Lumea justitiei (www.luju.ro) aduce dovada abuzurilor savarsite de procurorul Emilian Eva.
La sfarsitul lunii octombrie 2014, procurorul Emilian Eva (foto), autorul rechizitoriului din “Dosarul Telepatia”, a fost sanctionat disciplinar de Sectia pentru procurori a CSM pentru “manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei” si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Membrii CSM au stabilit, in sedinta din 29 octombrie 2014, ca Eva, in prezent procuror la Parchetul Tribunalului Iasi, a comis abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si lit. t) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel ca au dispus sanctionarea procurorului cu diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu 20% pe o perioada de 5 luni. Tot atunci si pentru aceleasi abateri disciplinare, CSM a decis sanctionarea cu avertisment si a procurorului Calin Sorin Mihai, de la Parchetul Tribunalului Iasi, fost sef al DNA Iasi. De altfel, faptele pentru care Emilian Eva a fost sanctionat ar fi fost comise pe vremea in care acesta activa la structura DNA condusa de Calin Sorin Mihai.
Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM dezvaluie insa modul de lucru al procurorului Emilian Eva. Acesta a fost cercetat disciplinar si ulterior sanctionat dupa ce a facut un pact cu un inculpat dintr-un dosar pe care il instrumenta.
Kovesi a sesizat Inspectia Judiciara
Mai exact, este vorba despre un troc. Emilian Eva i-a cerut inculpatului sa accepte sa poarte tehnica pentru a obtine informatii utile in vederea instrumentarii unor eventuale dosare cu judecatori de pe raza Curtii de Apel Iasi. In Hotararea CSM se precizeaza cat se poate de limpede ca Emilian Eva i-a promis inculpatului ca “il va pune in libertate daca va accepta sa colaboreze in scopul organizarii unui flagrant si obtinerii de probe impotriva unor persoane vizati fiind unii judecatori din cadrul Curtii de Apel Iasi”. O acuzatie extrem de grava. De precizat este ca Inspectia Judiciara a fost sesizata la 1 noiembrie 2013, chiar de catre sefa DNA, Laura Codruta Kovesi.
Potrivit Hotararii CSM nr. 10P din 29 octombrie 2014, procurorul Emilian Eva a facut o intelegere cu un inculpat dintr-un dosar pe care il instrumenta, promitandu-i acestuia ca va fi pus in libertate, ceea ce in prima faza s-a si intamplat. In schimb, se arata in Hotararea CSM, inculpatul trebuia sa faca denunturi si sa accepte sa poarte tehnica de interceptare, in vederea realizarii unor dosare care sa vizeze judecatori din Iasi: “In motivarea actiunii disciplinare s-a retinut, in esenta, ca paratul procuror Emilian Eva, la acel moment procuror in cadrul DNA – ST Iasi, a incheiat o intelegere cu CTF, inculpat in dosarul nr…./P/2013 instrumentat de parat, caruia i-a promis punerea in libertate daca va fi de acord sa poarte tehnica in vederea obtinerii de informatii utile instrumentarii unor eventuale alte dosare de coruptie care vizau mai multi judecatori de pe raza Curtii de Apel Iasi.
Pentru punerea in practica a intelegerii, paratul a recurs la plasmuirea unor situatii aparent reale care sa atraga competenta DIICOT, in vederea obtinerii de la aceasta structura a unei adrese din care sa rezulte ca inculpatul a forumulat un denunt si, ca in aceasta situatie poate fi pus in libertate”.
Modul in care procurorul Emilian Eva a actionat a fost insa unul neprofesionist. Asta scrie negru pe alb in Hotararea CSM de sanctionare a lui Emilian Eva si a fostului sef DNA Iasi Calin Sorin Mihai. In opinia CSM, negocierea dintre Emilian Eva si inculpat a adus prejudicii imaginii Justitiei in ansamblul sau, o astfel de practica neavand suport in procedura penala, existand texte de lege care interzic asemenea metode. CSM a decis ca Emilian Eva si-a depasit competentele, inoculandu-se ideea ca procurorul poate influenta deciziile instantei prin alte mijloace decat cele stabilite de lege.
In aceeasi Hotarare CSM se arata ca Eva a savarsit cu intentie abaterea disciplinara constand in exercitarea functiei cu rea credinta, incalcand normele de drept procesual cu stiinta. De asemenea, despre procurorul Emilian Eva se mentioneaza ca a urmarit sa vatameze interesele si drepturile unor persoane care ar fi putut fi subiectul unor anchete in dosare penale pe o constructie probatorie interzisa de lege.
Iata ce a retinut Sectia pentru procurori din CSM referitor la abaterea disciplinara privind “manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei” savarsita de Emilian Eva:
“Sectia pentru procurori apreciaza ca negocierea purtata intre paratul procuror Emilian Eva si inculpatul CT, ce avea ca obiect revocarea sau inlocuirea unei masuri preventive in schimbul denuntarii si participarii de catre inculpat la organizarea unui flagrant in vederea descoperirii unor fapte penale, constituie elementul material care a adus prejudicii nu numai reputatiei magistratilor parati in cauza, ci si imaginii justitiei in ansamblul sau.
Sectia pentru procurori constata ca o astfel de intelegere intre procuror si inculpat nu are suport in procedura penala, existand chiar texte de lege care interzic asemenea practici. Astfel, strategia unei anchete criminalistice nu poate exista decat in conformitate cu legea si, asa cum rezulta si din declaratiile martorului IAC, unul din aparatorii inculpatului, promisiunea paratului procuror in sensul ca il va pune in libertate pe inculpat, in schimbul denunturilor sale, nu are niciun fel de fundament juridic, procurorul nefiind cel care dispune starea de libertate a inculpatului, ci doar face propuneri cu privire la acest aspect.
Fapta paratului procuror Emilian Eva se caracterizeaza printr-un vadit neprofesionalism, fiind bazata pe depasirea competentelor, pe inocularea ideii ca procurorul poate influenta insasi deciziile instantei-prin alte mijloace decat cele stabilite prin lege, ca are putere discretionara asupra starii de libertate a inculpatului, creand aparenta acestui abuz de putere nu numai in ochii inculpatului in cauza si ai aparatorilor acestuia, dar, mai grav, si in ochii opiniei publice. Faptul ca actiunea deliberata a procurorului Emilian Eva nu a fost doar subiectul unei analize cu conotatie subiectiva si negativa din partea ziaristilor din presa locala este demonstrata prin reactia ulterioara aparitiei articolelor in presa din partea conducerii structurii centrale a DNA, care a declarat imediat recurs la solutia instantei de fond de inlocuire a masurii arestarii preventive a inculpatului CT, situandu-se astfel pe pozitie contrara celei avute de procurorul de sedinta, paratul CSM.
Solutia instantei de recurs, de admitere a recursului formulat de DNA si de casare a solutiei instantei de fond, a aparut ca o reparatie a imaginii parchetului si de restabilire a climatului de siguranta si legalitate in randul opiniei publice.
In ceea ce priveste latura subiectiva, intentia paratului procuror apare ca evidenta in opinia Sectiei prin insasi modul in care a pregatit si realizat, asa cum sustine chiar paratul, aceasta ‘strategie de ancheta’, actionand conform principiului ‘scopul scuza mijloacele’. Desi paratul procuror nu a recunoscut existenta unei negocieri directe intre el si inculpat, acesta recunoaste existenta acesteia cu avocatii inculpatului, considerand acest demers legal, fara insa a justifica juridic aceasta sustinere.
Implicarea avocatilor inculpatului si ofiterilor de politie judiciara, la indemnul procurorului parat Emilian Eva in redactarea unor denunturi in numele inculpatului, o parte dintre ele neinregistrate si nesemnate decat ulterior solutiei de punere in libertate a inculpatului, demonstreaza o practica interzisa de lege, straina oricaror proceduri penale, probata prin declaratiile martorilor implicati.
Aceasta negociere procuror-inculpat, prin incalcarea de catre cel dintai a principiului legalitatii procesului penal, a avut ca urmare imediata stirbirea imaginii si autoritatii procurorului, dar si a judecatorului, care, in conditiile unei astfel de ipoteze, poate fi privit de catre un observator extren ca fiind lipsit de impartialitate, judecand nu numai pe baza probelor din dosare, ci si in temeiul unor alte regului cu vadit caracter neprincipial.
O astfel de intelegere a inoculat ideea periculoasa pentru activitatea procurorilor si respectarea legii in esenta ei, ca inlocuirea arestarii preventive ar trebui sa intervina in toate situatiile in care se formuleaza denunturi, indiferent daca acestea sunt apte sau nu sa se finalizeze cu trimiteri in judecata.
Pe de alt parte, orice eventual denunt pe care un inculpat l-ar face ‘la schimb’ nu reprezinta un argument pentru punerea sa in libertate, deoarece un inculpat nu prezinta un pericol pentru ordinea publica in functie de denunturile formulate, ci de circumstantele cauzei in care este cercetat”.
Iata ce a retinut Sectia pentru procurori din CSM referitor la abaterea disciplinara privind exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta savarsita de Emilian Eva:
“In cazul paratului procuror Emilian Eva, Sectia constata ca a savarsit aceasta abatere cu intentie, incalcand cu stiinta normele de drept procesual, respectiv, pe cele referitoare la legalitatea urmaririi penale si a procesului penal prevazute in art. 2 CPP (art. 1 si 2 din NCPP), cu consecinta afectarii imaginii si a credibilitatii activitatii DNA, prin crearea unei aparente de lipsa de impartialitate din partea acestei institutii.
De asemenea, a incalcat dispozitiile art. 68 alin. 1) CPP, actualul art. 101 NCPP, in care se prevede ‘este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe‘.
Din intreg probatoriul administrat rezulta ca paratul Emilian Eva i-a promis inculpatului C.T. ca il va pune in libertate daca va accepta sa colaboreze in scopul organizarii unui flagrant si obtinerii de probe impotriva unor persoane vizati fiind unii judecatori din cadrul Curtii de Apel Iasi.
In scopul realizarii acestei activitati a convenit cu aparatorul inculpatului ca parte din faptele dezvaluite de inculpat sa se materializeze intr-un denunt pe care sa-l inregistreze la DIICOT, scopul exclusiv al depunerii denuntului fiind obtinerea unei adrese din partea acestei structuri din care sa rezulte ca inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 692/2002, adresa pe care sa o foloseasca ulterior la instanta in sustinerea cererilor de revocare sau inlocuire a masurii arestarii preventive.
In dovedirea celor expuse trebuie mentionat faptul ca denuntul depus si inregistrat la DIICOT nu a demonstrat vreun caracter de urgenta, acesta nefiind inregistrat in registrul de dosare penale, ci doar in registrul general si nici nu a continut informatii relevante, motiv pentru care, fara a fi necesare verificari amanuntite, prin referatul intocmit de procurorul DIICOT la data de 11.02.2014 s-a dispus clasarea lucrarii.
Pe de alta parte, in situatia in care amenintarea directa sau indirecta din partea inculpatului C.G., dezvaluita prin acel denunt de catre inculpatul C., ar fi fost una reala, fiind vorba de o amenintare cu moartea care privea persoana procurorului Emilian Eva, acesta ar fi trebuit sa solicite protectie din partea organelor abilitate, ceea ce nu s-a intamplat, demonstrand inca o data caracterul nerealist al denuntului.
In ceea ce priveste faptele de coruptie ce au facut obiectul denunturilor de competenta DNA intocmite de ofiterul de politie judiciara si semnate de inculpat abia dupa pronuntarea solutiei de punere in libertate, din probele dosarului a rezultat ca, dupa ce s-a dispus trimiterea in judecata prin rechizitoriul nr. …/P/2013 din 26.08.2013, inculpatul a fost informat de aparatorul sau C.M. ca procurorul Emilian Eva le-a inregistrat in doua dosare penale, ca ii propune sa-l inregistreze pe inculpatul C. in penitenciar, iar in situatia in care nu il ajuta, va da solutii de neinceperea urmaririi penale pe care le va comunica la penitenciar sa afle toata lumea ca a facut denunturi, raspunsul inculpatului fiind in sensul ca nu-l intereseaza intrucat el nu a facut niciun denunt.
Aceasta situatie de fapt, ulterioara admiterii recursului prin incheierea nr. … din 26.08.2013 a Curtii de Apel Iasi, demonstreaza atat netemeinicia informatiilor ce au facut obiectul denunturilor inculpatului C., cat si faptul ca inculpatul a negociat cu procurorul de caz libertatea sa, nefiind vorba de o colaborare propriu-zisa cu organele de ancheta intemeiata pe cerintele art. 19 din Legea nr. 682/2002.
O alta incalcare a normelor de procedura din partea paratului procuror Emilian Eva a constat in aceea ca nu a emis nicio ordonanta prin care sa dispuna audierea de catre ofiterii de politie judiciara a inculpatului C.T., iar ‘audierea’ inculpatului la data de 16.08.2013 s-a efectuat fara a i se aduce la cunostinta inculpatului ca este inregistrat, fara sa se respecte dispozitiile referitoare la formularea unui denunt sau la audierea ca martor a inculpatului si fara a i se inmana spre citire si semnare de catre acesta in cazul in care cele mentionate ar fi corespuns cu ce a declarat, incalcandu-se dispozitiile art. 223 si art. 86 CPP care reglementeaza modul de sesizare si ascultarea martorilor.
O alta neregularitate in procedura ‘audierii’ o constituie faptul ca exemplarele declaratiilor inculpatului C.T., ce sunt datate manual cu data de 21.08.2013, care apar in dosarele cu nr. …/P/2013 si …/P/2013 si care au fost transmise la Cabinetul Procurorului sef al DNA la 11.09.2013, nu sunt vizate, pe cand ulterior, la data de 18.12.2013 cand s-au efectuat copii dupa ele la solicitarea inspectorilor, acestea apar vizate cu data de 21.08.2013 ca si cand la acea data au fost date de inculpat, fapt contrazis de cercetarile efectuate din care a rezultat ca declaratiile, daca au fost redactate in acea forma, au fost redactate la 16.08.2013 si semnate de inculpat la 21.08.2013, cand i-au fost aduse la arest de catre avocata A.O. la solicitarea ofiterului de politie C.F. si numai in urma indeplinirii conditiei puse procurorului Emilian Eva, respectiv dupa ce instanta il va pune in libertate.
Toate aceste fapte probeaza intentia clara a paratului procuror de nerespectare a normelor de procedura si exercitarea cu rea-credinta a profesiei in scopul urmarit de a vatama interesele si drepturile unor persoane care ar fi putut fi subiectul unor anchete in dosare penale intemeiate pe o constructie probatorie interzisa prin lege”. (www.luju.ro)
