nu a apărut din cauză că germanii, în 1919, au descoperit că un pahar cu sânge de evreu e mai gustos decât Coca-Cola sau berea müncheneză. Nu era, în plus, nici vorbă de un resentiment religios. Era ceva totalmente politic. Era ceva totalmente economic. Orice, dar nu religios.
    Nimănui nu-i păsa, în Germania de atunci, de faptul că evreul merge acasă, trage storurile şi spune „Shema’Israel” în loc de „Tatăl Nostru”. Resentimentele evreieşti mereu crescânde în Germania interbelică nu s-au datorat decât unui lucru: germanii îi considerau pe evrei răspunzători de înspăimântătoarea lor înfrângere militară. Iar primul război mondial a fost pornit împotriva Germaniei fără niciun motiv de care Germania să fie responsabilă. Germanii nu aveau nicio vină decât una: vina de a avea succes. Germanii creaseră o flotă puternică, germanii creaseră comerţul mondial.
    Nu trebuie să uităm că, pe vremea Revoluţiei Franceze, Germania era constituită din 300 de oraşe-stat, principate, ducate şi aşa mai departe. 300 de entităţi politice separate. Iar aceste entităţi, pe timpul lui Napoleon şi Bismarck, au fost reunite într-un stat unic. Pentru ca, în următorii 50 de ani, Germania să devină una dintre marile puteri ale lumii. Marina germană rivaliza cu cea a Marii Britanii; comerţul şi afacerile germane erau de talie mondială; Germania surclasa pe oricine; Germania producea produsele cele mai bune.
    Şi care a fost rezultatul acestor lucruri? O conspiraţie între Anglia, Franţa şi Rusia, pentru a o demola. Nu există un singur istoric pe lumea aceasta care să găsească motivul plauzibil pentru care aceste trei state au decis să şteargă Germania de pe hartă, din punct de vedere politic.
    Să revenim la situaţia de după primul război mondial. După ce descoperiseră că evreii purtau vina înfrângerii ţării lor, resentimente puternice s-au dezvoltat în germani.

    Dar niciun fir de păr de pe capul vreunui evreu nu a fost atins.

    Profesorul Tansill de la Universitatea Georgetown (care a avut acces la multe documente de la Departamentul de Stat) citează un raport semnat Hugo Schonfedt, un evreu trimis de către Cordell Huli, în 1933, în Germania, ca să inspecteze aşa-zisele lagăre de deţinuţi în perfectă stare de sănătate şi pline de comunişti. E drept, mulţi dintre ei erau evrei, dar aceasta pentru că, întâmplător, la vremea respectivă, circa 98% din comuniştii Europei erau evrei. Tot în acele lagăre se mai aflau şi preoţi, şi miniştri, şi masoni, toţi bănuiţi de afiliaţii internaţionale.

    Acum, nişte rapeluri istorice necesare: în 1918-1919, comuniştii au preluat puterea în Bavaria, pentru câteva zile. Rosa Luxemburg şi Karl Liebknecht şi alţi evrei au reuşit să preia puterea guvernamentală pentru trei zile. De fapt Kaiserul, când a încheiat războiul, a fugit în Olanda, deoarece bănuia că cei ce vor prelua puterea în Germania vor fi comuniştii şi că el va fi executat, aşa cum păţise Ţarul. Aşa că şi-a căutat refugiu în Olanda.

    Apoi însă, după ce ameninţarea comunistă în Germania a fost anihilată, evreii au încercat să reintre în vechile posturi, iar germanii au început să lupte împotriva lor în toate modurile, dar fără să se atingă de vreun fir de păr al vreunui evreu german. Lupta de atunci a germanilor împotriva evreilor era similară cu lupta noastră împotriva delincvenţilor de pe vremea Prohibiţiei. Nu era deci o luptă cu pistoale.
    Şi, nu uitaţi, la acea vreme existau între 80 şi 90 milioane de germani contra a numai 460 000 evrei. Numai 0,5% din populaţia Germaniei era evreiască. Şi, cu toate acestea, evreii erau cei care controlau presa, precum şi cea mai mare parte a economiei germane (acţionaseră în momentul prăbuşirii mărcii şi practic cumpăraseră tot ce se putea cumpăra).
    Evreii au încercat să ascundă acest lucru: trădarea poporului german şi adevărata cauză a resentimentelor germanilor. Germanii au demarat acţiuni împotriva evreilor, organizând o discriminare globală. Practic evreii au fost îndepărtaţi din structurile nivelurilor sociale, aşa cum noi americanii i-am îndepărta, de îndată, pe chinezi sau negri sau catolici sau pe oricine care s-ar afla în ţară şi care ne-ar fi trădat inamicului nostru, aducându-ne în faţa unei înfrângeri umilitoare.
    După o vreme, evreii lumii au organizat o conferinţă la Amsterdam. În iulie 1933, evrei din toate colţurile lumii s-au reunit în acest oraş. Şi acei evrei au spus Germaniei: „Îl concediaţi pe Hitler şi instalaţi fiecare evreu în postul pe care-l deţinea, fie el comunist sau nu. Nu ne puteţi trata aşa. Noi, evreii lumii, lansăm aici acest ultimatum împotriva voastră!” Vă puteţi imagina ce au răspuns germanii…
    Ce au făcut în această situaţie evreii? După ce Germania refuzase să se predea ultimatumului evreimii mondiale, lucrările Conferinţei de la Amsterdam au fost întrerupte şi Samuel Untermeyer, şeful delegaţiei americane şi preşedinte al conferinţei, a revenit în SUA! Aici el a mers de pe vapor direct la studiourile de radio CBS, de unde a rostit următoarele cuvinte: „Evreii lumii declară azi război sfânt împotriva Germaniei. Ne aflăm din această clipă angajaţi într-un conflict sacru împotriva germanilor. Şi îi vom înfometa până se vor preda. Vom organiza un boicot mondial împotriva lor. Şi aceasta îi va distruge, deoarece ei depind de comerţul mondial în cadrul afacerilor de export”.
    Era o realitate: două treimi din alimentele necesare Germania trebuia să le importe, pe baza a ceea ce Germania exporta. Implicit deci, fără export două treimi din germani ar fi pierit de foame.
    În această declaraţie, tipărită în New York Times, pe 7 august 1933, Untermeyer mai declara, cu îndrăzneală: „Acest boicot va fi autoapărarea noastră. Chiar preşedintele Roosevelt ne-a recomandat această metodă, în cadrul lui National Recovery Administration”.
    Vă reamintesc că aceasta era entitatea aparţinând de programul New Deal şi care putea declara, în context juridic, un stat apt de a fi boicotat economic.
    Imediat s-a instalat boicotul economic mondial al Germaniei, un boicot atât de asiduu, încât pe niciun raft de magazin al lumii nu mai puteai găsi un produs având inscripţionat Made in Germany.
    Un membru al conducerii reţelei de magazine Woolworth mi-a mărturisit că, atunci, au trebuit să arunce în râu farfurii şi ceramică germană în valoare de milioane de dolari. Magazinele cu marfă germană erau, la rândul, lor boicotate şi cetăţenii pichetau cu pancarte pe care scria „Hitleriştii!” sau „Asasinii!” – aşa cum se face uneori în Sud.
    Într-un magazin Macy (reţea condusă, paradoxal, de familia evreiască Strauss), o femeie a găsit o pereche de ciorapi vechi de 20 ani, cu eticheta Made in Germany. Imediat magazinul a fost boicotat şi pichetat de sute de cetăţeni cu pancarte antihitleriste.
    În timp ce acestea se petreceau în lume, repet, în Germania nimeni nu se atinsese de un fir de păr al vreunui evreu. Nu exista suferinţă în rândul evreilor. Nu exista foamete. Nu erau crime. Nimic.
    Evident, germanii au spus: „Cine sunt aceste persoane care declară boicot împotriva noastră şi ne aduc oamenii în şomaj şi ne fac să ne îngheţe industria?! Cine sunt ei, ca să ne facă aşa ceva?!”. Erau evident indignaţi. Unii au început să picteze zvastici pe magazinele evreilor. Lucru normal.
    De ce s-ar fi dus un german să-şi dea banii unui proprietar de magazin din aceeaşi etnie cu cei care îi înfometau ţara prin embargoul mondial, pentru a face Germania să îngenuncheze şi apoi să vină să-i dicteze cine să fie premierul sau cancelarul? Era ridicol. Boicotul mondial a mai continuat ceva timp.
    Dar, de-abia în 1938, când un tânăr evreu polonez a împuşcat un diplomat german în ambasada Germaniei din Paris, germanii au devenit într-adevăr duri cu evreii din Germania. Astfel au apărut vitrinele sparte şi luptele de stradă şi tot ce cunoaştem.
    Acum, cu toate că nu-mi place cuvântul «antisemitism» (pe care-1 consider un nonsens), dar dumneavoastră vă spune ceva, îl voi utiliza în continuare. După cum vedem, supremul motiv pentru care în Germania a explodat antisemitismul şi resentimentele împotriva evreilor era responsabilitatea lor pentru izbucnirea primului război mondial şi boicotarea mondială a Germaniei. Şi, în final, se vede că ei deveneau autorii celui de-al doilea război mondial, pentru că deja lucrurile nu mai puteau fi controlate şi era absolut necesar ca germanii şi evreii să-şi încrucişeze săbiile într-un război care avea să decidă odată pentru totdeauna cine va supravieţui şi cine va pieri.
    În acea perioadă, trăiam în Germania şi ştiam că germanii deciseseră că Europa urma să fie sau creştină sau comunistă; nu exista cale de mijloc. Şi germanii se deciseseră: aveau să încerce să menţină o Europă creştină, pe cât posibil. Şi au început reînarmarea.
    În noiembrie 1933, SUA au recunoscut oficial Uniunea Sovietică. URSS devenea foarte puternică, iar Germania şi-a dat seama că, „dacă nu suntem puternici, curând vine şi rândul nostru”.
    Aşa cum azi, în America, spunem „dacă nu suntem puternici, curând vine şi rândul nostru”. Iar guvernul nostru cheltuieşte 84 miliarde de dolari pentru apărare. Şi apărare împotriva cui? Apărare împotriva a 40 000 de mici evrei care au luat puterea la Moscova, după care, prin varii metode, au obţinut comanda în atâtea ţări ale lumii.
    Ce putem face noi, azi, în pragul celui de-al treilea război mondial?
    Dacă acţionăm rapid, poate salvăm nişte vieţi care ar putea fi ale fiilor noştri. Fiii dvs. ar putea fi chiar în seara aceasta chemaţi sub arme şi dvs. nu ştiţi, aşa cum englezii nu au ştiut în 1916, în Londra, că sioniştii făceau un târg cu cabinetul de război britanic, pentru a le trimite cei mai buni copii să moară într-un război absurd ca toate războaiele. Dar cine a ştiut de asta în SUA, la vremea respectivă? Nimeni.
    Nimănui în SUA nu i se permitea să ştie asta. Dar cine a ştiut sigur? Preşedintele Wilson a ştiut. Colonelul House a ştiut. Alţi oameni din interior au ştiut. Mă întrebaţi dacă eu am ştiut? Ceva idei aveam, pentru că eram omul de legătură al lui Henry Morgenthau Sr., în 1912, în timpul campaniei în care Wilson a fost ales, şi circulau zvonuri prin birouri la vremea aceea. Eram omul de încredere al lui Morgenthau, care era preşedintele Comitetului de finanţare, eram omul de legătură între el şi Rollo Wells, trezorierul.
    Deci am asistat la şedinţele lor, cu preşedintele Wilson în capul mesei. Toţi ceilalţi erau acolo şi îi auzeam cum îl bombardează pe preşedinte cu chestiunea impozitelor şi a situaţiei grave a lui Federal Reserve Bank şi îi auzeam cum îl îndoctrinează pe preşedintele nostru cu teorii sioniste. Judecătorul Brandeis şi preşedintele erau acolo şi vorbeau, îi văd şi acum, aproape unul de altul, la fel de lipiţi ca degetele unei mâini. Preşedintele Wilson, când venise la discuţii să afle despre ce este vorba, era la fel de neştiutor ca un nou-născut.
    Aşa am fost noi, americanii, atraşi în primul război mondial, în timp ce dormeam cu toţii. Ne-am trimis copiii în Europa, pentru a fi măcelăriţi! Dumneavoastră ştiţi ce fac evreii de Ziua Iertării, care credeţi că este aşa de sacră pentru ei? Eu ştiu, pentru că am fost unul din ei. Ceea ce spun nu este din auzite. Sunt aici să vă prezint fapte.
    În Ziua Iertării, ca evreu, intri în sinagogă şi rosteşti o rugă, singura rugă care te obligă să rămâi în picioare. Această rugă scurtă se repetă de trei ori: ea se numeşte Kol Nidre. Ruga se referă la un acord pe care-1 faci în clipa aceea cu Atotputernicul Dumnezeu, în sensul că orice promisiune, declaraţie sau jurământ pe care-1 vei face în următoarele 12 luni să fie nul şi neavenit.
    Jurământul nu va fi jurământ; promisiunea nu va fi promisiune. Acestea nu vor avea nicio valoare.
    Cu atât mai mult, Talmudul reaminteşte evreului că ori de câte ori face o promisiune sau un jurământ, să nu uite că legământul făcut sub Kol Nidre, de Ziua Iertării, îl scuteşte de respectarea lor.
    Deci, cât de mult ne putem noi baza pe loialitatea evreilor?
    Ne putem baza pe loialitatea lor la fel de mult cât s-au bazat germanii pe loialitatea lor, în 1916. Şi, fără îndoială, noi, americanii, vom avea aceeaşi soartă pe care au avut-o germanii, şi din aceleaşi motive.
    Benjamin H. Freedman
    Benjamin H. Freedman a fost una dintre cele mai uimitoare, dar şi contradictorii personalităţi ale secolului trecut. Născut în 1890, acesta a fost un om de afaceri evreu de succes în New York City, fiind principalul acţionar al companiei Woodbury Soap.
    După cel de-al doilea război mondial, a întrerupt contactul cu organizaţiile evreieşti şi şi-a petrecut restul vieţii cheltuind o mare parte din averea sa evaluată la cel puţin 2,5 milioane dolari, pentru a prezenta opiniei publice structurile de putere ale evreilor care dominau Statele Unite. De aceea mărturiile sale sunt extrem de valoroase, deoarece provin chiar din interiorul celor mai înalte nivele ale organizaţiilor evreieşti şi maşinaţiunilor acestora puse la cale pentru a-şi câştiga şi menţine puterea asupra naţiunii americane. Freedman a lucrat alături de Bernard Baruch, Samuel Untermeyer, Woodrow Wilson, Franklin Roosevelt, Joseph Kennedy, John F. Kennedy şi multe alte personalităţi de vază ale societăţii americane.

  19. Ei…, vedeti ca lucrurile nu sunt tocmai simple?… Orice-ati face, numai sa nu votati derbedeii, comunistii, socialistii…, lichelele…, adica sa nu-i votati pe cei de stanga… Daca votati “stanga”, inseamna ca votati impotriva propriilor vostri copii si impotriva viitorului lor…

  20. In acest moment, V,Putin, cel mai probabil, zambeste… El e V.V.Putin… La noi exista V.V.Ponta… Cam prea mari sunt asemanarile!… V.V.Putin…, V.V.Ponta… Amandoi, cam dezaxati… Pe unul l-as vrea anihilat…, pe celalalt l-as vrea corupt, adica echilibrat… Ghiciti pe care l-as anihila si pe care l-as corupe!… … Ei!…, asta concurs tentant si sec!…

  21. USD=33%
    PNL=27%
    PDL=11%
    PMP=7% (ajutata de oameni de bine ca sa aiba 2 locuri si EBA sa devina consilierul celui de pe locul 2- daca se adevereste asta premiul este sa faci un punct de intalnire intre cei doi Radu Tudor- unul care il place pe Crin si unul care il desfiinteaza pe Crin).
    UDMR= 6%
    Mircea Diaconu=4%
    Iulian Capsali=4% (este sprijinit de biserica)
    8% altii
    Succes.

  22. Psd…pc si unpr 42% pnl 19% pmp 14%…si sper din tot sufletul ca dl.Diaconu sa fie votat…de aceea il sustin.Nu imi doresc sticlele de vin..nici macar nu sunt bautoare.Particip de dragul ca va apreciez munca

  23. Pe numar de mandate lucrurile stau ASTFEL
    A – Mircea Diaconu 1 mandat
    B – Cate 2 mandate la fiecare 2 la Forta Civica si 2 la UDMR
    C – Cate 4 mandate PDL, PNL si PMP
    D – 15 mandate la PSD

    Total mandate 32 = 15 + 12 + 4 + 1 = A + B + C + D

  24. Domnule Radu Tudor,
    Participarea la vot,cred ca va fi in jur de 34-36%
    Locuri in clasamentul de la vot:
    USD: 44%
    PNL: 12-14%
    PDL: 10-12%
    PMP: 3-6%
    PPDD: 3%
    PRM: 3%
    UDMR: 5-6%
    Mircea Diaconu: 4-5%
    Restul: in total aproape de 2-4% .
    Cu respect,
    Gogu rezevistu’ ,cu adresa completa de email

  25. Ma omori domnule Tudor! Apoi nu beau. Dar, pentru rugaminte refac clasamentul.
    1.PSD-UNPR-PC=38%
    2.PNL=15%
    3.PDL=12%
    4.PMP=10%(umflat la 11, de nasul Opris)
    5.UDMR=6%
    6.PP-DD=3%
    7.PRM-2%
    8.FC.=2%
    9.PNTD=1%
    10.Altii=sub 1%
    11. Independentii=%5
    Participare la vot 30-31%

  26. PSD- (alianta)- 46% prin redistribuire 49 %
    PNL-13-14 %
    PDL-11 %
    PMP-9 %
    UDMR 5 %
    PRM 3-4 %
    In rest nu mai conteaza !

  27. Desi din motive de sanatate, nu ma ating de alcool sub nicio forma, ma incumet sa fac niste prognoze doar pentru a ma verifica. Deci iata cum vad eu rezultatele alegerilor de duminica:
    1. Alianta PSD+PC+UNPR – 44%
    2. PNL – 12%
    3. PDL – 12%
    4. PMP – 8%
    5. UDMR – 6%
    6.Mircea Diaconu – 8%
    7. PPDD – 3%
    8. PFC – 2%
    9. PRM 1%
    10. Altii – 4%
    Va stau la dispozitie cu numele complet si datele de contact!!

  28. Buna ziua,

    Premiul este interesant si ademenitor !Cel mai important este SA MERGEM la VOT ! altfel nu vad de ce sa mai comentam doar…pe la colturi si pe bloguri ….
    In ceea ce priveste scorurile :
    PSD+UNPR+PC 40 %
    PNL 15-16 %
    PDL 10 %
    PMP 10%
    UDMR 5-6 %
    restul…greu sa faca 5 %
    Mircea Diaconu este singurul Independent care este posibil sa primeasca mandatul si speram cu totii la asta !
    restul sunt…povesti !

  29. “cine ghiceste scorul si clasamentul partidelor cel mai aproape de rezultatul oficial de la europarlamentare, intra in posesia acestui frumos premiu romanesc”

    Pai ce mai pierdeti vremea dle Radu, stiti adresa castigatorului:
    1600 Pennsylvania Ave NW, Washington, DC 20500, United

  30. 1.USD 35%
    2.PNL 22%
    3.PDL 13%
    4.PMP 11%
    5.UDMR 6%
    6.Mircea Diaconu 4%
    7.PP-DD 3%
    8.PFC 3%
    9.PRM 2%
    10. Altii 1%

  31. Scorul il stiu americanii si Barroso, cum au stiut si ca Basescu nu va pica nici daca se prezentau la vot 90% din populatia cu drept de vot. Ne faceau 50 000 000 numai sa nu iasa 50% si ala inventat. Asa ca nu este nevoie sa ghicim noi.

  32. Nu pentru ca imi doresc acest premiu,doar asa,ca mereu ma incitati cu intrebari si texte bune,care de multe ori imi fac placere sa le citesc.Vreti un clasament? ok,il facem si pe asta:
    1: PSD=39,5%
    2: PNL=18,9%
    3: PDL=12,7%
    4: PMP=6,8%
    5: UDMR=5,5%
    6: Mircea Diaconu=5%

    restul nu mai conteaza.

  33. psd – 44,5, pdl-12,2, pnl -17,5, pmp-10,9, altii nu mai conteaza…insa mircea diaconu si corina ungureanu ar trebui sa intre in Parlamentul European cu peste 5 %….sata e parerea mea .

  34. Peste 75% dintre romani nu se prezinta la iluzia numita “vot democratic” in realitate la fel de democratic ca pe vremea lui ceausescu doar ca acum e pe baza de manipulare nu de forta fizica.

  35. Alianta PSD+PC+UNPR 42,5%, PNL 14,7%, PDL 13%, PMP 10,5%, UDMR 5,8%, MIRCEA DIACONU 3,8% PP-DD 3,3%, PFC 3%, PRM 1,8%, ALTII 1%.

  36. Radu, eu cred ca Mircea Diaconu va face cu mult mai multe procente decat in sondaje. Psd-ul va scadea putin, Pnl-ul va scadea muuuult, pmp-ul va fura mult si poate ca vor avea o javra in P.E.. Restul… Cred ca va trece Gabi Szabo. Posibil sa treaca si Corina Ungureanu desi 75% nu ii dau sanse. Mi-ar placea si cred din tot sufletul ca dl. Diaconu sa ia cat mai multe voturi caremi acum un an erau directionate catre PNL-isti. Sper totusi ca cei ce vor reprezenta Romania in Parlamentul European sa faca cinste tarii lor si sa aminteasca Europei ca sunt urmasii marelui Titulescu. Mi-ar placea sa desfac sticlele mele de vin si sa ciocnim paharul cu viitorul castigator pentru succesul celor mai buni.

  37. mon cher, pentru loterie sau pariuri iti trebuie licenta… plus certificat de prelucrare a datelor personale… e complicata viata in UE

  38. pentru alegeri a da scorul corect, la milimetru, e destul de dificil intrucat diversele sondaje, chiar si cele de ultima ora arata diferente de cateva procente in functie de cel care le face si afinitatile sale. cert e un lucru alianta psd- pc – unpr va fi pe primul loc, departe de celelalte competitoare. si totul se joacain functie si de prezenta la urne. deci: psd- pc – unpr 41,3%, pnl 15,4% pdl 11,5% pmp 9,3% udmr 5,8% ppdd 4,7% mircea diaconu 3,8% prm 2,4% fc 2,1% etc
    nu ma intereseaza premiul daca cumva am nimerit scorul partidelor. vreau sa-l donez lui antonescu in semn de ramas bun. sper doar sa se tina de cuvant si sa plece dar stim ca el e un fel de basescu si nu-si tine cuvantul a mai spus odata, la referendum, ca pleaca si a ramas bine merci pentru functii saracul ca fiind un vechi bugetar nu are din ce sa traiasca( doar din salariul imens al sotiei ca europarlamentar). la revedere antonescule si sper in refacerea usl ca doar nu am votat ca prostii pentru ifosele unui.. ( si aici sa scrie restul cum il caracterizeaza pe cel mai mare chiulangiu din parlament).

  39. Eu cred ca veti ramane cu …vinul.Niciun cititor in stele nu va putea anticipa ..rezultatul.Insa apreciez ca aceste alegeri europarlamentare nu sunt percepute ca importante de majoritatea romanilor.
    Ele au in subsidiar o singura miza:Va lua PNL 20 % sau nu ?.In cazul cand nu va lua va insemna ca ANTONESCU (sistemul se teme de el ca dracul de tamaie) va fi infrant de …sistem.Caz contrar inseamna ca ANTONESCU a castigat lupta cu sistemul(asa cum speram ca va castiga si MIRCEA DIACONU ..lupta sa cu sistemul).
    Insa ramane deschisa lupta pentru presedentie unde cred ca daca PSD are premierul si parlamentul ,romanii nu vor fii asa de naivi ,incat SA NU ECHILIBREZE SCENA POLITICA votand un candidat din ..OPOZITIE.

  40. Domnule Radu Tudor,cu toată mândria în sens pozitiv,mă bucur să sărbătoresc 139 de ani de la înfințarea celui mai mare și mai drept partid din România,acest partid care îi acordați doar 16%-20% din europarlamentare.În acest partid sunt oameni cu coloană vertebrală care și-au apărat cetățenii de la pierzanie.Emil Boc s-a retras și a lăsat România într-o prăpastie fără fund.A contribuit și PSD-ul pe plan socio-economic ca România să se ridice?DA!Dar PNL a dus în spinare greul,jignirile,dezamăgirile dar și măsuri economice care au mai stabilizat România cât de cât.Nu toți oamenii din PNL au coloană vertebrală,unii mai sunt și șerpi ca domnul Tăriceanu pe alocuri.Dar în ansamblu,PNL are cei mai curați oameni din toate partidele,atât în trecut cât și acum.
    Știind toate astea,ce înseamnă pentru dumneavoastră,domnule Radu Tudor,sâmbăta a 139 de ani de existență a PNL-ului?Să fie o simplă zi obișnuită?Că luăm euro-parlamentarele,că nu le luăm,nimeni nu poate nega existența și importanța partidului Libertții și a dretății,într-o Românie încă nedreaptă și grea.Așa că avem ce sărbători

    • PSD – 43 %
      PNL – 14 %
      PDL – 14 %
      PMP – 9 %
      Forta Civica – 4 %
      PPDD – 4 %
      O mai fi partide,dar aceste partide sunt cele mai importante !
      PMP – Ridicam Romania – nu a facut mare lucru ! Ce sa facem ,asta este,coruptia,mafia,hotia,impostura si tradarea nu sunt de ajuns pentru a ajunge la putere,mai trebuie sa si faci ceva pentru tara,sa pui suflet,sa faci locuri de munca,sa atragi investitorii,sa cresti economia,sa dai drumul la treaba,in sensul sa opresti birocratia,marlania !

  41. tinand cont ca nu-mi place vinul sec ramane carcotas.Adresa de mail e valabila.
    1 – USD 42%
    2 – PNL 14% se va vota pentru Norica Nicolai si Renate Weber
    3 – PMP 7% o sa fure STS si oares`ce tembeli ce au primit o burta de mancare.
    4 – Mircea Diaconu 5% votat cu drag si incredere.
    5 – UDMR 4% ungurii voteaza pe principiul oilor
    6 – PDL 4% au inceput sa se imparta pungile cacanii.

    Si o informatie:La Craiova niste tineri fara insemne ne-au umplut casutele postale si masinile cu o poveste lacrimogena printata in mii de exemplare,povestita de un ins ce spune ca si-a pierdut afacerea,familia si casa din cauza Olgutei.Lumea se intreaba de unde a mai avut bani sa faca miile de scrisorele in care ne cere sa nu votam USD?

  42. PSD-UNPR-PC: 41%
    PNL: 17%
    PDL: 12%
    PMP: 7%
    UDMR: 6%
    PPDD: 4%
    PRM: 3%
    FC: 3%
    Mircea Diaconu: 2%
    PNTCD: 1%
    NR: 1%
    Alții: 3%

  43. Alianţa PSD-PC-UNPR = MAXIM 45%(turismul electoral, intimidare şi CNP-uri la purtătorul care trebuie),
    Dl.Diaconu = 6-10%(singurul care merită votul tuturor, omul demn, respectuos, omul armoniei în tot şi în toate, aşa îl văd eu).
    PNL = maxim 33%,
    PDL = 3% maxim,
    PMP = cam 2-3% (cu ajutorul turismului electoral, a intimidării şi a CNP-urilor ajutătoare),
    UDMR = 2-3% (turism şi intimidare)
    Restul partidelor plus independenţii în completare, total, adunat = 2-3% maxim.
    Să nu uităm că, statistica numărului de alegători reali, este cu mult mai mare decît numărul real al alegătorilor adevăraţi, cu mai mult de 2% sunt trecuţi în plus pe listele electorale(baza fiind din 2011 şi sunt destui decedaţi, plecaţi din ţară, de fapt CNP-urile sunt exact la cine…trebuie).
    Zilele trecute spuneam de cutremur, azi s-a adeverit, mai vedem pînă duminică-luni, după răspunsul real al voturilor.

  44. Cum era chestia cu “sintem mindri ca sintem romani”?Pai da, sintem mindrii ca se scuipa presedintele tarii,sintem mindrii ca ne inselam unii pe altii,sintem mindrii ca ne furam unii pe altii,sintem mindrii ca ne mintim unii pe altii,ca ne calcam in picioare,ca ne hulim intelectualii,ca se uita cetatenii Europei la noi ca la ciuma,ca….da sintem”foarte mindri”.Un popor care-si scuipa presedintele tarii,indiferent cine este acesta,fie chiar si Ponta,este un popor de nimic,un popor care nu-si iubeste tara si nu merita in Europa.
    A fost un caz izolat,vor spune unii.Da.Unul,citeodata valoreaza cit 0 mie.Orice inceput este greu si apoi il vor urma si altii,ca noi urmam f repede ce este rau si f greu ce este bun.

  45. psd-unpr-pc …. 49% inainte si 53% dupa redistribuire
    pnl ………. 14% inainte si poate 15-16% dupa
    pdl ………. 7% …… cu 8-9% dupa
    pimpi (pmp) …. 3-5% ….. cu max 4% dupa

    Cred ca ajunge asa…. si mai cred ca in mod real cam asa va sta votul, mai ales din cauza zvonurilor aruncate “in piatza” de realitatea si b1 privind “fraudarea alegerilor” …..
    PS: pmp va avea aceeasi reactie ca si vadim tudor atunci cand a iesit sin parlament…..

  46. Sigur imparțialul consilier al lui Ponta – Bogdan Teodorescu nu va putea câștiga premiul oferit .
    Casele de sondare s-au descalificat in 2012 când nu au prevazut scorul partidului lui Dan Diaconescu .

    Las premiul altora mai priceputi si dar vorna lui Chireac de acum 1 zi : alegerile le casiga televiziunile nu partidele.

    Asadar PNL s-a fript cu cele 2 televiziuni importante ostile cu ei dar ingaduitoare cu UNPR si PSD .

  47. Domnu’ Tudor, din start va spun ca mie-mi place vinu’ rece deci va rog sa il puneti la gheatza pentru ca eu voi fi castigatorul.

    Victorie la PSDeu cu 85% ca in duminica orbului.

    Nu inteleg de ce mai pierdeti vremea la A3? Aveti deja pregatit la gadea in studiou ecranul mare de la referendum… totul e pregatit… asteaptati ziua de maine?… Fraiereala!

    Eu in locul Antenei 3 as celebra deja Victoria. Daca as avea ca FeSeNeul toata jmangleala electorala pusa la punct, verificata si ultraverificata, cu cei 1,8 milioane de votanti in plus fata de cei 18 milioane declarati la referendumul de suspendare, as incepe de azi chefu’ … “beutura” si femei gratis la toata lumea….

    Mai ales ca victoras, de o veselie debordanta (sa nu-i spun puerila) celebreaza deja cu bai de multime in oltenime, tinandu-l pe sova in lesa (“spune Da, spune Da!”) si deplange generos soarta unuia ce tocmai a luat o flegma-n “freza”…..

    PS: V-am spus ca jumate din cele 1,8 milioane extra sunt pentru pmp? E parte din coabitare! Deci, pmp va avea un scor de 15%.

    Nu uitati, imi place vinul rece.

  48. În 2007, populaţia României cu drept de vot, era: 18.226.597 locuitori, http://www.antena3.ro/economic/media/documentul-bomba-care-ar-putea-valida-referendumul-178039.html
    08.06.2012:,,Datele Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei, pe lângă cifra de 18,3 milioane de cetăţeni înscrişi pe listele electorale (drept urmare, cu dreptul de a vota), relevă şi o altă cifră pe cei care de la autoritatea electorală permanentă nu au ştiut să şi-o explice, anume că din cei 18 milioane de cetăţeni, doar 15,6 milioane (mai precis 15.640.037) au cărţi de identitate. În mod practic, doar cei cu carte de identitate votează. Până la urmă câţi cetăţeni români au drept de vot : 15,6 milioane sau 18,3 milioane ?”
    În 30 iulie 2012, votanţii reali = 16.527.971 locuitori.
    Pînă la urmă, din atîtea cifre spuse de nişte nimeni, cîţi votanţi sunt în ţară??? Că, în :
    – 2007 erau 18.226.597 votanţi reali,
    – iunie 2012 erau 15.640.037 votanţi reali, din 18,3 milioane cetăţeni înscrişi pe liste,
    – iulie 2012 erau 16.527.972 votanţi reali, numai cifre aruncate aiurea pe ecrane…
    Întreb:
    – Toţi cei înscrişi pe liste sunt vii ???
    – Nu cumva din 2007 au decedat cel puţin 3% din înscrişi şi au rămas pe liste???
    – Care este numărul real al votanţilor de pe teritoriul României???
    – Cîţi sunt plecaţi în afară şi sunt pe listele actuale înscrişi???
    Sunt enorm de multe întrebări, la care nu se răspunde corect, cînd a fost vorba de referendum pentru destituire(este realitate), toţi au sărit cu date, acum, cînd e vorba de un adevăr, nimeni nu iese cu răspunsuri, de ce ???

  49. Loc Candidat independent/Partid/Alianta Procent
    —–+————————————————+———-
    1 ALIANȚA ELECTORALĂ PSD-UNPR-PC 33%
    2 PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 15%
    3 FORȚA CIVICĂ 9%
    4 PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL 9%
    5 PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ 7%
    6 DIACONU MIRCEA 5%
    7 UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 5%
    8 UNGUREANU GEORGIANA-CORINA 4%
    9 PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC CREȘTIN DEMOCRAT 3%
    10 PARTIDUL POPORULUI-DAN DIACONESCU 2%
    11 DĂEANU VALENTIN-EUGEN 1%
    12 PARTIDUL ROMÂNIA MARE 1%
    13 PARTIDUL NOUA REPUBLICĂ 1%
    14 PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN 1%
    15 PARTIDUL VERDE 1%
    16 PARTIDUL ALTERNATIVA SOCIALISTĂ 1%
    17 ALIANȚA NAȚIONALĂ A AGRICULTORILOR 1%
    18 PARTIDUL DREPTĂȚII SOCIALE 1%
    19 FILIP CONSTANTIN-TITIAN 0%
    20 LIGA DĂNUȚ 0%
    21 PUREA PAUL 0%
    22 CAPSALI PERICLE-IULIAN 0%

    Deci cam asta este ce mi-a iesit dupa ce am tras sforile prin sondaje si am aplicat marja de erorare si am incercat sa elimin partizanatul companiilor de sondare.
    Sa-i luam putin la “puricat”…
    ALIANȚA ELECTORALĂ PSD-UNPR-PC – pierd procente, pt simplul motiv ca dovedesc impotenta politica. De ce ar fi votati, daca si in Parlamentul European ar dovedi aceeasi impotenta in a-i combate pe Macovei&CO? Majoritate in Parlament si totusi isi iau suturi prezidentiale in fund. Fara mari realizari. Au uitat ce au promis. Imagine proasta prin vizitele la DNA (chiar daca multe-s facaturi).
    PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL – pierde teren. Crin nu reuseste sa coaguleze liberalii. Declaratii contradictorii. Partid de pluton, fara viziune, fara vlaga.
    FORTA CIVICA si PDL –
    P(i)MP(ii) – scad pt simpla prezenta a “blondei de la drept” si a “marianrului de uscat” care face campanie desantata, desi ar trebui sa-si dea seama ca devine un balast.
    MIRCEA DIACONU – va lua mai mult decat se asteapta, fie si pt simplul fapt ca nu a promis marea cu sarea si totodata ca a reusit sa invinga sistemul. Va beneficia si de votul celor care s-au saturat de PSD, PC, UNPR, PNL, PDL, PMP… etc.
    UDMR – clar… au votanti disciplinati si va obtine cam acelasi scor avut la alegerile interne. Se observa ca de-a lungul timpului, au fost doar mici variatii in plus sau minus, fara o semnificatie importanta.
    UNGUREANU GEORGIANA-CORINA – ultima care va intra in Parlamentul European. La fel ca MIRCEA DIACONU, va beneficia de voturile celor satui de a fi pacaliti. Din pacate nu a fost suficient de vizibila si nu a avut un staff care sa stie PR si sa-i promoveze imaginea de campioana.

    Restul nu merita comentati, deoarece sunt pe din afara… Poate doar amintite in trecat PP-DD, care este in degringolada de cand si-au pierdut majoritatea parlamentarilot… si PRM – care este ingropat de Vadim prin discursul sau.

  50. In Romania, toata lumea baga cu “cu siguranta”, in speranta ca in analfabetismul generalizat, vor parea si ei ceva mai culti, daca folosesc o expresie care li se pare lor ceva mai pretentioasa, undeva in creierele lor stafida. Pe vremea lui Ceausescu, repetarea la infinit de catre toata lumea a aceleiasi expresii, se numea limba de lemn. Acum nu se mai numeste cumva anume. In consecinta, in Romania actualmente, toata lumea o frige “cu siguranta”.

    Sinonime din limba romana, pentru aceasta expresie expirata, “cu siguranta” – fără îndoială, într-adevăr, incontestabil, categoric, absolut, inevitabil, exact, cu certitudine, cu adevărat etc.

    Limba romana oferind atatea posibilitati, nu e pacat totusi sa bagi intruna ca papagalul, numai “cu siguranta”?

    Tampenie se raspandeste in tara noastra ca un virus ce distruge si bruma de minte pe care o mai aveau semenii nostri, care si asa se nascusera cu creierul cam atrofiat.

  51. Alianţa PSD-PC-UNPR – 40 %.
    PNL – 13 %.
    PMP – 10 %.
    PDL – 9 %.
    UDMR-5,5 %.
    PPDD- 3 %.
    FC – 2 %.
    Restul nu mai contează.
    Dintre independenţi, Mircea Diaconu – 4 % intră şi atât.

  52. E simplu:

    – se ia ultimul sondaj facut de masinaria de propaganda PSD si se adauga 5% la PMP si 3% la PDL si se scade 4% din PSD.

    In rest stim ca PSD castiga asa ca sa dea Dumnezeu sa traiasca romanii dupa votul lor: adica sa traiasca bine daca au votat bine si prost daca au votat prost.

    Si acum daca ii intrebi cum traiesc o sa iti zica ca traiesc prost, dar daca ii intrebi cum voteaza o sa iti zica ca voteaza bine.

  53. Alianta PSD-UNPR-PC 43%
    PNL 17%
    PDL 13%
    PMP 9%
    UDMR 6%
    PRM 3%
    M. Diaconu 3%
    Forta Civica 2%
    Noua Republica 1%
    PNTCD 1%
    Altii 1%
    Voturi Nule 1%

  54. Un eventual eșec la euro-parlamentare a PNL-ului va duce la dEMISIA din partid a lui Crin Antonescu.Dar să fie clar că există niște explicații logice pentru care PSD ar lua mai mult decât PNL
    1.Promovarea analfabetismului de către FSN,anume comportament primitiv,toată lumea la pușcărie și îmbogățire plus vinderea a tot ce era bun pentru România.
    2.Analfabetismul,dar și analfabetismul politic,conferă populației,o stare generală de a se întoarce înapoi la oamenii care i-au nenorocit.
    Știind bine cine sunt oamenii care le-au făpcut rău,poporul se întoarce la ei,datorită analfabetismului care duce la frica de noutate.
    Așadar,dacă PNL nu ia 25% și nici peste,nu se va datora faptului că Antonescu e un nenorocit care vroia să ajungă președintele țării

  55. Nu am petrentii la vin, indifferent de origine, avand un vin de Tzara f. bun, desi am fost tentat sa militez pentru solutia boer-e-bista in legatura cu viile…

  56. Am ajuns acasă,de la vot!Am votat Mircea Diaconu!Bună dimineața și o zi reușită domnule Radu Tudor 😉 Practic se poate spune că e al doilea autograf pe care îl dau maestrului 😉

  57. Mi-e o scarba de politicieni,sa mai si scriu despre ei ? Nu mi-ar ajunge doua sticle de vin sa ma refac.

  58. Estimarea votului de astazi ?

    USD (PSD)/fost PSDR(FSN)(PCR) = 37 %
    PNL (PNL) = 20 %
    PDL (fost PD) = 12 %
    PMP (fractia basista PDL) = 8 %
    UDMR = 6 %
    M.Diaconu (indep.) = 6 %
    ======================================
    PP-DD (diaconescu) = 3 %
    PRM (v.tudor) = 2 %
    altii … = restul
    =======================================

    Asta vad eu acum ca intentie populara de
    vot . Ce o sa scoata STS / BEC , vom vedea …

  59. Asta e bună, chiar am rîs cu haz:,,cu stînga nici cruce nu poţi să-ţi faci, dalminteri să conduci o ţară” Petre Ţuţea.

  60. Psd+Pc+Unpr – 42%
    PNL – 13%
    PDL – 11%
    PMP – 10%
    UDMR- 6%
    MIRCEA DIACONU -4%
    PP-DD – 4%
    PFC -2%
    PRM -2%
    ALTII- 1%

  61. Pentru concurs :
    USD 42,3 %
    PNL 12,8 %
    PDL 12,5 %
    PMP 8,6 %
    UDMR 6,3 %
    MIRCEA DIACONU 5 %
    PP-DD 4 %
    PRM 4 %
    PER 3 %
    FC 0,8 %
    PNŢCD 0,3 %
    PNR 0,1 %
    PV 0,1 %
    ANA 0,1 %

  62. procentele partidelor estimate de mine :PSD,PC,UNPR-44% ;PDL-9%;PNL-15%;PMP-6%;UDMR-5%;MIRCEA DIACONU-6%;PP-DD-5%;PFC4%;PRM-3%;ALTII-3%

  63. daca in 2012 UE nu mi-a permis mie roman sa ma bucur de rezultatul votului meu aici in tara mea cand am votat impotriva lui Basescu ,cum o sa-mi inchipui eu ca se va tine cont de vocile celor trimisi la Bruxelles si de votul lor in acest inalt for european?mi-a pus pumnul in gura amestecandu-se in treburile noastre interne si cand vom vrea si noi romanii sa ne asiguram de niste drepturi ,ne vor permite?nu cred si mai cred ca impreuna cu bulgarii suntem oile negre ale Europei si pentru asta trebuie sa le multumim politicienilor nostri din tara si de la Bruxelles.nu am lipsit de la nici un vot indiferent pt, ce si am ajuns sa ma intreb daca am votat si ei au furat si a iesit tot cum au vrut ei ,am avut speranta si acum m-am intrebat ce rost mai are ?am votat si acum dar am in contunuare credinta ca vor merge pe acei bani multi cat nu poate un om normal sa castige in Romania tot niste oameni care nu ne vor reprezenta pe noi ci doar propriile lor interese ,dar daca mai ajung si unii care ar vrea sa faca ceva pt noi nu vor fi lasati ,pt ca nu vor fi luati in consideratie pt ca de ce sa ne mintim suntem in continuare considerati lada de gunoi a Europei .mi-am exercitat dreptul la vot dar nu sunt convinsa ca avem vreun drept la Bruxelles .din astia care se duc acolo sunt 3-4 persoane care au avut o reprezentatie cat de cat pt .sau impotriva poporului roman restul merg pt shoping sau ca foanfa de EBA ca sa o vada ta-su si ma-sa la televizor si sa se minuneze cat e de desteapta .

    • Asta cu neamestecul in “treburili interni” tine de secolul trecut, doamna.

      Suntem in secolul 21, in UE, unde statele isi transfera parte din suveranitate. Nu acceptati acest amestec in treburili interni?, aveti Eurasia nationalita larg deschisa. Succes!

  64. PSD = 42%, PNL = 10%, PDL = 12%, PMP = 8%, Mircea Diaconu 4%, UDMR = 5%; iar celelalte nu sunt prea importante. Cu stima Mioara Ioan, Oradea

  65. Pe 9 mai postam următorul mesaj pentru domnul Chiriac, pe saitul DC News, care chinuia niște procente aiuritoare variind semnificativ peste marja de eroare de la un update la altul. Tot atunci, am făcut și pe acest sait aceeași prognoză personală, pe care o redau mai jos:

    „Voi păstra aceste prognoze și voi avea MUUUUULTE întrebări pentru domnul Chiriac după 25 mai… 😉

    Eu prognozez așa (și vom vedea care va fi mai aproape!):

    PSD&co = 42%
    PNL = 15%
    PDL = 9%
    PMP = 6%
    PRM = 6%
    PP-DD = 5%
    UDMR = 5%
    Mircea Diaconu = 5%
    Alții = 7%”

    Cred că m-am menținut într-o marjă de eroare acceptabilă și mă bucur că Mircea Diaconu s-ar putea să obțină mai mult un pic decât am preconizat eu. Iată-mă și Mafalda… 😉 😀

Leave a Reply