Astazi la Aachen s-a semnat noul Tratatul franco-german de către preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel. La acest eveniment participa si presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Reafirmarea axei franco-germane este esentiala pentru o Europa stabila, democratica, bine aparata si securizata in fata unor provocari majore ce au fost lansate deja.

Pe fondul mesajelor ciudate transmise aliatilor europeni in ultimii 2 ani de presedintele SUA Donald Trump, relatia franco-germana perfect functionala reprezinta garantia ancorei de securitate occidentale, de la Atlantic la Marea Neagra.

Anul acesta aniversam 70 de ani de la infiintarea NATO, cea mai puternica si de succes alianta politico-militara din istorie. Europenii strang randurile in ciuda valurilor de populism din unele state UE, britanicii sunt scuturati puternic de Brexit, americanii se confrunta cu cea mai dificila provocare politica de la terminarea Razboiului Rece, prin administratia Trump. 
Relatiile SUA/UE sunt si ele puse la incercare in urma unor mesaje turbulente repetate ale lui Trump. In toata aceasta evolutie, Romania pledeaza pentru mentinerea deplina a angajamentelor aliate, in special pe Flancul Estic al NATO, acolo unde se manifesta din plin cele mai mari provocari de securitate din ultimii 25 de ani.


Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menţionată de preşedintele Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat “Iniţiativă pentru Europa”, din septembrie 2017. Ulterior, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron au anunţat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declaraţie comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee de către preşedintele Charles de Gaulle şi cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat şi instituţionalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen îşi propune să completeze Tratatul de la Elysee, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergenţe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relaţiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI. Tratatul care se va semna la Aachen va întări legăturile dintre Germania şi Franţa, mai ales în domeniile economic, al politicii externe şi de securitate, educaţiei şi culturii, cercetării şi tehnologiei, schimbărilor climatice şi mediului, precum şi în materie de cooperare transfrontalieră şi la nivelul societăţii civile. Cele două ţări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securităţii şi prosperităţii cetăţenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite şi democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state îşi exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania şi Franţa aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generaţie în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963. 

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi-au reafirmat marţi voinţa pentru crearea unei ‘armate europene’, în pofida opoziţiei frontale a preşedintelui american Donald Trump faţă de această idee, informează AFP.

Noul tratat de cooperare franco-german semnat marţi la Aachen (în Germania), care prevede o apropiere dintre cele două ţări în sectorul apărării, se vrea a fi o ‘contribuţie la crearea unei armate europene’, a afirmat cancelarul german.

Merkel a evocat în special dezvoltarea unei ‘culturi militare şi a unei industrii de armament comune’ care figurează în noul tratat, în completarea celui semnat în 1963 la Palatul Elysee.

La rândul său, şeful statului francez a spus că proiectul trebuie dezbătut în cadrul unei discuţii asupra Europei cu cetăţenii ambelor ţări. ‘Există puteri autoritare care apar peste tot. Să construim deci o adevărată armată europeană pentru a ne proteja şi a avea o adevărată politică externă!’, a pledat el.

Preşedintele francez şi cancelarul german şi-au exprimat deja în toamna trecută sprijinul lor ferm în favoarea creării unei arme europene, atrăgându-şi mânia preşedintelui american Donald Trump. Acesta a calificat proiectul drept ‘extrem de insultător’ şi a criticat declaraţiile făcute de Emmanuel Macron, potrivit căruia această armată ar trebui să aibă ca obiectiv apărarea Europei împotriva unor ţări ca Rusia şi China, dar şi SUA.

Noul tratat franco-german prevede o clauză de solidaritate bilaterală între cele două ţări în caz de agresiune asupra uneia sau alteia, în completarea celei deja existente în cadrul NATO.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a salutat semnarea acestui tratat într-un comunicat, în care a apreciat că ‘de zeci de ani cooperarea franco-germană a fost esenţială pentru securitatea şi stabilitatea în Europa’.

Potrivit textului, cele două ţări ‘sunt gata să ofere ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele aflate la dispoziţia lor, inclusiv forţa armată, în caz de agresiune asupra teritoriului lor’. Principiul solidarităţii se aplică şi în caz de atentate, scrie Agerpres.

De asemenea, tratatul prevede ‘desfăşurarea de misiuni comune’ şi înfiinţarea unui ‘Consiliu franco-german de apărare şi securitate’.

Aceste proiecte sunt rezultatul unui compromis dificil între cele două capitale, ţinând cont de divergenţele lor tradiţionale în probleme de apărare. Mai mult, Angela Merkel a recunoscut marţi că ‘fiecare cuvânt a fost cântărit’.

Franţa cere adesea Germaniei un angajament militar sporit, în timp ce Berlinul ţine să respecte tradiţia sa pacifistă.

Cele două ţări au avut divergenţe anul trecut pe tema exporturilor de arme către Arabia Saudită, în condiţiile în care Berlinul le-a suspendat ca urmare a uciderii jurnalistului Jamal Khashoggi, iar Parisul intenţionează să le continue.

Chiar şi marţi, la puţin timp după semnarea textului, Emmanuel Macron şi Angela Merkel şi-au expus din nou divergenţele pe această temă, în cadrul unei dezbateri cu cetăţeni din ambele ţări. 

5 COMMENTS

  1. Eu zic ca trebuie si elvetienii sa fie bagati in UE si in NATO pentru ca altfel vor ajunge la faliment, ca si-asa se vede cat de greu le merge daca nu sunt membri UE, asa cum suntem noi si cu bulgarii, care ne-am scos din aceasta cauza.

    Respekt

    P.S. Romania, tara care traieste din credite cu dobanda luate de la camatarii internationali (bancherii mondiali care l-au omorat pe nea Nicu pentru ca ala nu mai vroia sa se imprumute si achitase si datoria externa a tiganiei – Romania adica). Pa

  2. Ne intereseaza ptr ca vrem sa traim omeneste.
    Sunteti foarte simpatic cum ajungeti mereu la NATO, oricare ar fi subiectul discutiei. Cumva, aveti dreptate. Dar cum facem sa nu va mai ironizeze toti necunoscatorii rau intentionati?

  3. Well, n-avem de ales. Oricine a avut de-a face cu rușii se leagă de Vest cu toate membrele. Esențial ar fi sa nu cădem între carele de război ale imperiilor american și rus, ca “statele unite ale UE” mai va pana sa ia forma și nici in micile antante Ungaria-Polonia-Cehia nu cred sa ne putem refugia după ce ne-am declarat cu surle și trâmbițe loialitatea fatza de axa franco-germana. Rămân Balcanii de Vest, de care e mai bine sa stai departe fiindcă nu se știe niciodată când se apuca de vreun război regional și Turcia, la o adică, ceea ce ar fi culmea ironiei, fiindcă numai democrație și valori liberale nu se găsesc la Stambul, nici măcar atunci când sultanul vrea sa între in Vest nu calare pe cal/tanc ci pe conducta de gaz/in stil Erdogan. Deci, rămâne cum am stabilit—mergem la nunta sau la înmormântare fără sa ne pierdem papucii pe drum, după cum se-nvartesc axele in jurul cărora ne rotim. Salam aleikum!

  4. Aproape scapati de UK prin Brexit, Franta si Germania se gandesc prin tratatul de la AACHEN cum sa creeze o Europa pentru, atentie, doar pentru Franta si Germania.
    Contragreutatea ce era UK in UE in sensul ca era cea mai in masura sa voteze si sa respinga masuri contrari ideii de uniune si integrare, ziceam contragreutatea s-a dus.
    Macron si Merkel gandesc o Europa care lasa la periferia imperiului statele centrale ( sovraniste si nationaliste ) iar statele estice prin insusi natura si colocatia lor destinate sa faca figura de garnitura, la nevoie. Ma induioseaza entuziasmul si buna credinta prin care ati vrea sa ne mai convingeti ca MUTTI MERKEL si MACRON NAPOLEON ne iubesc si ne vor cooptati in virtejul nucleului dur al UE.
    Hotaririle, directivele si regulamentele noii europe (AXA Paris-Berlin) vor fi luate de ceea ce se chiama comitologia formata din experti ce stiu sa reprezinte puterea caci e vorba doar de putere.
    Vor fi luate opac, va lipsi transparenta pe care o tot asteptam.
    Va fi aproape fatal sa ne facem iluzii in acest sens: stim ca Europarlamentarii nu au putere legislativa, totul se va hotari “somewhere else” !.

Leave a Reply to Monica_1Cancel reply