Un exceptional articol al saptamanalului MApN Observatorul Militar, condus de colonelul Florin Șperlea
Deveselu, ținta știrilor false rusești
http://presamil.ro/deveselu-tinta-stirilor-false-rusesti/
De la înființarea sa, în România, scutul antirachetă de la Deveselu a devenit unul din subiectele preferate ale propagandei rusești, îndreptată spre țara noastră.
Deși autoritățile de la București și conducerea Alianței Nord-Atlantice au declarat, în nenumărate rânduri, că baza de lângă Caracal are un caracter pur defensiv, oficialii Federației Ruse au considerat, încă de la început, că scutul reprezintă o amenințare la adresa securității proprii.
Vă prezentăm două cazuri de fake news, focoasele nucleare de la Incirlik și cazul Caracal, a căror țintă a fost facilitatea americană de la Deveselu, și care, sperăm, au ricoșat din scutul adevărului, pe care îl ridică jurnaliștii onești și opinia publică.
Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a declarat, recent, că Statele Unite ale Americii au încălcat Tratatul de neproliferare a armamentului nuclear, amplasând scutul antirachetă în România.
Statele Unite au început să folosească rachete, rachete balistice, pentru a-și testa sistemul de apărare antirachetă. Iar din 2014 au început instalarea în Europa a sistemelor cu lansare Mk 41. Aceste sisteme sunt compatibile fără modificări cu rachetele Tomahawk cu rază medie de acțiune, a spus Serghei Lavrov, într-o discuție televizată cu președintele rus Vladimir Putin.
De altfel, existența bazei de la Deveselu a fost și principalul pretext folosit de Rusia pentru a părăsi Tratatul invocat mai sus. Oficialii de la Kremlin au cerut, în repetate rânduri, desființarea acesteia.
Presa românească a devenit – uneori cu intenție, alteori din naivitate – portavocea dezinfomărilor rusești. Din păcate, în România sunt suficient de mulți jurnaliști cu pretenții care nu văd niciun inconvenient ca presa autohtonă să disemineze informaţii preluate de la agenţia de ştiri Sputnik.md, deţinută de statul rus şi denunţată în Occident ca fiind total necredibilă.
Agenția Sputnik a fost înființată prin decret al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, cu scopul declarat de a emite informații despre politica Moscovei în străinătate. Este important de precizat că această platformă de dezinformare nu își ascunde deloc partizanatul. Fapt recunoscut chiar de comandantul directal celor de la Sputnik, prin intermediul agenției federale Rossiya Segodnya (Rusia Azi), celebrul propagandist Dmitri Kiseliov:
Vremea jurnalismului imparțial a apus. Obiectivitatea este un mit.
În mod evident, se poate observa, de-a lungul ultimilor ani, o încercare strategică a Rusiei de influențare a politicii actuale din România, dar și din Europa, care are drept rezultat slăbirea statului pe termen mediu și lung, crearea disensiunilor între guvernați și guvernanți. Motiv pentru care mai mulți specialiști din domeniul apărării și siguranței naționale și-au manifestat îngrijorarea față de apariția unui curent care dorește separarea României de partenerii ei occidentali și slăbirea relaţiei transatlantice cu SUA, în contradicție cu interesul legitim al cetățenilor și în interesul politicii externe a Moscovei.
Chiar înainte de inaugurarea sa, Baza Militară 99 de la Deveselu a devenit ținta Rusiei, iar atacurile au fost lansate prin intermediul mass media, dar și pe cale oficială. Cele mai multe dintre ele, chiar din gura purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, dar și a ambasadorului Valeri Kuzmin, care, periodic, testează vigilența presei românești.
Trecând în revistă articolele mai mult sau mai puțin recente, când vine vorba despre sistemul Aegis Ashore, desfășurat la Deveselu, fiecare ziarist al acestei țări se transformă în specialist. Din păcate, vocile adevăraților specialiști sunt acoperite de gălăgia impostorilor și diletanților sau chiar nu își găsesc deloc spațiu de difuzare în zona mediatică românească mainstream.
Televiziunile și publicațiile românești, în goana nebună după audiență, rostogolesc și umflă orice gogoriță moscovită, pe care o transformă în amenințare apocaliptică sau cine știe ce scenariu propagandistic.
Pentru a vedea cât de credibilă poate să fie agenția Sputnik.md trebuie adus în atenție cazul a doi falși editorialiști, care semnau de câțiva ani texte de opinie. Situația a fost descoperită de mai multe organizații și jurnaliști de peste Prut, la începutul lunii august.
Elena Komolova este un nume de editorialist care scrie pentru Sputnik Moldova, dar care nu există în realitate. Pe site-ul Sputnik.md nu există niciun fel de date despre această persoană. În schimb, Stopfals.md a descoperit că poza sa de pe acest portal a fost creată pe calculator, fiind folosite fotografiile a două persoane publice: interpreta rusă Sati Kazanova și modelul rus Elizaveta Moșonkina.
Celălalt caz este al lui Nicu Goncear, prezentat pe site-ul Sputnik Moldova ca autor de editoriale scrise în limba română și limba rusă. O analiză detaliată a fotografiei sale de profil arată că imaginea cu ochii așa-zisului editorialist este decupată de pe o altă imagine.
Confruntat cu dezvăluirile, directorul Sputnik.md, Vladimir Novosadiuk, a confirmat pentru ProFact Moldova că atât Nicu Goncear, cât și Elena Komolovanu sunt nume de persoane reale, ci pseudonime pe care le-ar folosi unii autori din redacție
- Locotenent Marius Mocanu, Marius Bâtcă
