România este una dintre cele 13 țări europene care suferă din cauza suprapopulării închisorilor, în condițiile în care în 2014 avea un număr de 109,1 deținuți pentru fiecare 100 de locuri disponibile, în timp ce la nivelul Europei media este de 94 de deținuți la 100 de locuri, informează Statistica Penală Anuală a Consiliului Europei (SPACE), un studiu dat publicității marți, citat de Agerpres.
Un număr mare de țări din Europa au avut în 2014 o rată a populației penitenciare (numărul de deținuți la 100.000 de locuitori) ridicată, care a fost în medie de 124 la nivelul tuturor țărilor europene.
Potrivit SPACE, Federația Rusă (467,1), Lituania (305), Letonia (240,3), Azerbaidjan (238,2), Georgia (227,9), Estonia (225,1), Ucraina (204), Polonia (203,5) Republica Moldova (201,3), Turcia (197,5), Slovacia (187,9), Albania (187,8), Ungaria (185), Cehia (177,5), Muntenegru (170,2), România (158,6), Macedonia (150,8), Anglia și Țara Galilor (149,7), Scoția (147,6), Serbia (144) și Spania (141,7) sunt țările cu cea mai mare rată a populației de deținuți.
De asemenea, România a avut și una dintre cele mai mari rate europene de deținuți condamnați pentru furt din 2014. Georgia (55), Ucraina (51), Polonia (146), Bulgaria (44), România (40), Letonia (39), Lituania (38), Macedonia (36), Azerbaidjan (35), Ungaria (33) și Slovacia (30) sunt țările cu cele mai mari rate ale deținuților condamnați pentru furt.
În condițiile în care media perioadei de detenție în Europa a fost de 9 luni, România s-a aflat în 2014 pe locul patru în topul țărilor care au o perioadă medie de detenție mai mare, cu 25 de luni, după Azerbaidjan (27,4 luni), R. Moldova (29,2 luni) și Portugalia (27,9 luni), dar peste cea din Cehia (21,4 luni) și Estonia (18,1 luni).
Potrivit SPACE, închisorile europene au realizat unele progrese în reducerea suprapopulării, care scade încet din 2011, deși continuă să rămână o problemă în una din patru administrații penitenciare. Densitatea populației din închisori a scăzut de la 99 de oameni la 100 de locuri în 2011, la 96 de oameni la 100 de locuri în 2013 și apoi la 94 la 100 de locuri în 2014. Și rata populației penitenciare a scăzut în 2014 față de anul precedent cu 7%, de la 134 la 124 de deținuți la 100.000 de locuitori.
Închisorile europene rămân totuși foarte aproape de a-și atinge maximum de capacitate, având în detenție 1.600.324 de persoane.
‘Suprapopularea creează obstacole enorme pentru reabilitarea făptașilor și deci pentru ameliorarea protejării societății de infracțiuni. De asemenea, poate încălca drepturile omului. Salut progresele realizate în reducerea suprapopulării din închisori. Statele care sunt încă afectate ar trebui să facă mai mult pentru a o eradica, inclusiv aplicând măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea’, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Potrivit studiului, deținuții străini reprezintă în medie 21,7% din totalul populației penitenciare, 34,6% fiind cetățeni ai statelor UE. Însă în timp ce în statele din centrul și estul Europei proporția străinilor nu depășește 10%, în statele din sudul și vestul Europei aceasta este mult mai mare, oscilând între 25% și 96% din totalul deținuților.
Infracțiunile legate de droguri sunt cele pentru care execută sentințe cei mai mulți deținuți (16,5%), urmate de furt (14%), tâlhărie (13,1%) și crimă (12,3%).
Suma medie cheltuită per deținut în 2013 a fost de 99 de euro, cele 45 de administrații penitenciare care au furnizat date pentru studiu cheltuind în anul respectiv 27 de miliarde de euro pentru cazarea deținuților.
Studiul SPACE este efectuat pentru Consiliul Europei de Institutul de criminologie și drept penal al Universității din Lausanne, ediția din 2014 reunind informații de la 50 din cele 52 de administrații penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.
