Despre efectele razboiului declansat de Rusia asupra apararii Romaniei

Emisiunea Euroatlantica, difuzată la Radio România Actualităţi în data de 17 martie, realizator Radu Dobriţoiu.

Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Avem astăzi trei întâlnirii cruciale pentru viitorul securităţii europene. În plan militar, s-a desfăşurat o reuniune extraordinară NATO, impusă de invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă. În paralel, am avut reuniunea G7 şi cea a Consiliului European. Aproape 70% din forţa politică şi militară a lumii, lideri importanţi de pe glob, au discutat astăzi despre criza din Ucraina. NATO a aprobat patru grupuri noi de luptă pe flancul de est. Unul dintre aceste batalioane de manevră se constituie rapid pe teritoriul României. Alianţa se va adapta la noile provocări ale Rusiei cu mai multe echipamente prepoziţionate, cu mai multe forţe navale şi submarine, cu aeronave de luptă în număr mai mare. În prezent, efectivele de pe flancul de est sunt impresionante, dar este posibil ca Rusia să ajungă mai aproape de statele aliate, ceea ce impune o regândire rapidă a poziţionării trupelor din NATO. Avem, în total, 40.000 de militari sub directa comandă a NATO, 100.000 de trupe americane desfăşurate în Europa, 130 aeronave de luptă în stare de alertă ridicată, 140 de nave aliate, toate acestea fiind situate pe flancul de est. Separat de aceste forţe, fiecare ţară pune la dispoziţie, ca naţiune gazdă, efectivele şi echipamentele proprii de luptă. Cele mai importante contribuţii naţionale sunt asigurate, în acest moment, de Polonia, cu 120 de militari, de România cu 76.000 de trupe active, şi Bulgaria cu 26.000. NATO a decis, astăzi, se acordă un ajutor consistentă Ucrainei, pornind de la apărarea cibernetică şi până la sprijin militar şi economic. Vorbim despre negocieri pentru securitatea continentală, discuţii desfăşurate sub presiunea forţelor invadatoare ale Moscovei. Invitaţii acestei ediţii “Euroatlantica” sunt Titus Corlăţean preşedinte, al Comisiei de politică externă a Senatului, şi Radu Tudor, analist militar. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea “Euroatlantica”. Tema ediţiei: “Invazia rusă provoacă NATO – Summit extraordinar”.

Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legăturile telefonice stabilite cu cei doi invitaţi. Bună seara, domnule senator Titus Corlăţean!

Titus Corlăţean: Bună seara!

Radu Dobritoiu: Bună seara, domnule Radu Tudor!

Radu Tudor: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobritoiu: Cu mare plăcere!… Domnule senator Titus Corlăţean, Rusia a adus din nou războiul în Europa. Astăzi am avut o nouă dovadă de coeziune a NATO, o reuniune extraordinară care grăbeşte consolidarea Alianţei pe flancul de est, una dintre decizii: noi grupuri de luptă, inclusiv în România. Care va fi rolul acestor efective?

Titus Corlăţean: Este adevărat şi dincolo de toate deciziile pe care dumneavoastră deja le-aţi menţionat, pentru mine cel puţin, ca om politic şi diplomat de carieră, reconfirmarea astăzi de o manieră atât de clară şi de netă a coeziunii foarte solide între aliaţi europeni şi Statele Unite ale Americii, aliaţii din America de Nord, reprezintă, poate politic vorbind, cxel mai important semnal, pentru că foarte probabil că Rusia nu a contat pe acest tip de coeziune euroatlantică, atunci când a declanşat cea de-a doua fază a agresiunii militare împotriva Ucrainei. Cel mai probabil, a făcut o evaluare care s-a raportat la modul în care sistemul occidental a reacţionat după 2014, după prima operaţiune în Donbas şi după aceea anexarea ilegală a Crimeii, atunci când, pe de o parte, este adevărat, în 3 martie 2014, Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene a condamnat Rusia pentru agresiune şi terminologia folosită a fost cea corectă, aspră dar corectă, doar că urmarea a acelei poziţii corecte la nivelul Uniunii Europene şi, ulterior, bineînţeles, şi la nivelul NATO, nu a fost urmată de un sistem, un regim şi o listă de sancţiuni cu adevărat aspre, care să descurajeze Federaţia Rusă din raţiunile economice şi de dependenţă energetică de gazele ruseşti, în cazul unor state europene, lucruri pe care le cunoaştem. Iată că lucrurile s-au schimbat. Şi poate marele câştig pentru noi, în sistemul occidental democratic, este regăsirea acestei coeziuni foarte, foarte puternice, care, iată, transmite, inclusiv în cursul zilei de astăzi, cu această succesoiune de trei summituri – summitul NATO, Consiliul European şi G7 – transmite un semnal foarte, foarte puternic de descurajare şi de avertizare la adresa Rusiei. Decizia de a înfiinţa şi pe teritoriul României un grup de luptă coordonat ca naţiune-cadru de Franţa dar care include şi alte naţiuni aliate cu contribuţii militare este un lucru necesar, important şi care confirmă în acelaşi timp rolul, profilul şi importanţa României aici, la linia de demarcaţie, aş spune, la frontiera la flancul estic, sud-estic al Alianţei. Este un lucru bun şi pentru starea de încredere în cadrul naţiunii române, dar şi ca semnal foarte clar de coeziune şi de descurajare la adresa Federaţiei Ruse. Şi acesta este, să spunem, semnalul principal, acompaniat de acest regim de sancţiuni gradual, de la săptămână la săptămână, tot mai ferm, tot mai aspru, care generează, şi ştim deja că generează efecte economice şi sociale importante, care scad capacitatea de rezilienţă şi de suportabilitate a operaţiunii militare agresive de către regimul de la Kremlin.

Radu Dobritoiu: O coeziune pe care dealtfel a provocat-o chiar Vladimir Putin, el anticipând, potrivit informaţiilor de la intelligence-ul propriu din Federaţia Rusă, că va reuşi să dezbina Alianţa prin anumite pârghii şi anumite acţiuni ale Rusiei. Iată că totul s-a întâmplat exact pe dos, au obţinut o coeziune şi mai mare a alianţei. Domnule Radu Tudor, China a reprezentat unul dintre subiectele analizate astăzi de aliaţi. Cum credeţi că va reacţiona Beijingul la solicitările NATO de a nu furniza sprijin Rusiei?

Radu Tudor: Sunt convins că China va face acelaşi joc, aş pune, soft, un joc complicat, un joc în care va încerca să dea satisfacţie şi Rusiei, pe nişte componente ideologice pe care le împărtăşesc, şi anume chestiuni legate de neacceptarea democraţiei, neacceptarea libertăţilor, mai degrabă elemente cu caracter de autoritarism, dar, pe de altă parte, am văzut inclusiv astăzi o declaraţie a ambasadorului Chinei la ONU, care spune că nu acceptă China nerespectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, lucru care, în mod evident, reprezintă o gură de oxigen pentru Ucraina, şi, în egală măsură, deplânge numărul uriaş de victime civile în Ucraina. Or, chestiunea asta reprezintă două, să spunem, înţepături de ac în balonul Rusiei, pentru că integritatea teritorială a Ucrainei reprezintă de fapt miza războiului declanşat de Rusia, şi anume Moscova vrea bucăţi din Ucraina şi pentru asta e capabilă şi dispusă să omoare mii, zeci de mii de civili nevinovaţi, doi – atunci când vorbim despre aceşti civili nevinovaţi, despre lansarea de rachete de croazieră împotriva blocurilor, a spitalelor şi a maternităţilor, vorbim despre crime de război. Or, dacă tocmai China este cea care recunoaşte că mor civili nevinovaţi în acest război, s-ar putea ca asta să fie o a doua veste proastă pentru /Rusia/. Cred că Beijingul va continua să încerce un soi de cale de mijloc, cu un balans între Moscova şi Bruxelles, între Moscova şi Washington, dar nu mă aştept să intervină decisiv pentru ca Rusia să aibă câştig de cauză în acest război, intuiesc mai degrabă că dragonul chinezesc se va bucura dacă va vedea ursul rusesc îngenunchiat.

Radu Dobritoiu: Au mai fost neînţelegeri între cele două ţări în istorie, ştim foarte bine asta. Domnule Titus Corlăţean, la vreme de criză, o decizie specială luată astăzi de aliaţi: a fost prelungit cu un an mandatul secretarului general Jens Stoltenberg. Vă rog să comentaţi această prelungire de mandat.

Titus Corlăţean: Da, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru, şi cu un fost secretar general, Rasmussen, s-a întâmplat acest lucru. Acum aş spune că era o chestiune predictibilă, suntem în plină criză şi e o provocare de securitate în Europa după cel de Al Doilea Război Mondial fără precedent, peste ceea ce s-a întâmplat, îndrăznesc să spun, în spaţiul fostei Iugoslavii şi era predictibil faptul că Alianţa nu-şi permite acum să deschidă o competiţie, cel puţin în prima fază, pentru că sunt nişte reguli pentru a alege secretarul general al NATO, e nevoie de stabilitate şi de continuitate în conducerea Alianţei şi în gestionarea acestor operaţiuni politico-diplomatice şi militare, pentru că, chiar dacă NATO a fost foarte clar de la bun început, nu este parte a acestui conflict, nu intervine militar în agresiunea militară comisă de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, îşi desfăşoară prezenţa militară pe teritoriul statelor care sunt membre în Alianţă. Sunt state care susţin prin echipamente militare Ucraina în operaţiunea de rezistenţă împotriva agresiunii militare ruse, deci nu este un timp de schimbare în Alianţa Nord-Atlantică, este o prelungire corectă, previzibilă şi necesară a mandatului secretarului general, care şi-a făcut pe deplin datoria. Pot să vă spun aşa, ca o chestiune de culoare, cred că am fost primul sau, în orice caz, între primii miniştri de externe care s-a întâlnit, la preluarea noului mandat de către secretarul general Stoltenberg. Îl ştiam şi dinainte, este un foarte bun secretar general al NATO şi face o echipă foarte bună cu adjunctul său, cu Mircea Geoană, aşa încât vom mai avea un an de mandat al domnului Stoltenberg.

Radu Dobritoiu: O reuniune extraordinară NATO, cu decizii importante astăzi, la Bruxelles, de unde transmite pentru “Euroatlantica” Alina Stănuţă.

Corespondenţă din Bruxelles – Reporter: Alina Stănuţă – Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat aici, la Bruxelles, că tocmai s-a încheiat un summit extraordinar al liderilor Alianţei, care se confruntă cu cea mai gravă ameninţare a securităţii din ultimele decenii: războiul declanşat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. “Oamenii din Ucraina rezistă cu curaj şi determinare, luptă pentru libertate şi pentru viitor, iar noi suntem alături de ei” – a mai spus liderul NATO. Astăzi, liderii Alianţei au decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei şi, în acelaşi timp, au convenit reîntărirea statelor NATO din flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră – mai spunea Jens Stoltenberg. În acest sens, liderii NATO au aprobat înfiinţarea a patru grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia. Pe de altă parte, NATO a solicitat Chinei să se abţină de la a susţine economic sau militar invazia Rusiei în Ucraina.

Jens Stoltenberg: Suntem hotărâţi să facem tot ce se poate pentru a susţine Ucraina. În acelaşi timp, avem o responsabilitate: să ne asigurăm că acest conflict nu escaladează, pentru că acest lucru ar fi chiar mai periculos şi mai devastator. Astăzi, liderii Alianţei au cerut Chinei să se abţină de la a susţine eforturile de război ale Rusiei. China nu trebuie să ofere ajutor economic sau militar pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Reporter: Prezent la summitul NATO de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, înaintea reuniunii, că Alianţă aprobat grupul de luptă care va fi poziţionat în România, dar a subliniat că este importantă consolidarea în continuare a flancului estic al Alianţei.

Klaus Iohannis: Eu cred că trebuie să fim conştienţi de unde vine agresiunea, agresorul este Rusia şi noi trebuie să construim o apărare foarte solidă şi serioasă pe flancul estic. Sigur, grupul de luptă este un început foarte bun, dar, după părerea mea, este nevoie în continuare de consolidarea posturii NATO pe flancul estic, echilibrarea flancului estic.

Reporter: Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susţinut o alocuţiune online la summitul NATO, subliniind că ţara sa, deşi a solicitat încă de pe 24 februarie ca NATO să creeze o zonă de interdicţie aeriană în Ucraina, încă nu a primit un răspuns clar.

Radu Dobritoiu: NATO nu intervine cu trupe în Ucraina. Domnule Radu Tudor, ce ar fi presupus o astfel de acţiune a Alianţei?

Radu Tudor: Ar fi însemnat, în primul rând, o interacţiune cu forţele armate ale Rusiei şi, potrivit definiţiei date de preşedintele american Joe Biden sau de secretarul general al NATO, asta ar însemna al treilea război mondial. Cred că fiecare român înţelege că NATO îşi apără teritoriul său, îşi apără membrii săi. România este stat membru NATO şi atunci toţi aliaţii apără România şi apără restul teritoriului aliat. NATO nu se poate implica direct în acţiuni combatante, în acţiuni de luptă în Ucraina. În schimb, NATO face enorm de mult în momentul de faţă pentru Ucraina, prin livrarea unor cantităţi impresionante de muniţie şi de armament armatei ucrainene, civililor din Ucraina ca să se poată apăra în faţa invaziei ruseşti. Să vă dau un exemplu, numai astăzi a apărut o informaţie oficială dată de Ministerul britanic al Apărării şi reconfirmată de premierul Boris Johnson: 6.000 de rachete antitanc vor fi furnizate în perioada imediat următoare de Marea Britanie către Ucraina, plus alte ajutoare de multe milioane de euro către această ţară. Dacă înmulţim 6.000 de rachete antitanc cu 30 de state membre NATO, evident, ajungem la o cantitate impresionantă. Fiecare ţară membră ajută individual Ucraina să reziste în faţa invaziei ruseşti, şi asta este una din explicaţiile pentru care bravul popor ucrainean reuşeşte să reziste şi să respingă atacurile Rusiei în jurul Kievului, dar şi în alte localităţi, pentru că este sprjinită masiv militar şi logistic de fiecare stat membru NATO în parte, fără ca Alianţa per total, instituţional, să se implice într-un combat, într-o luptă cu Rusia pe teritoriul Ucrainei, pentru că, repet, asta ar însemna al treilea război mondial şi nimeni nu vrea asta.

Radu Dobritoiu: Ceea ce înseamnă, în fond, o slăbire a Rusiei. Să aducem aminte şi de pachetul consistent primit recent din partea Statelor Unite cu 800 de rachete Stinger, la fel, 2.000 rachete portabile Javelin şi alte 6.000 de rachete antitanc, asta numai ce înseamnă armament important. Domnule Titus Corlăţean, noul sprijin NATO pentru Ucraina vine la 30 de zile de la declanşarea invaziei ruseşti. Până acum, Federaţia Rusă nu şi-a îndeplinit obiectivele propuse în Ucraina, pornind de la informaţiile de până acum, iată, cu sprijinul NATO, cu un consistent ajutor din partea Marii Britanii, din partea Statelor Unite. Are şanse Rusia să nu iasă “şifonată” din Ucraina?

Titus Corlăţean: Păi, în primul rând, şi asta au spus-o analiştii militari, în primul rând că Rusia nu şi-a atins obiectivul fixat iniţial, acela al unei operaţiuni rapide, de succes, s-a împotmolit. Faimoasele imagini cu acel lung şir de tehnică militară blindată de 50-60 km, care a staţoinat zile şi săptămâni întregi sau încercarea de a încercui Kievul, de a-l sufoca, total eşuată sau multe alte operaţiuni, mai mult decât atât, în ultimele 48 de ore, cu contraofensive ucrainene în anumite zone strategice, spune foarte mult legat de faptul că Rusia, cu o capacitate militară superioară ab initio celei ucrainene, nu a reuşit să avanseze aşa cum şi-a propus. Şi atunci a apărut această modalitate, care este o crimă de război, de a distruge efectiv, de a distruge efectiv, de a rade de pe suprafaţa pământului oraşe, în principal cu aceste imobile de natură civilă, cu blocuri de locuinţe, cu spitale, cu şcoli, cu grădiniţe, este un lucru absolut îngrozitor, cu folosirea unui anmumit tip de armament care este interzis de convenţiile, tratatele internaţionale. S-a vorbit şi au fost elemente concrete privind folosirea muniţiei cu fragmentare, iată, cu această muniţie cu fosfor, sunt lucruri absolut îngrozitoare, interzise de dreptul internaţional şi de dreptul internaţional umanitar. Şi cu toate astea, Rusia nu reuşeşte să avanseze. De asta, subliniez acest lucru pentru a încerca să clarificăm şi un alt aspect. Foarte mulţi oameni îşi pun întrebarea ce se întâmplă, Putin ameninţă că ar putea să folosească arma nucleară, că ar putea să reacţioneze împotriva unor state NATO care transmit, transferă echipament militar şi s-ar putea extinde conflictul. E o chestiune, până la urmă, de simplă logică, raţională, de bun simţ: dacă Rusia n-a fost capabilă după o lună de conflict să reuşească să înfrângă Ucraina, ne putem da seama că nu se pune problema în termeni absolut raţionali în nici un caz ca rusia să încerce vreo provocare la adresa Alianţei Nord-Atlantice cu toţi cei 30 de membri, în condiţiile, ştim foarte clar, ale superiorităţii capabilităţilor militare, tehnologice, de intelligence şi politic, strategic la nivel global pe care membrii Alianţei Nord-Atlantice o au. Aşa încât, ce va urma? Va urma probabil o diminuare graduală a capacităţii de sprijin şi de suportabilitate a acestor operaţiuni militare de către un sistem rus care este tot mai vulnerabil din punct de vedere economic, social, financiar, astfel încât, gradual, de preferat cât mai rapid posibil, Rusia să fie tot mai izolată şi constrânsă internaţional să oprească această agresiune militară şi să se recurgă la negocieri serioase de pace, cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

Radu Dobritoiu: Domnul Radu Tudor, s-a discutat din nou astăzi despre bugetul alocat de aliaţi pentru apărare. Iată că doar războiul aduce în prim-plan importanţa apărării, în general a instrumentelor necesare pentru a descuraja şi pentru a menţine pacea pe continent. România a majorat deja de la 2 la 2,5% din PIB această alocare financiară. Cât de importantă este această majorare a finanţării pentru apărarea Europei?

Radu Tudor: Domnule Dobriţoiu, am avut o discuţie aseară în emisiune cu ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi l-am întrebat, ce faceţi cu acest supliment de la 2 la 2,5% din PIB pentru apărare. Şi mi-a spus, acest supliment nu ne va ajunge să facem vreo achiziţie importantă, el vine doar să compenseze uriaşele creşteri de costuri pentru diverse contracte şi diverse proiecte pe care le avem în derulare. Îmi făceam speranţe că 0,5% înseamnă un miliard de euro în plus pentru înzestrarea armatei. Ei bine, realităţile din jurul nostru, poziţia noastră pe flancul de est al NATO demonstrează foarte clar că trebuie să avem ambiţii mai serioase, mai puternice. Să ne uităm la Polonia care deja a declarat că anul viitor va aloca 3% din PIB pentru apărare şi alte ţări urmează acest exemplu. Cred că şi noi ar trebui să ne gândim foarte serios că 3% din Produsul Intern Brut nu este un foarte mare efort pentru apărare. Avem, din păcate, exact în zona Forţelor Navale întârzieri grave pentru apărarea apelor noastre teritoriale şi pentru o contribuţie la apărarea aliată în bazinul Mării Negre. Avem nevoie de sisteme de rachete, avem nevoie de drone, avem nevoie de toate acele elemente care ştim că sunt performante şi funcţionale. Aşadar, dacă dintr-o sută de lei trebuie să dau 3 lei ca să pot să fiu sigur în pace şi să îmi văd de viaţa mea obişnuită, de traiul de zi cu zi, de posibilitatea mea de a munci şi de a trăi liber, da, mi se pare un efort absolut suportabil, repet 3 lei dintr-o sută, 3% din Produsul Intern Brut al României. Şi Armata Română e instituţia cu cea mai mare încredere în toate sondajele de opinie dintre instituţiile de stat din România. Or în contextul unui război la frontierele noastre, trebuie să avem curajul să facem acest efort şi să cerem şi preşedintelui României şi primului ministru şi Parlamentului să se gândească să aloce în bugetul pe anul viitor 3% pentru Apărare.

Radu Dobritoiu: Corect, cu atât mai mult cu cât, iată, avem informaţiile, faptele pe care le furnizează criza din Ucraina şi invadarea acestei ţări vecine de către Federaţia Rusă, o invazie nejustificată, de altfel, dar iată ce se întâmplă acolo şi este greu de acceptat şi pentru aceasta trebuie să fim pregătiţi. 3% din PIB pentru Apărare. Domnule senator Titus Corlăţean, care vor fi urmările pe termen mediu şi lung ale acestui război? Le resimţim deja în plan economic.

Titus Corlăţean: Da, este adevărat. Ele sunt de mai multe tipuri, foarte rapid voi evoca în principal două. Există în economia mondială globalizată şi atât de interdependentă, există în clipa de faţă o fractură foarte serioasă şi această ruptură a libertăţii de transfer de capital, de investiţii, de circulaţie a investiţiilor, în mod firesc afectează economia mondială. Am fost la o reuniune recentă la OCDE, la Paris, şi am o evaluare foarte clară a impactului şi a ceea ce va urma, inclusiv din punctul de vedere al impactului în zona importantă pentru alimentarea populaţiei lumii, mă refer la agricultură şi la costurile şi la reducerea exportului de grâu, pentru că 30% din piaţa mondială de grâu era asigurată de Rusia şi de Ucraina. Ceea ce înseamnă că noi înşine, în interiorul statului român, trebuie să ne remodelăm anumite priorităţi. Dincolo de aspectele de natură militară şi buget pe care le-aţi menţionat, în primul rând ar trebui să punem un accent foarte serios în acele zone motoare economice, care să asigure securitatea alimentară, de exemplu, o investiţie puternică în agricultura românească şi modalitatea de a găsi compensări din punct de vedere economic sau de a profita de oportunităţi pentru România, care e o ţară agricolă, dacă va funcţiona foarte bine agricultura românească, nu doar că vom asigura resursele de alimentaţie pentru poporul român, ceea ce se întâmpla în fiecare an, dar vom putea asigura pe pieţe care ni se vor deschide surse suplimentare de alimentare la bugetul de stat. Există şi o altă consecinţă, foarte pe scurt, e cea legată de procesul de reconstrucţie în Ucraina, care este o Ucraină devastată în clipa de faţă, distrusă. La OCDE, un reprezentant la autoritătilor ucrainene a oferit o cifră, e greu de controlat în clipa de faţă. Acum o săptămână, distrugerile erau evaluate de autoritătile ucrainene undeva la 50 de miliarde de dolari. Uriaş. Poate că nu sunt 500 de miliarde, poate sunt doar 200, dar în modul în care Rusia distruge, forţele armate ruseşti distrug Ucraina zi de zi, ne putem imagina care va fi efortul uriaş şi se vorbeşte de un nou Plan Marshall, de data asta pentru Ucraina, în care vor trebui să existe contributori internaţionali, instituţii financiare, state din sistemul occidental. Va fi un efort de solidaritate, dar pentru asta va trebui să fie voinţă politică. Sunt foarte multe consecinţele /…/.

Radu Dobritoiu: Vă mulţumesc foarte mult! “Euroatlantica” la final. Tema ediţiei: “Invazia rusă provoacă NATO – Summit extraordinar”. Invitaţii emisiunii au fost Tituis Corlaţean, preşedinte al Comisiei de politică externă a Senatului, şi Radu Tudor, analist militar.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorulul “Euroatlantica”, şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.