Potrivit unor surse judiciare, suspendarea procedurii privind achizitia de corvete de catre Ministerul Apararii Nationale s-a facut in urma unor “suspiciuni” ale secretarului de stat, sef al Departamentului Armamente din MApN, Andrei Ignat.
Stoparea procedurii nu are legatura cu reclamatia depusa la instanta de catre Santierul Naval Constanta, detinut de omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu prin intermediul unui vehicul offshore din Cipru. SN Constanta este partenerul companiei franceze Naval Grup pentru aceasta licitatie. Justitia nu a pronuntat nici o solutie pana in prezent la plangerea companiei detinuta de miliardarul roman cu domiciului in Monaco.
Surse mentionate afirma ca plangerea depusa la Parchetul Militar de secretrul de stat Ignat nu are elemente consistente si ridica unele semne de intrebare. Drept pentru care procurorii militari au decis sa nu o inregistrare ca pe o plangere penala, ci o trateaza ca pe o lucrare la capitolul “diverse”.
In plangerea MApN se mentioneaza destul de vag despre “incalcarea unor regulamente in timpul licitatiei” si se face trimitere la posibile “scurgeri de informatii” in timpul procedurii. De vreme ce MApN a trimis o astfel de sesizare la Parchetul Militar, suspiciunea sefului Departamentului Armamente se indreapta spre subordonatii sai militari. Fara insa a preciza clar : cine, cum, unde.
Plangerea MApN mai implica si alte elemente chestionabile, sesizate si de procurorii militari :
- Daca secretarul de stat Ignat invoca incalcarea unor regulamente, de ce nu a fost sesizat ministrul apararii, pentru a se dispune unele masuri administrative impotriva celor suspectati?
- Daca se vorbeste despre scurgeri de informatii, exista un raport al organului specializat – Directia Generala de Informatii a Apararii?
- Daca s-a trimis o plangere la Parchetului Militar, exista o cercetare prealabila a organismului de specialitate al MApN, Directiei de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor, subordonata direct ministrului apararii?
Avand in vedere “subtirimea” plangerii trimisa la Parchetul Militar, unele surse presupun ca s-a dorit in mod intentionat blocarea atribuirii licitatiei pentru corvete, cu serioase consecinte in planul securitatii si apararii nationale, date fiind serioasele dificultati ale Fortelor Navale Romane pentru indeplinirea misiunilor nationale si aliate in Marea Neagra.
Probabil urma sa castige “cine nu trebuia”. Decizia fiind stoparea licitatiei si amanarea pana la calendele grecesti a procedurii de achizitie a corvetelor, in speranta unei anulari in instanta in urma unei lucrari penale.