In Romania dar si in afara ei, incep controverse majore privind resursele bugetare pe care guvernul Grindeanu le are la dispozitie pentru a face maririle salariale si de pensii promise. Deocamdata suntem la faza polemicilor. Se asteapta cu interes urias incasarile pe luna martie, dupa ce ianuarie si februarie au fost dezamagitoare.
Stire DC News dupa emisiunea La ordinea zilei de ieri, cu Bogdan Chirieac invitat :
Analistul politic Bogdan Chirieac prevede un scenariu sumbru. El este de părere că ”în toamnă se prăbușește economia de la sine”.
PSD a făcut un lucru extrarodinar pentru firmele românești, cu taxarea. Categoric pentru asta merită tot sprijinul PSD, doar că măsurile de acolo se vor vedea mai târziu.
Deocamdată firmele românești sunt la pământ, distruse fie de statul de drept, criza economică, sau de ANAF”, a conchis analistul Bogdan Chirieac la Antena 3, care a precizat și faptul că România are ”-6% din încasări”.
Stire Adevarul :
Guvernul se confruntă cu o situaţie problematică: vrea să atragă fonduri europene record în acest an, însă nu mai are bani să facă asta. Administraţiile locale solicită cofinanţare pentru derularea proiectelor europene, însă plafonul de împrumut la nivel naţional a fost deja atins.
În cadrul unei şedinţe dintre primari şi membri ai Guvernului, edilii au solicitat o Ordonanţă de Urgenţă prin care să primească bani de la Trezorerie pentru cofinanţarea proiectelor europene. Răspunsul vicepremierului Sevil Shhaideh a fost însă că nu mai sunt bani, plafonul de împrumut la nivel naţional fiind epuizat. „Pentru contractele finanţate, contractele de finanţare pe POR, mai daţi o ordonanţă pentru co- şi prefinanţarea din Trezorerie? Este foarte important, tocmai pentru că am văzut că v-aţi propus să atragem anul ăsta bani europeni mulţi şi ne ajută foarte mult. Este esenţial”, s-a întrebat Robert Negoiţă, preşedinte al Asociaţiei Muncipiilor din România (AMR). Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, a răspuns că ministerul a iniţiat deja un proiect de act normativ cu privire la acordarea unor împrumuturi din Trezorerie, singurul impediment în acest moment fiind plafonul de împrumut de la nivel naţional, care „înţelegem că anul acesta este atins, este epuizat”. Primăriile nu mai pot, în acest fel, să mai depună alte proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Anul trecut, Guvernul Cioloş a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care a alocat, din venituri din privatizare, 400 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Programul Operaţional sectorial Mediu 2007-2013. Întrebat de Negoiţă dacă acum nu mai luăm bani şi cum dezvoltăm proiectele europene dacă Trezoreria nu oferă co-finanţare şi prefinanţare, ministrul de Finanţe Viorel Ştefan a declarat că o soluţie e în studiu la direcţia de Trezorerie şi datorie publică, spunând că speră să vină cu o veste bună. „Doamne ajută!”, a răspuns Negoiţă. Pentru POR 2014-2020, România are o alocare estimată la 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro sunt contribuţia naţională, care trebuie să vină de la Trezorerie.
Atragerea de fonduri europene, prioritate
Premierul Sorin Grindeanu consideră finanţarea şi atragerea de fonduri europene ca fiind o prioritate a Guvernului pe care îl conduce, în contextul în care ele reprezintă un motor al creşterii economice de 5,2% estimate în bugetul pentru anul 2017 şi o modalitate de a evita depăşirea ţintei de deficit. Grindeanu a afirmat, într-o întâlnire cu comisarul european pentru politică regională Corina Creţu: „Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.r.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare”.
Grindeanu confirmă spusele vicepremierului Shhaideh, care a declarat la începutul acestei luni: „Ne-am propus şi ne-am asumat ca la 31 decembrie 2017 suma rambursată României de către Comisia Europeană să fie de 5,2 miliarde de euro”. Declaraţiile comisarului european stăvilesc însă optimismul Guvernului. Corina Creţu a precizat că există îngrijorări cu privire la absorbţia fondurilor europene de către ţara noastră. „Îngrijorările există de la începutul exerciţiului financiar 2014 — 2020. Ne aflăm în martie 2017. Avem 0% absorbţie europeană pentru aceste 23 de miliarde (de euro – n.r.) pe care România le are la dispoziţie”, a declarat Creţu, la conferinţa comună cu Grindeanu. Conform datelor Comisiei Europene, bugetul total al exerciţiului financiar 2014 – 2020 pentru România este de 36,44 miliarde de euro. Până în acest moment, conform ultimelor date disponibile, România a cheltuit, pentru proiectele selectate, 0,5% din fondurile europene disponibile, o rată de absorbţie într-adevăr nesemnificativă.
Stire Antena 3
România va avea bani să plătească salariile şi pensiile, a spus premierul Sorin Grindeanu care adaugă că măsurile pe care le ia guvernul sunt analizatea foarte bine.
Reacţia premeierului vine după ce comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu a afirmat luni că oficialii europeni aşteaptă dovezi de la Guvernul României că poate susţine creşterile salariale şi măririle de pensii angajate şi că nu va depăşi un deficit bugetar de 3%.
