Independenţa Bisericii Ortodoxe ucrainene de Patriarhia Moscovei, de care depinde din secolul al XIV-lea, este ‘ireversibilă’, a declarat miercuri arhiepiscopul Daniel de Pamfilia, reprezentantul la Kiev al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, relatează agenţia EFE.
‘În ceea ce priveşte viitorul Sfintei Biserici Ortodoxe a Ucrainei, deja suntem în acest viitor. Drumul către autocefalie este ireversibil’, a scris pe Facebook exarhul patriarhal în Ucraina, trimis la Kiev din SUA de către Patriarhul de Constantinopol, Bartolomeu I.
Credincioşii ucraineni, a adăugat el, ‘au dreptul canonic de a avea propria lor Biserică autonomă cu propria lor limba, să-şi trăiască tradiţiile părinţilor lor din Rusia Kieveană’, referire la primul stat al slavilor estici, care s-a convertit la creştinism în anul 988.
Arhiepiscopul Daniel a minimalizat autoritatea patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR), Kiril, afirmând că în prezent ‘singurul ierarh care a demonstrat capacitatea de a acţiona conform Sfintei Scripturi’ este Bartolomeu.
Dar Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din cadrul Patriarhiei Moscovei a declarat marţi că decizia lui Bartolomeu de a-şi trimite reprezentanţii în Ucraina, fără o consultare prealabilă cu autorităţile ecleziastice locale, reprezintă o ingerinţă în problemele sale interne şi i-a cerut Patriarhului de Constantinopol ‘să înceteze ingerinţele’ şi să dispună plecarea din Ucraina a celor doi reprezentanţi ai săi, respectiv arhiepiscopul Daniel de Pamfilia şi Episcopul Hilarion de Edmonton (Canada).
Anterior, Biserica Ortodoxă Rusă a ameninţat că va rupe toate legăturile cu Patriarhia de Constantinopol, dacă Bartolomeu îşi va duce până la capăt intenţia de proclama autocefalia Bisericii ucrainene.
Patriarhul Bartolomeu I şi-a arogat puterea de a decide asupra autonomiei Bisericii Ordodoxe ucrainene şi a acuzat Moscova că ‘se amestecă în afacerile interne ale Kievului’.
‘Dat fiind că Rusia, responsabilă pentru situaţia actuală din Ucraina, nu este capabilă să rezolve problema, Patriarhia Universală ia iniţiativa de a o soluţiona în virtutea puterilor pe care i le conferă canoanele sfinte şi responsabilitatea jurisdicţională asupra diocezei Kievului’, a indicat Patriarhul de Constantinopol.
El a mai menţionat că, în pofida proclamării în anul 1589 a integrării Bisericii ucrainene în Patriarhia Moscovei, ‘dependenţa canonică a Kievului de Biserica mamă de la Constantinopol a rămas permanentă şi inamovibilă’.
În prezent trei Biserici ortodoxe coexistă în Ucraina. Una subordonată canonic Patriarhiei Moscovei şi care este majoritară, alta reprezentată de Patriarhul Kievului şi o a treia care s-a separat de Moscova în anul 1920 şi s-a autoproclamat Biserica Autocefalică Ortodoxă a Ucrainei.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a propus în luna aprilie în faţa parlamentului de la Kiev crearea unei Biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, decizie pe care a descris-o ca fiind de importanţă ‘geopolitică’.
Autodescriindu-se drept un credincios convins, Poroşenko a insistat că este în joc ‘securitatea naţională şi apărarea în faţa războiului hibrid’ rus, întrucât ‘Kremlinul vede în Biserica Ortodoxă Rusă unul dintre principalele sale instrumente de influenţă în Ucraina’.
El a insistat că, în opinia sa, crearea unei Biserici independente ‘are aceeaşi importanţă’ precum acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize sau aderarea la UE şi NATO, subliniind totodată că iniţiativa sa are nevoie de susţinerea celorlalte Biserici ce formează comunitatea ortodoxă, care include ţări precum România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Georgia.
Dar preşedintele ucrainean a ţinut să adauge că o creare a unei noi Biserici nu va încălca drepturile fundamentale ale ucrainenilor, inclusiv libertatea de credinţă.
‘Biserica ortodoxă unită nu va fi statală. Toţi credincioşii au şi vor avea dreptul de a-şi alege liber atât lăcaşul de cult cât şi jurisdicţia ecleziastică. Cine doreşte să rămână în Biserica ce va fi în continuare unită cu Biserica Ortodoxă Rusă, i se va garanta dreptul de a alege’, a asigurat Poroşenko, estimând drept ‘inacceptabil’ să se recurgă la forţă, interdicţii sau violenţă în relaţiile interreligioase, scrie Agerpres.
