CSM, o critica blanda pe abuzurile DNA asupra judecatorilor

Publicatia Lumea justitiei relateaza continutul unei sedinte foarte importante a CSM, in care au fost dezbatute atacurile DNA in legatura cu unele decizii judecatoresti definitive. Actul de justitie fiind facut de judecatori, s-a constatat (pentru prima oara in ultimii 10 ani !) ca afirmatiile DNA reprezinta un abuz si o intimidare la adresa actului de justitie. Procurorul nu este nici egal cu judecatorul si cu atat mai mult nu poate executa acte de intimidare la adresa acestui, cum in mod bolnav s-a intamplat in cei 10 ani de regim Basescu.

Iata relatarea ampla si foarte utila de pe www.luju.ro pe acest subiect de interes maxim :

“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi a sedintei, a hotarat transmiterea sesizarilor la Comisia nr. 1 in vederea analizarii aspectelor sesizate si a structurii rapoartelor de activitate ale unitatilor de parchet”. Asta a decis CSM, in sedinta de marti 10 martie 2015, in ceea ce priveste sesizarile Asociatiei Magistratilor din Romania si Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, in legatura cu criticile aduse de DNA in raportul de activitate pe anul 2014, solutiilor de achitare definitive dispuse de instante. Practic, in opinia noastra, nu este vorba decat despre o ingropare a sesizarilor AMR si UNJR.

Membrii CSM au luat in discutie sesizarile AMR si UNJR privind precizarile din Raportul DNA, unde se afirma negru pe alba ca solutiile de achitare sunt nelegale. Interesant este insa modul in care s-a desfasurat sedinta CSM. A fost inca o ocazie de a vedea spaima anumitor membri ai Consiliului fata de DNA si cum acestia se ingramadesc sa apere institutia condusa de Laura Kovesi. Desi avem de-a face cu un atac evident la adresa judecatorilor si o presiune asupra instantelor, unii membrii CSM considera ca nu criticile DNA la adresa solutiilor de achitare sunt problema, ci faptul ca ele au ajuns in spatiul public, in presa.

Au existat insa si cativa judecatori care au afirmat cat se poate de clar ca este nepermisa o astfel de critica. Iar aici ne referim la Mircea Aron, Norel Popescu, Alexandru Serban si chiar Adrian Bordea. O pozitie ambigua a avut-o in schimb sefa Inaltei Curti, Livia Stanciu. Intr-o luare de cuvant greu de urmarit, Livia Stanciu a criticat timid DNA, afirmand ca parchetul anticoruptie a gresit, dar la fel ca alti colegi de-ai sai, a considerat ca asemenea critici pot exista cu conditia ca ele sa ramana in interiorul parchetelor. De asemenea, presedinta Inaltei Curti a gasit de cuviinta sa infiereze asociatiile profesionale ale magistratilor, desi a pretins ca nu le critica, si nu a ezitat sa le dea lectii despre ce anume ar trebui sa faca acestea.

Pe de alta parte, au fost si cativa membri care nu s-au implicat in aceasta discutie. Oana Haineala, de exemplu, a vorbit doar cand i-a sugerat lui Norel Popescu sa se abtina, Alina Ghica nu si-a facut simtita prezenta, iar aparatorul independentei judecatorilor, Cristi Vasilica Danilet, nu a scos un cuvant. De la sedinta a lipsit judecatorul Horatius Dumbrava.

Prezentam in continuare dialogul dintre membrii CSM cu privire la sesizarie AMR si UNJR:

“Judecator Marius Tudose: Inainte de a intra in discutie pe ordinea de zi, vreau sa va aduc la cunostinta ca aseara am primit doua solicitari din partea a doua asociatii, Asociatia Magistratilor si UNJR, prin care ni se solicita sa punem pe ordinea de zi necesitatea sesizarii Inspectiei Judiciare pentru a se face verificari fata de cele inserate in anexa 2 si 3 din Raportul Directiei Nationale Anticoruptie. Dupa cum stiti, raportul este public, acolo s-au facut anumite precizari, noi am mai discutat in Sectie acest lucru data trecuta si am stabilit sa avem o discutie cu conducerea Ministerului Public sub acest aspect. Ce inserari s-au facut? S-au facut anumite precizari referitoare la imputabilitatea sau neimputabilitatea unor hotarari pronuntate de anumite instante, cu precadere concentrate pe solutiile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie, facandu-se anumite aprecieri la gresita administrare a probatoriilor sau la nelegalitatea unor solutii. Nu va ascund faptul ca aseara am stat si am verificat rapoartele de bilant ale unor curti de apel, parchete de pe langa curti de apel si parchete de pe langa tribunale, ocazie cu care am constatat ca acest lucru se face de mult timp, sunt facute astfel de critici in materialele de bilant, la capitolul referitor la indicele de calitate. Deci, este o chestie veche, este o chestie care se face de cel putin 10-15 ani de zile si cred ca procurorii cunosc acest lucru. Si va mai spun un lucru: si eu ca presedinte de instanta cand eram faceam critici la adresa hotararilor pronuntate in caile de atac referitoare la imputabilitatea sau neimputabilitatea casarii, modificarii sau desfiintarii unor hotarari. Prin urmare, eu va solicit, dat fiind faptul ca mi-au venit aseara aceste lucrari, sa suplimentam ordinea de zi si va propun ca solutie, dat fiind faptul ca acest lucru se face de mult si este o traditie in sistem sa se faca aceste critici, pe care eu le apreciez ca n-ar fi conforme si n-ar trebui sa fie aceste critici decat intr-un raport nepublic care sa fie pentru uzul procurorilor, sa le inaintam pe Comisia nr.1, sa se faca o verificare pe continutul acestor rapoarte, sa se solicite rapoartele atat de la parchete, cat si de la instante, ca poate si noi avem o problema referitoare la structura si continutul rapoartelor si ar trebui sa le stabilim noi si sa le inaintam instantelor si parchetelor, in asa fel incat de acum incolo sa avem un alt continut al raportului. In virtutea traditiei cu aceste critici, nu cred ca este o problema in acest moment si nu cred ca trebuie sa mergem in continuare cu acest lucru. Deci, propunerea mea este sa inaintam lucrarea catre Comisia 1, sa se faca o analiza si verificare pe structura tuturor rapoartelor si daca este o traditie in sensul asta sa o constatam sau sa trecem ca nu ar trebui facut asa. Ar trebui sa fie o critica evident la adresa hotararilor respective, pentru ca e posibil sa se greseasca fie de o parte, fie de cealalta, in asa fel incat ea sa ramana pentru uzul intern, pentru analizele care se fac la nivelul Ministerului Public, pentru politicile penale sau chiar pentru formare profesionala, pe o categorie de magistrati sau pe alta. Daca sunt alte comentarii.

Judecator Mircea Aron: Sa rupem traditia.

Judecator Norel Popescu: Un comentariu, desi poate ar trebui sa ma abtin ca e vorba si de Asociatia Magistratilor din Romania (n.r. – Norel Popescu este fost vicepresedinte AMR). Situatia prezentata de dumneavoastra domnule presedinte este oarecum diferita. O data ca aici se face critica de catre procuror, care are aceleasi drepturi ca si avocatul intr-un proces penal…

Procuroare Oana Haineala: Ar fi cel mai bine sa va abtineti domnule judecator… (n.r. – neinteligibil)

Judecatoare Livia Stanciu: Dumneavoastra ati spus, si eu v-am intrebat.

Judecator Norel Popescu: Uite ca nu ma abtin.

Judecatoare Livia Stanciu: Bun, atunci pareti constant in ceea ce ziceti.

Judecator Marius Tudose: Daca nu va abtineti, ziceti.

Judecator Norel Popescu: O sa ma abtin la vot, dar vreau sa cer ceva, am dreptul asta…

Judecator Marius Tudose: Va rog.

Judecator Norel Popescu: Nu o sa votez pentru ca o sa ma abtin, cum solicitati…

Judecator Livia Stanciu: Nu, dumneavoastra ati spus domnul judecator, noi nu v-am cerut.

Judecator Norel Popescu: S-ar putea sa fie nevoie o sa ma abtin, dar acum nu era vorba de vot, era doar o cerere.

Judecator Adrian Bordea: Da, dar, scuzati-ma domnule presedinte, in momentul in care intr-o situatie anume, dumneavoastra vreti sa va declarati abtinerea cu privire la acel subiect, nu mai putem sa…

Judecator Norel Popescu: Vreau sa fac o cerere de suplimentare a ordinii de zi. Dar vreau sa motivez.

Judecator Adrian Bordea: De suplimentare care sa fie in afara acestui subiect?

Judecator Norel Popescu: Domnul presedinte a directionat cererea pentru trimitere Comisia nr.1. Eu vreau sa suplimentati ordinea de zi pentru ca cele doua cereri ale asociatiilor au fost in sensul trimietrii la Inspectie pentru a verifica si a decide de a sesiza, daca e cazul, de aparare sau nu a independentei Justitiei. Si vreau sa spun ca este bine sa privim lucrurile din perspectiva celor solicitate de cele doua asociatii, pentru ca e diferit atunci cand critica parchetul o hotarare judecatoreasca definitiva fata de analiza pe care si-o face instanta cu privire la propria hotarare. Si ma opresc aici. Rugamintea era sa suplimentati ordinea de zi, sa supuneti la vot suplimentarea ordinii de zi cu aceasta chestiune de solicitare catre Inspectie de a face verficari…

Judecator Marius Tudose: Buletinul de vot sa prevada atat sesizarea, asa, cat si propunerea mea de trimitere in vederea efectuarii unei analize…

Judecator Norel Popescu: Ma abtin de la vot.

Judecator Marius Tudose: Mai ales ca lucrarile sunt venite aseara la ora 4 jumate, si nu stiu daca membrii Consiliului intr-adevar au studiat problema sau n-au studiat-o.

Judecatoare Livia Stanciu: Eu spre exemplu am luat la cunostinta acum si nu mi se pare firesc sa ne pronuntam intr-un sens sau altul fara sa avem cunostinta de continutul acestei sesizari sau sa le citim cu cateva minute inainte de inceperea sedintei. Da? Pentru ca din punctul meu de vedere aici trebuie sa ne pronuntam ca si judecatori. Cand pronuntam o hotarare judecatoreasca facem analiza materialelor respective, a probatoriilor respective, acelasi lucru ar trebui sa-l facem si aici, da?

Judecator Marius Tudose: Multumesc doamna presedinta.

Judecator Adrian Bordea: As vrea si eu doua chestiuni sa o aduc in discutie preliminara propunerii si avand in vedere ca s-a solicitat suplimentarea ordinii de zi si pe o tema si pe cealalta. In primul rand mi se pare nefiresc ca si judecatorii si procurorii sa aiba o pozitie atat de transanta cu privire la legalitatea sau nelegalitatea unor acte infaptuite fie de judecatori, fie de procurori. Si spun asta pentru ca intr-o actiune disciplinara de anul trecut am avut parte de o hotarare judecatoreasca in care practic era criticata atitudinea procurorului si a actelor sale in afara unui cadru foarte bine definit de lege, adica ma refeream la faptul ca excedea cadrului procesual. Pe de alta parte, este la fel de nefiresc ca, indiferent unde, un magistrat sa comenteze hotarari judecatoresti penale definitive sau civile irevocabile sau definitive. De aceea cred ca a atentiona intreg sistemul judiciar de modul in care se procedeaza sau s-a procedat este in opinia mea obligatoriu. Chiar daca ar fi niste uzante, uzantele acestea sunt in afara unui cadru deontologic cel putin. De aceea eu va propun totusi sa facem o analiza foarte atenta asupra materialelor transmise de cele doua asociatii, dupa care sa hotaram…daca nu Inspectia Judiciara, evident, se poate sesiza singura sau cele doua asociatii pot singure sa se adreseze Inspectiei Judiciare. Dar cert este ca trebuie sa tragem un semnal de alarma sistemului judiciar cu privire la aceasta maniera de a aborda problemele critice. Sunt de acord sa criticam solutii, sunt de acord acolo unde legea ne permite.

Procuror Bogdan Gabor: Sa inteleg domnule presedinte Bordea ca dumneavoastra solicitati sa se duca pe comisii.

Judecator Adrian Bordea: Pentru o analiza mult mai atenta, pentru ca altfel aceste doua sesizari ale asociatiilor puteau foarte bine sa se indrepte direct la Inspectia Judiciara. Ele insa ne-au fost trimise noua.

Judecator Norel Popescu: Nu au calitate domnule presedinte sa sesizeze pe apararea independentei.

(…)

Procuror Bogdan Gabor: Stimati colegi, n-as face comentarii de ce a aparut acum aceasta sesizare si de ce in aceasta forma. Si de ce dupa 25 de ani de cand se fac asemenea aprecieri in mod constant in cadrul Ministerului Public asupra legalitatii sau nelegalitatii unor hotarari judecatoresti ramase definitive, atunci cand se face o analiza interna referitoare la imputabilitatea sau neimputabilitatea unui act de inculpare emis de catre procuror. Fara a intra in detalii, va recomand sa cititi toate analizele rapoartelor de bilant, rapoartelor de activitate din anii 1990 pana in prezent. Probabil domnul Aron stie mai multe, cum se faceau si inainte.

Judecator Mircea Aron: Inainte nici vorba era sa critici ceea ce spune judecatorul, care el face dreptul. Deci, articolul 1 din Legea 303 spune judecatorul este cel care face actul de judecata. Daca mai umflam balonul asta s-ar putea sa crape.

Procuror Bogdan Gabor: Daca ma lasati sa termin e ok. Cred ca nu este cazul sa sesizam la acest moment dat Inspectia Judiciara. Ceea ce trebuie sa facem este sa ne gandim daca este cazul sa schimbam… Atentie, structura raportului de bilant si structura analizei prin doua hotarari ale plenului, chiar in anul 2012 a fost modificata hotararea plenului prin care a fost aprobata aceasta structura a raportului de bilant. Este intr-adevar discutabil, daca este bine, daca nu este bine, daca s-a facut bine ce s-a facut sau trebuie schimbat ceva. Dar, daca trebuie schimbat ceva, atunci trebuie schimbata structura raportului de bilant si trebuie schimbata modalitatea in care se fac aceste analize. Cred ca la acest moment dat nu este cazul sa facem nicio sesizare a Inspectiei Judiciare, ar fi, daca vreti din perspectiva mea, sa ne dam noi Consiliul un punct in minus, ceea ce nu este cazul, daca este o chestiune de discutat, o putem face pe Comisia 1, sa vedem daca e bine cum s-a facut sau daca nu e bine cum s-a facut. Daca e cazul sa mai mergem asa in continuare sau nu.

Judecator Marius Tudose: Alte comentarii mai sunt?

Procuror Lia Palade: Comentariile pleaca de la faptul ca constat niste pozitii radicale care nu-si au rostul. Toata analiza se face doar pe sistemul informational privind calitatea activitatii procurorului, dar nu a judecatorului, imputabilitatea pe activitatea procurorului, si nu pe cea a judecatorului. Este adevarat ca asemenea analize care tin pregatirea profesionala a procurorului, de masurile care se iau la nivel de parchet, n-ar trebui sa ajunga in zona publica, este adevarat. Dar, asemenea analize sunt extrem de importante in parchet pentru ca sunt rebuturi profesionale, sa recunoastem, si trebuie sa facem tot ce se poate ca sa fie eliminate. Motiv pentru care a radicaliza aceasta analiza si a duce in zona unui fals razboi intre prorcurori si judecatori consider ca nu-si are rostul si merg pe ideea domnului presedinte ca trebuie discutat pe zona de comisie, astfel incat toata analiza pe calitatea activitatii procurorilor, iar nu a judecatorilor, pentru ca achitarile sunt pe zona de indicatori de calitate a procurorilor, sa nu mai apara ca imputabile, neimputabile procurorilor. Si atunci sa nu mai fie modificate, si cu asta am terminat, sa nu mai apara materiale de presa.

Procuror Gheorghe Muscalu: Un singur lucru as vrea sa spun, ca sunt in aceleasi idei ca doamna procuror Palade. Intotdeauna la procurori va fi analizata pe zona de calitate imputabilitatea sau neimputabilitatea, intotdeauna s-a analizat imputabilitatea sau neimputabilitatea. A face si a avea in vedere aceste doua aspecte nu se poate realiza decat printr-o analiza concreta a hotararilor judecatoresti, a hotararii definitive in raport de actul de inculpare pe care procurorul l-a intocmit in cauza. Cu siguranta ca si in viitor, cum este acum pe sistemul informational, si pe analiza in ceea ce priveste calitatea acest lucru se va realiza. Pentru ca trebuie sa gasim solutia pentru parchete pentru ca aceasta analiza sa nu mai apara in spatiul public, nu stiu daca trebuie sa fie calsificata sau neclasificata, dar trebuie sa ramana un act intern al parchetului, de analiza a activitatii procurorului, pentru ca trebuie sa mai avem in vedere faptul ca pe evaluarea activitatii profesionale aceste imputabilitati sau neimputabilitati in raport de achitare sau restituire sunt avute in vedere la evaluare pe zona de calitate.

Judecator Adrian Bordea: Daca imi permiteti, indiferent unde, si intr-un act care nu este public, mi se pare anormal ca sa imputi Completului de 5 judecatori de la Inalta Curte nelegalitatea unei hotarari.

Procuror Gheorghe Muscalu: Domnule presedinte, nu vorbesc numai de Completul de 5 judecatori, vorbesc de orice hotarare, pentru ca orice hotarare pronuntata si de tribunal, definitiva, si de curtea de apel, are aceeasi valoare. Se va face aprecierea calitatii actului de urmarire penala al procurorului decat analizand in oglinda ceea ce se mentioneaza. (n.r. – neinteligibil). Nu, nu spunand ca hotararea este nelegala, spunand ca trimiterea in judecata este este imputabila sau neimputabila pentru ca a fost gresita, in raport de ce contine hotararea respectiva. Daca avem in vedere imputabilitatea, evident ca vom spune foarte clar trimiterea in judecata a fost gresita pentru ca asta spune hotararea, daca s-a constatat faptul ca trimiterea in judecata nu are nicio legatura cu imputabilitatea, prin prisma a ceea ce spune hotararea judecatoreasca definitiva, vom constata ca nu este imputabila procurorului.

Procuroare Lia Palade: Eu aici as pune problema altfel. Nu se pleaca de la legalitatea sau temeinicia hotararii judecatoresti, ci de la probele administrare in cursul urmaririi penale si modificarea lor in cursul judecatii, daca in raport de aceste modificari, procurorul de urmarire putea sau nu putea sa-si dea seama de rezultatul din hotararea judecatoreasca atunci nu mai intram in zona de analiza legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti, ci strict pe probele administrate de procuror. Deci aici se poate modifica ordinul privind sistemul informational ca sa nu mai analizam hotararea judecatoreasca, ci strict activitatea procurorului de urmarire penala. Si nu vom avea nicio problema, nici la nivel de procurori, nici la nivel de judecatori.

Judecator Norel Popescu: Mai vreau sa fac o mentiune. Am citit 20 de bilanturi de tribunal, 6 de curti de apel la care am participat. In niciunul din bilanturile astea nu se critica legalitatea si modul de administrare a hotararii judecatoresti. A spus cineva de structura de raport. Noi n-am aprobat o structura de raport in care criticam legalitatea unei hotarari judecatoresti. Bilanturile instantelor enumera desfiintarile de hotarari judecatoresti si identifica din motivarea hotararii definitive cauzele obiective si cauzele subiective. Nicio instanta din Romania, in bilant, si aici poate fi vorba doar in principal de tribunale si judecatorii ca acolo sunt desfiintarile, mai putin la curtile de apel, dar si acolo vizavi de activitatea Inaltei Curti… Nicio instanta judecatoreasca nu a criticat hotararea irevocabila sau definitiva cu privire la legalitatea acelei hotarari in sine.

(…)

Judecator Alexandru Serban: Vreau sa spun in primul rand ca ma bucura echilibrul cu care o parte dintre colegi priveste aceste lucruri si cred ca trebuie sa plecam de la ce s-a intamplat. Faptul ca a aparut in presa e mai putin important, faptul ca au aparut aceste afirmatii la adresa unor hotarari judecatoresti intr-un raport oficial al unei institutii a statului este un lucru pe care nu-l poate contesta nimeni. Acum, toti de aici am participat la redactarea unor rapoarte de activitate. Eu, la diverse paliere, am participat la intocmirea unor astfel de rapoarte. Intr-adevar, atunci cand analizam calitatea activitatii, si la judecatori, analizam hotararile casate, desfiintate. Dar vreau sa spun ca niciodata nu mi-am permis sa spun despre o hotarare a instantei superioare ca ar fi nelegala, chiar daca hotararea data de noi la instanta al carui raport de activitate il prezentam este considerata de noi ca fiind corecta. Translatand aceste lucruri la situatia de aici, nu cred ca era normal sa se faca aprecieri in cuprinsul acelei anexe la legalitatea unor hotarari judecatoresti, fie ca ele sunt ale Completului de 5 sau ale unui tribunal oarecare. Imputabilitatea, atunci cand analizam activitatea procurorilor, este una – si aici in paranteza va spun ca daca va uitati acolo toate cele 41 de achitari, toate, sunt considerate neimputabile – pe cand afirmatiile facute cu privire la hotarari, ca sunt nelegale, ca s-au dat cu interpretarea gresita a prevederilor legale, ca s-au omis nu stiu ce interpretare a probatoriului, acestea sunt niste afirmatii pe care ar trebui sa le privim cu mai multa atentie, pentru ca nu au legatura cu imputabilitatea sau nu, ci fac aprecieri strict cu privire la hotarari judecatoresti definitive. Si aici vreau sa va spun un lucru. Eu am discutat la bilantul Inspectiei Judiciare cu unul dintre adjunctii doamnei procur-sef al DNA si va spun un lucru pe care i l-am spus si lui: prin Hotararea 150 a Plenului din 19 februarie, anul acesta, noi am aparat independenta sistemului judiciar fata de niste afirmatii facute de un conducator de partid politic, care a comentat o hotarare de condamnare definitiva de condamnare a unui coleg de-al lui. Si cred ca cineva din afara poate sa priveasca ca o dubla masura faptul ca noi nu am sesizat si Inspectia, pentru a verifica daca se impune sau nu apararea independentei. Propunerea mea este, si ma rog ceea ce vreau sa spun este ca nu se exclud cele doua propuneri pe care le-ati formulat astazi. In primul rand, lucrarea trebuie trimisa la Comisia 1 pentru a vedea in ce masura aceasta practica este extinsa si in alte rapoarte de activitate, daca este compatibila cu principiile care ne guverneaza noua activitatea, si sa vedem ce putem face pe aceasta linie, si separat, in acelasi timp, sa trimitem lucrarea si la Inspectie pentru a verifica daca ne incadram in prevederile articolului 30 referitoare la apararea independentei. Asa ca, din punctul meu de vedere, ambele propuneri trebuie votate.

Judecator Mircea Aron: (…) Dupa cate vad eu ca decurge discutia, problema este a vedea daca deontologic este corect ca magistratii sa faca referiri unul la activitatea altuia, respectiv daca procurorul poate sa faca referiri la activitatea judecatorului, de maniera in care s-a facut, respectiv daca judecatorul poate sa faca astfel de afirmatii. Mi-aduc aminte ca am avut la un moment dat o situatie de asta in disciplinar, pe la Pitesti am avut parca un judecator, nu stiu ce solutie am dat, dar trebuie sa fim atenti pe viitor. Se pare ca avem o problema de deontologie, e problema noastra interna pe care trebuie sa ne lamurim foarte clar si pe viitor trebuie sa fie clar, cand cineva iese in spatiul public cu astfel de afirmatii trebuie sa fie sigur ca din punctul de vedere al nostru, al celor care administram, este corect sau nu. Ca sa stim la ce sa se astepte. Deci si eu sunt de acord ca sa facem o analiza pe Comisia 1, exact pe ideea de a vedea ce este deontologic si ce nu este in astfel de raportari de la procuror la judecator, potrivit functiunilor pe care le are din articolul 1 din Legea 303/2004.

Judecatoare Livia Stanciu: Si eu as dori de asemenea sa fac cateva precizari. Domnule presedinte, avand in vedere ca ambele sesizari, da?, cel putin eu am luat cunostinta auzindu-va pe dumneavoastra acuma vorbind si am incercat sa citesc continutul celor doua sesizari facute de Uniunea Nationala a Judecatorilor si de Asociatia Magistratilor din Romania. Mi se pare solutia pe care ati propus-o dumneavoastra, aceea de a fi analizate si continutul celor doua sesizari dar in acelasi timp raportul intocmit de catre DNA – mai exact anexele, pentru ca de fapt discutam despre anexele la raportul intocmit. Daca avem curiozitatea si ne uitam in acest raport, vom putea observa ca inainte de anexe apar concluziile raportului, si apoi anexele vizeaza tipurile de hotarari judecatoresti pe care le pronunta judecatorii din tara: hotarari de condamnare in anexa nr.1, o alta anexa vizeaza achitarile definitive, o alta anexa vizeaza restituirile dispuse de catre instante la parchet. Astazi am auzit, de asemenea, pe colegii procurori spunand, si de fapt este un lucru pe care il stim cu totii de ani de zile, ca intr-adevar la nivelul tuturor parchetelor si nu numai la nivelul DNA se fac analize care vizeaza imputabilitatea sau neimputabilitatea procurorului care a dispus o trimitere in judecata a unor persoane cu privire la solutia finala care este pronuntata de judecator. Nu vreau sa se inteleaga din cele pe care le voi spune eu ca este bine ceea ce a facut DNA-ul. Nu, dimpotriva. Mi se pare foarte echilibrata solutia pe care ati propus-o de a se efectua o serie de verificari de catre Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la rapoartele intocmite de catre toate unitatile de parchet, si aici ma refer pornim de la PICCJ, DIICOT, DNA, parchetele curtilor de apel, si, sigur, in paralel, si o verificare a rapoartelor de bilant intocmite la nivelul instantelor, pentru ca lucrurile spuse de o parte dintre colegi astazi in sedinta, fie de colegii procurori, fie de colegii judecatori, stim foarte bine ca la nivelul parchetelor s-au facut intotdeauna astfel de analize. Sigur este foarte bine, da?, ca pe viitor astfel de analize sa nu fie date publicitatii, ci sa se discute in interiorul unitatilor de parchet pentru a se putea verifica daca intr-adevar exista anumite probleme (n.r. – pe fundal se aude cum Mircea Aron afirma: Nu exista asa ceva) care ar putea fi socotite ca fiind imputabile sau neimputabile colegului procuror care a instrumentat dosarul, dupa cum este foarte corect ce ati spus si dumneavoastra domnule presedinte, inclusiv si la nivelul instantelor, ani de zile, chiar si acum, da?, se fac analize in sensul de a se vedea daca in calea de atac a fost mentinuta sau nu a fost mentinuta solutia pronuntata de colegul judecator, daca colegul judecator are sau nu eventuale observatii fata de solutia pronuntata in cale de atac. Aceeasi precizare o fac si aici, aceste analize trebuie sa ramana si sa fie discutate in interiorul instantelor sau al parchetelor si sa nu fie facute publice. Cred ca se impune ca intr-adevar sa trimitem pe Comisia 1 sa se faca o analiza a tuturor acestor rapoarte de bilant. Atentie, vedem foarte bine ca DNA n-a prezentat in structura raportului de bilant, ci in anexe. Cred ca dupa ce va fi intocmit acest material putem intr-adevar sa analizam daca prezentarea achitarilor definitive de maniera care a fost facuta de DNA in acea anexa poate fi considerata ca un eventual precedent periculos pentru independenta si impartialitatea corpului judecatorilor si care sa conduca, eu stiu, sa determine o afectare a increderii publicului in actul de justitie si, poate in urma acestor concluzii, sa avem intr-adevar o discutie, noi reprezentantii CSM cu conducerile parchetelor, pentru ca poate avem si noi o vina determinat de faptul, cel putin eu am avut curiozitatea saptamana trecuta dupa ce a fost ridicata aceasta problema, inainte de sedinta Sectiei pentru judecatori, si m-am uitat pe rapoartele de bilant ale DNA-ului din anii anteriori. Si daca va uitati, structura este aceeasi, inclusiv anexele sunt aceleasi, cu aceleasi precizari. Si n-am vazut nici asociatiile profesionale ale magistratilor, care din punctul meu de vedere trebuie sa reprezinte o emblema a structurii judiciare, rolul asociatiilor magistratilor de asemenea, nu vreau sa le critic, dar cred ca trebuie sa initieze, sa stimuleze aceste asociatii, sa cultive si sa sprijine dialogul intre magistrati, indiferent ca vorbim de magistrati judecatori sau procurori, si sa nu creem falii intre magistrati, da? Pentru ca o astfel de problema, in care vedeti foarte bine ca eu spun din nou ca parchetul, DNA-ul a gresit aici, da?, poate fi rezolvata, o discutam cu conducerea si daca ea s-ar repeta in raportul de bilant al anului urmator, atunci altfel putem sa…, intr-o alta maniera se poate pune prblema. Dar cata vreme, cel putin eu, ma surprinde ca nu au avut curiozitatea chiar si asociatiile profesionale sau chiar si noi, pentru ca aceste rapoarte de bilant ne-au fost inaintate de fiecare data de toate instantele, de toate parchetele, inainte de sedintele respective de bilant, si poate ca ar fi trebuit, de aceea precizez ca mi se pare foarte echilibrata solutia pe care ati propus-o dumneavoastra domnule presedinte de a se trasmite la Comisia 1, de a se face aceste verificari pe toate rapoartele de bilant, pe de o parte a parchetelor, pentru ca au o anumita specificitate, pe de alta parte ale instantelor, si apoi sigur a hotari noi daca se impune, si cred ca se impune, sa avem o discutie intr-adevar cu conducerile parchetelor si sa stabilim poate pentru viitor, chiar daca se fac astfel de analize, pentru ca ele se fac nu de 5 ani, nu de 10 ani, de cel putin 30 de ani, va spun eu, si la nivelul instantelor, si la nivelul parchetelor, la nivelul parchetelor daca solutiile sunt sau nu sunt imputabile procurorilor, da? Este foarte adevarat, asa cum am spus putin mai devreme, sigur, trebuie sa vedem daca maniera in care au fost prezentate aceste achitari definitive de catre DNA ar trebui sa continue sau dimpotriva sa se faca doar…

Judecator Mircea Aron: Eu zic sa rupem traditia asta.

Judecatoare Livia Stanciu: Exact, exact. De aceea, da, pentru ca sunt intru-totul de acord, nu aceasta e maniera, sigur nu trebuie sa apara in spatiul public analize care trebuie sa se faca in interiorul pe de o parte a unitatilor de parchet, pe de alta parte in interiorul instantelor.

Judecator Mircea Aron: Eu spun ca daca din Comisie va iesi exact o…sau cred ca va iesi o analiza pe ideea daca este deontologic sau nu sa ne criticam de maniera asta, pentru ca acum s-a ajuns intr-un raport, dar problema este de deontologie. Degeaba vorbim mereu despre principiile de la Bangalore, despre independenta. Deontologic este foarte important ca toti actorii, si judecatorii si procurorii, sa inteleaga ca nu se pot critica solutiile de aceasta maniera. Da, putem sa ne punem intrebari daca o solutie este sau nu gresita, dar cand e vorba sa iesi in spatiul public, asta nu poate fi decat pe calea prevazuta de articolul 129 din Constitutie.

AMR, NEMULTUMITA DE CSM PE BUNA DREPTATE

Iata scrisoarea presedintei Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatorul Gabiela Baltag in legatura cu sedinta CSM :

“Domnului judecator Marius Badea Tudose,

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) intelege sa precizeze, fata de modalitatea in care a fost discutata/ tratata sesizarea pe care a adresat-o Consiliului Superior al Magistraturii in dimineata zilei de 09.03.2015 si nu la sfarsitul programului de lucru, cum eronat s-a sustinut in sedinta de Plen desfasurata la 10.03.2015, ca intelege sa-si exprime regretul tratarii cu evidenta partinire de catre aceasta institutie, a situatiilor in care justitia poate suferi o afectare a imaginii si deci a prestigiului sau.

Maniera in care au fost conduse discutiile in sedinta de Plen este in masura sa ne determine a intelege ca puterea exemplului echidistantei, ce trebuie sa vina in primul rand de la Consiliul Superior al Magistraturii, este o lectie ce pare a fi pierduta de aceasta institutie. Speram ca nu pentru totdeauna!

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a solicitat public Consiliului Superior al Magistraturii ‘(…) sa adopte in cel mai scurt timp, prin mecanismele care le are la indemana, o pozitie clara fata de continutul argumentelor retinute in Anexa nr. 3 (11.3) – “Prezentarea achitarilor definitive din anul 2014” (paginile 216-248), in raportul prezentat la sedinta de bilant de catre Directia Nationala Anticoruptie …’.

Discutiile purtate in Plen (care nu a fost sesizat in mod expres), transmise live, au scos in evidenta aspecte/ atitudini de la care pana si cei mai vestiti promotori ai comediei (ex. Caragiale) ar putea primi lectii. Vorbim despre o problema grava a sistemului, pentru care, pana in prezent, dupa mai bine de 10 zile de la desfasurarea evenimentului ce a declansat nemultumirea sistemului judiciar si ingrijorari in intreaga societate romaneasca, Consiliul Superior al Magistraturii, obligat sa garanteze ‘independenta justitiei’, contrar altor situatii, ingroapa intr-o comisie fara nicio tinta exacta (fundamentata in mare parte pe posibila necesitate a regandirii structurii unei lucrari de bilant, la nivelul parchetelor) o problema atat de urgenta! Pentru a convinge orice persoana interesata de faptul ca afirmatiile noastre sunt veridice, va invitam sa urmariti inregistrarea sedintei de Plen din dimineata zilei de 10.03.2015 care, speram ca va fi postata deindata, necenzurat, pe site, la sectiunea ‘Media CSM’.

In aceasta sedinta de Plen aproape au fost ‘culpabilizate’ cele doua asociatii profesionale (AMR si UNJR) care au indraznit sa descopere modalitatea de prezentare, peste lege, in raportul de bilant al DNA din anul 2014, a hotararilor judecatoresti definitive de achitare, abia acum, in conditiile in care antecedentele vorbesc deja despre o regula! Situatia este si mai dramatica in aceste conditii, intrucat aceste declaratii suna ca o recunoastere publica a neputintei instititiei chemate sa vegheze asupra sistemului!

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) solicita Consiliul Superior al Magistraturii, prin conducerea sa, urmand exigenta prevederile legale, inregistrarea si punerea in discutia Sectiei pentru judecatori, a celor doua sesizari formulate de ambele asociatii profesionale, care-si manifesta disponibilitatea, prin reprezentantii lor, de a participa la lucrarile acesteia dupa o instiintare prealabila, intr-un termen rezonabil.

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania

Judecator Gabriela Baltag“