Avocatul Florin Mihuț, specialist in drept european si membru al Baroului din Bruxelles, a realizat o analiza exclusiva pentru acest blog in legatura cu modificarile aduse legilor justitiei in Parlament.
Iata mesajul avocatului :
Recentele dezbateri legate de modificarea anumitor legi organice organizând
sistemul judiciar au readus în prim-plan slăbiciunile unui sistem penal hibrid și
deseori inechitabil.
În urmă cu câteva zile a fost adusă în atenția publicului o informație conform căreia
Consiliul constituțional francez (omolog al Curții constituționale din țara noastră) a
validat ca fiind constituțională o dispoziție legislativă care prevede o legătură de
subordonare între Parchet și Ministerul Justiției.
Din nefericire, contextul general al sistemului judiciar francez a fost trecut sub tăcere,
insistându-se pe o jumătate de adevăr.
Puțină lume cunoaște existența unui actor extrem de important în angrenajul
procedural penal francez și belgian : judecătorul de instrucție. Este vorba de un
MAGISTRAT anchetator care este total independent față de Parchet și față de alte
instanțe. Acesta face de regulă parte din corpul judecătorilor de pe lângă tribunalele
de primă instanță.
Judecătorul de instrucție poate fi sesizat fie de procuror, fie de o persoană care
dorește să se constituie parte civilă (victima unei infracțiuni, de exemplu). Odată
însărcinat cu ancheta, judecătorul de instrucție dispune de o panoplie largă de
mijloace de investigație, dar mai ales de LIBERTATE totală în conducerea anchetei.
Pe toată durata anchetei penale, Parchetul nu intervine în nici un fel. La polul opus,
avocații părților (suspecți sau victime) pot solicita judecătorului de instrucție anumite
demersuri, dar acesta poate refuza cererile.
În Belgia, judecătorul de instrucție este cel care emite mandatul de arestare în urma
primului interogatoriu al suspectului. Tot el poate să-l și ridice în orice moment al
anchetei penale sau să înlocuiască arestul preventiv cu una din măsurile alternative
(control judiciar, supraveghere electronică,…). Judecătorul de instrucție este singurul
care poate solicita sau dispune interceptări sau ascultări telefonice, percheziții și, în
general, orice act din cadrul urmăririi penale care restrânge drepturile și libertățile
cetățenilor.
În anul 2000 legiuitorul francez a operat un transfer de competențe de la judecătorul
de instrucție către judecătorul de libertăți și detenție (omologul judecătorului de
drepturi și libertăți din sistemul românesc). Acestea sunt în principal legate de tot ce
ține de arestul preventiv sau măsurile alternative, precum și de măsurile care aduc
atingere drepturilor și libertăților.
Procedura penală belgiană este însă mult mai coerentă decât cea franceză și
respectă paritatea dintre Ministerul Public și avocații apărării.
Astfel, un suspect lipsit de libertate trebuie adus în maxim 24 de ore în fața unui
judecător de instrucție.
În urma audierii, magistratul anchetator inculpă (sau nu) și emite un mandat de
arestare sau hotărăște punerea în libertate.
În cazul în care este emis un mandat de arestare, acesta trebuie confirmat în termen
de cinci zile de către Camera de consiliu (echivalentul judecătorului de drepturi și
libertăți din România sau a judecătorului de libertăți și detenție din Franța). Camera
de consiliu este compusă dintr-un judecător unic, pe lângă un Tribunal de primă
instanță, care emite ordonanțe. Acestea pot fi atacate cu apel atât de către avocatul
inculpatului cât și de către procuror.
Camera de punere sub acuzări este instanța care judecă acest apel. Este compusă
dintr-un complet de trei judecători de pe lângă o Curte de apel. Hotărârile sale sunt
definitive.
Prelungirea mandatului de arestare este decisă din lună în lună de către Camera de
consiliu, care primește raport din partea judecătorului de instrucție cu privire la stadiul
anchetei. Totodată, Camera de consiliu poate fi sesizată în orice moment de către
avocatul inculpatului sau al părții civile în cazul unui refuz al judecătorului de
instrucție de a efectua anumite acte de urmărire.
Atunci când judecătorul de instrucție consideră că ancheta sa s-a încheiat, face
raport final în fața Camerei de consiliu, cu propunere fie de clasare, fie de trimitere în
judecată. După acest raport este ascultat rechizitoriul procurorului, precum și
pledoaria avocatului inculpatului. Camera de consiliu se pronunță întâi asupra
trimiterii sau netrimiterii în judecată și ulterior, pentru ultima dată, asupra menținerii
stării de arest.
Instanța de judecată este așadar sesizată cu un dosar instrumentat nu de către
Parchet, ci de către un alt magistrat. Rolul procurorului se vede astfel limitat la
rechizitoriul pedepsei, în baza elementelor din dosar. Se consacră astfel egalitatea
între procuror ca și acuzator pe de o parte și avocat ca și apărător pe de altă parte.
Echitatea urmăririi penale este astfel garantată prin încredințarea anchetei și
controlului arestului preventiv unui magistrat anchetator INDEPENDENT și
IMPARȚIAL.
Aducerea Parchetului sub autoritatea Ministrului justiției ar rezolva doar parțial
problema democratizării procedurii penale. Înființarea unui corp de magistrați
anchetatori independenți și imparțiali, încadrați de două instanțe de control al
anchetei, este absolut necesară pentru a garanta un sistem represiv just și lipsit de
abuzuri.
În fine, este interesant de subliniat faptul că în 2009, președintele francez Nicolas
Sarkozy a dorit să suprime instituția judecătorului de instrucție pentru a încredința
întreaga fază de urmărire penală Parchetului, subordonat ierarhic executivului.
Această inițiativă a fost condamnată cu fermitate de către Consiliul Europei și de
către GRECO și într-un final abandonată. Cinci ani mai târziu, același Sarkozy făcea
obiectul primelor anchete legate de fapte de corupție…
Si unde este analiza pe modificarile aduse legilor justitiei in Parlamentul Romanesc?
Ne explica cum e in Franta si Belgia, dar, noi traim in Romania. Ce am inteles, ca trebuie infiintata o noua entitate , un “corp de magistrați anchetatori independenți și imparțiali, încadrați de două instanțe de control al anchetei, este absolut necesară pentru a garanta un sistem represiv just și lipsit de abuzuri”, ceea ce se face prin tranformarea Inspectiei Judiciare.
Banuiesc ca parchetul francez se refera in exclusivitate la procurori, judecatorii putandu-si pastra independenta caracteristica oricarui stat de drept. In acest sens, nu vad rostul declaratiei domnului avocat si reprosul ca situatiile din Franta si Romania nu ar fi asemanatoare.
https://cristianmoldoveanu.wordpress.com/2017/10/26/raspunderea-magistratilor-cum-sa-fie-ca-sa-mearga-pentru-ministrul-tudorel-toader/
Daca legislatia din Belgia e asa buna , ia-o si pune-o in Romania …nu ai nevoie de Catanici si Iordachiuti …
Oameni care la 30 si 40 de ani si-au gasit vocatia de juristi , si acum schimba legile pe care de abia le-au invatat …
Noțiunea de avocat european este similară cu cea de cetățean UE, adică nu are nicio relevanță. Faptul că dl este specialist în drept european nu îl califică cu nimic în drept constituțional și cu atât mai puțin în drept constituțional comparat. Dacă chiar se dorea o analiză comparativă reală trebuia consultat un avocat de renume din Franța, respectiv Belgia. Ce face dl Mihut în ”analiza” sa este să compare mere cu pere. Fără a mai intra în detalii, o singură întrebare: dacă tot e specialist de ce nu a amintit faptul că în Franța membrii societății civile sunt majoritari în CSM (organism preluat în legislația română) realizându-se astfel un control real și obiectiv asupra justiției. Și încă o informație tot pentru dl ”avocat european”, Constituția Franței, spre deosebire de cea a României se revizuiește cu 2/3 din Parlament nu cu referndum iar sintagma ”magistrat anchetator” este cel puțin o traducere nefericită dacă nu o necunoaștere, Judecătorul de instrucție are sarcina de a lua toate măsurile pentru stabilirea adevărului, sub supravegherea camerei de cercetare penală a curții de apel fiind magistrat al uni Tribunal de Mare Instanță și nu ”tribunal de primă instanță”. CARTEA hai cu CARTEA!!!!
Analiza e pe structura, se compara structurile “acuzării” din cele doua tari, Franța și România, cu o incursiune in sistemul belgian, de inspirație franceza, care poate fi recuperat in caz ca se modifica vreodată Constituția noastră prin preluarea unor prevederi din constituția ante-belică. Toate argumentele aduse de dl. Mihut sunt, desigur, mult prea sofisticate pentru a fi “sintetizate” in lozinci și, eventual, preluate de “intelectualii” aruncători de hârtie igienica prin curțile din Kisseleff, sau înghesuite cât sa încapă sub fesul “europeanului” Cioloș—deci, hai sa le respingem in bloc și sa trecem la următoarea “revoluție”. Ce e trist este ca la #rezistenta politica opusa PSD se adauga și prostia monumentala a echipei Macovei, care a conceput structura sistemului actual și care, neavând argumente s-o apere efectiv, recurge la cele contondente: zbierete, tropăituri, insulte și cine știe ce mai apare la #nextlevel—dat foc la mașini cu parlamentarii pesediști la volan? dat foc la parlament? la Curtea Constituțională? Alta soluție nu par sa aibă, Ca văd ca Johannis, prost-prost, dar nu se lasă tarat in Piața, precum nici Simpson-Klemm, fac doar declarații nesăbuite de prin colturi de presa sa se remarce ca n-au murit înecați in propria nimicnicie. Cât despre unguri, nici aia nu vor sa “sara” la comanda Fesului Suedez și ăștia la “Europa” contează, nu pot fi făcuți sa tacă in interesul “național” adică. Oh well.
Cu siguranta ca nu crezi, Cristina, ca echipa Macovei a dat dovada de prostie cand a facut legile. De fapt, a fost rea credinta si intentie sa creeze un sistem paralel, care sa nu poata fi tras la raspundere in urma abuzurilor pe care se pregateau sa le savarseasca. Au fost destul de destepti si motivati.
Care e statul paralel in opinia dumneavoastra? Acel stat care are legi impotriva coruptiei, traficului de interese, spalarii banilor, sau e statul care acopera toate aceste lucruri si dezincrimineaza aceste fapte penale?
trebuie sa fii idiot clampa sa sustii pesedeul in aceste zile…
Niste infractori care ar fi trebuit sa isi piardă funcțiile fiind găsiți incompatibili de ANI la cheremul condamnatului Dragnea schimbă legile justiției în Parlament. Mai evident de atât ce vrem?
Subscriu!
Radu, mi-ar place sa aud parerea ta! Ce ti se pare OK sau democratic, in schimbarile urmatoare aduse de “parlament”:
– dezincrimineaza practic infractiunea de marturie mincinoasa
– face imposibila condamnarea in lipsa
– interzice arestarea preventiva a autorilor infractiunilor de coruptie, evaziune fiscala, spalare de bani
– elimina dintre mijloacele de proba inregistrarile realizate cu respectarea legii.
Buna ziua! Ma uit si ma minunez cat de repede se pot vota unele legi privitoare la Justitie, legi care vor influenta parcursul european al Romaniei in continuare. Mi se pare aberant sa se faca legi speciale in avantajul celor care ne conduc. In acelasi timp se cere inchisoare pentru oamenii de afaceri care nu vireaza in 30 zile diverse sume obligatorii la bugetul de stat. Stau si ma minunez cand vad diversi formatori de opinie care stau pe margine si aplauda acest tavalug care da peste cap ideea de justitie in ceea ce priveste spalarea de bani, coruptia, traficul de influenta, etc. Este normal asa ceva doar de dragul unor onorarii incasate de la cei care va angajeaza? Este inadmisibil tot ceea ce se intampla si toti cei care intelegeti ce se intampla ar trebui sa lasati deoparte interesele materiale care va mâna din spate si sa reactionati pentru binele acestei tari si a oamenilor, care nu au puterea sa se opuna acestor lucruri incalificabile. O seara frumoasa, va doresc.