Trimisul special al AGERPRES, Daniel Florea, transmite: Democraţia nu este în pericol la nivelul UE, dar este sub presiune, iar cei care cred în Europa trebuie să aibă mai mult curaj în condiţiile în care Uniunea se confruntă cu diverse probleme, precum Brexitul, imigraţia sau şomajul, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, 3 mai, la Conferinţa “The State of The Union”, organizată de Institutul Universitar European de la Florenţa.

“Nu cred că democraţia noastră este sub ameninţare, dar, da, democraţia este sub presiune. În România avem o situaţie internă complicată şi, destul de des, oamenii mă întreabă: este democraţia în România sub ameninţare, în pericol, este societatea în pericol? Le spun: nu, dar avem o democraţie foarte vie şi cred că asta avem şi în Europa. Avem viitoarele alegeri europarlamentare şi mulţi politicieni sunt îngrijoraţi de aceste alegeri, pentru că populiştii ar putea câştiga o mulţime de voturi, iar euroscepticii sunt în creştere. Dar asta nu trebuie să ne sperie, ar trebui să ne încurajeze să credem politicienii care cred în UE, în integrare, într-o Europă puternică, şi ar trebui să ne facă pe noi mai puternici şi să găsim calea de a-i convinge şi pe ceilalţi europeni că există un viitor bun pentru noi şi că noi, politicienii, ştim cum să construim acest viitor. Cu certitudine, democraţia nu este în pericol, dar trebuie să fim mai puternici şi mai buni”, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul unei dezbateri despre viitorul UE, susţinută alături de jurnalistul Klaus-Dieter Frankenberger de la publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În opinia sa, pentru a readuce optimismul la nivel european trebuie să se meargă la sursa problemelor. El a adăugat că trebuie să se vorbească mai mult despre soluţii şi probleme rezolvate şi mai puţin despre crize la nivel european.

Preşedintele Iohannis a menţionat că atât presa, cât şi politicienii contribuie la “demonizarea” UE.

“Dacă deschizi astăzi un ziar sau te uiţi la televizor, uneori auzi şi veşti bune, dar, de cele mai multe ori, afli despre crize, despre nenorociri, despre atacuri, oricum despre ceva dificil, dar foarte rar afli despre lucruri bune. Spre exemplu, piaţa unică s-a dezvoltat şi a oferit locuri mai bune de muncă şi şi-a crescut competitivitatea. Aceasta este o problemă. Nu înseamnă neapărat că trebuie să schimbăm presa, ci trebuie să schimbăm noi, politicienii, modul în care creăm aceste imagini. Dacă creăm o imagine pozitivă, atunci ea va fi folosită de către jurnalişti”, a subliniat Klaus Iohannis.

El a completat că un alt aspect este că politicienii înşişi sunt “o problemă”.

“Noi toţi, cei de aici, cunoaştem politicieni care merg la Bruxelles şi spun acolo că da, totul este în regulă, că UE este puternică şi vom continua pe acelaşi drum. Dar apoi vin alegerile şi pleacă la ei acasă şi cetăţenii întreabă: domnule politician, de ce nu ai făcut nimic acolo, de ce nu aţi construit drumuri? Politicienii vor răspunde: nu m-au lăsat cei de la Bruxelles. Aşa că învinovăţirea Uniunii Europene acasă, în fiecare stat, este extrem de populară, câtă vreme avem astfel de politicieni care între ei spun că UE este bună, dar acasă, când se duc în ţările lor, spun că UE nu e bună sau un lucru rău se întâmplă din cauza UE. (…) Nu trebuie să venim doar cu proiecte care să construiască viitorul, dar noi, ca politicieni, trebuie să fim şi sinceri. Dacă realizăm aceste oportunităţi pentru a mişca lucrurile în direcţia cea bună, facem acest lucru, dar, dacă nu reuşim să le ducem în direcţia cea bună, trebuie să recunoaştem că proiectul a fost greşit. Dar să nu încercăm de fiecare dată să învinovăţim Uniunea Europeană. Cu siguranţă greşesc şi cei de la Bruxelles, dar nu sunt de vină pentru tot”, a susţinut şeful statului.

Iohannis s-a referit în context la importanţa Summitului de la Sibiu din 9 mai, un eveniment ”orientat către viitorul Uniunii Europene”.

“Trebuie să găsim soluţii locale şi regionale pentru că o soluţie nu se aplică la nivelul întregii Uniuni Europene. Cetăţenii îşi vor pierde încrederea în noi, trebuie să găsim o variantă să dovedim că suntem hotărâţi, că avem proiecte pentru viitor şi cred că Summitul de la Sibiu, care va avea loc săptămâna viitoare, (…) organizat pe 9 mai, chiar de Ziua Europei, desigur nu este o coincidenţă, ne-am dorit să organizăm acest summit în această zi extrem de importantă, pentru că pentru prima dată avem un summit care este orientat către viitorul Uniunii Europene”, a spus Iohannis.

Preşedintele şi-a exprimat încrederea într-o Uniune mai puternică, mai bună.

“Auzim foarte des politicieni vorbind despre viitorul Europei, despre faptul că trebuie să ne apropiem iarăşi de cetăţeni, că trebuie să răspundem nevoilor cetăţenilor. Cu siguranţă toate aceste declaraţii sună foarte bine, dar de fapt vrem să facem? Şi asta vom încerca să facem, să răspundem la această întrebare. Ce trebuie să creăm, ce trebuie să realizăm pentru a reda cetăţenilor optimismul şi speranţa în viitor? Trebuie să acţionăm pentru acest viitor, pentru că, dacă nu luăm măsuri, dacă doar ne plângem, vom pierde totul. Şi chiar cred în Uniunea Europeană. (…) Vreau să fie mai puternică, vreau să fie mai bună, vreau să fiu mai rezistentă”, a mai declarat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, la Florenţa, în calitate de invitat de onoare, la Conferinţa “The State of The Union”.


PS : Domnule Presedinte, cineva trebuie sa dea exemplu, sa nu mai genereze “atacuri” si “stiri negative” despre “celalalt”. Nu-i asa?

3 COMMENTS

  1. D-l Johannis nu vrea sa spuna ca de fapt UE are o problema de legitimitate.
    O noua carte aduce 100 de pagini de arhive desecretizate despre UE.

    Primul presedinte al Comisiei Europene timp de 10 ani, cineva numit Walter Hallstein, il vedeti in poza aici: la minutul 10:48-10:55 din http://www.youtube.com/watch?v=CPH1m34_l7A ,
    il vedeti cum e imbracat in uniforma de nazist impreuna cu colonelul sau.

    Acest Hallstein era unul din juristii lui Hitler, care a fost pus in 1938 de catre Partid sa conceapa planul pt “Das Neue Europa” — un cod de legi supranational prin care legislatia tarilor supuse de nazisti urma sa fie modificata in relatia cu suzeranul (Germania).
    Seamana grozav cu legile ue care se super-pozitioneaza peste legile nationale, nu? Mai departe:

    Robert Schuman era un membru al guv.colaborationist Petain.
    Jean Monet era platit de CIA.
    (Acestia sunt alti fondatori ai UE).

    Mai multe aici:
    http://www.youtube.com/watch?v=1wzWX5g44pU
    http://www.youtube.com/watch?v=hUZPkr0aTsI

    Pe 30nov2018 in Bundestag se aduce un omagiu facut de Merkel lui Walter Hallstein. Obraz, nu?

    Autorul cartii, de Villiers, se intreaba, intrucat UE are radacini puse de agenti denazificati, nu ar trebui ca UE sa fie prezentata ca urmasa extremei drepte? De ce sunt apostrofati drept “extrema dreapta” cei care sunt sustinatori ai statelor nationale si contra UE in actuala forma?

    Toata aceasta poveste e cunoscuta de Johannis, care credea ca face “an inside joke” si noi nu aflam, de prosti ce suntem, de treaba asta, atunci cand isi intitula cartile Pas cu Pas si Primul Pas, — exact stratagema UE recomandata de parintii fondatori: de a subjuga popoarele “inainte ca acestea sa apuce sa-si dea seama”.

    De asemenea, Parlamentul European nu are initiativa legislativa, numai Comisia are. Parlamentul pt care votam e doar o marioneta a Comisiei, dupa cum Comisia Europeana e doar o marioneta a lobbistilor, care sunt platiti de oamenii cu bani, de averile colosale care nu apar niciodata in clasamentele Forbes.

Leave a Reply