NATO, mai puternică într-o lume mai periculoasă
Ce trebuie să facă Alianța la Vilnius și mai departe
Editorial de Jens Stoltenberg, Secretar General al NATO, publicat in Foreign Affairs
Războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei este un punct de cotitură în istorie. Războiul a revenit în Europa și rivalitățile dintre marile puteri sunt în creștere. Regimurile autoritare se unesc pentru a contesta regulile și instituțiile globale care susțin pacea și stabilitatea.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, reprimă libertățile și adâncește diviziunile în propria țară, așa cum a demonstrat în mod clar rebeliunea companiei paramilitare Wagner. Dar nimeni nu ar trebui să subestimeze Rusia sau pericolele cu care se confruntă lumea astăzi.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord răspunde unei lumi mai imprevizibile, cu unitate și forță. Aliații NATO din Europa și America de Nord și partenerii noștri de pe tot globul au oferit Ucrainei un sprijin economic și militar fără precedent.
În ultimul deceniu, NATO a implementat cea mai mare întărire a apărării noastre colective dintr-o generație. Ne-am consolidat prezența militară în Europa de Est și am crescut cheltuielile pentru apărare. Odată cu aderarea Finlandei – și în curând a Suediei – NATO devine din ce în ce mai puternică și mai mare.
Trebuie să continuăm acest impuls și să ne menținem puterea și unitatea. Este exact ceea ce vor face liderii NATO când ne vom întâlni la summit-ul nostru de la Vilnius. Mă aștept ca aliații NATO să confirme sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, să continue să ne consolideze propria apărare și să ne sporească cooperarea cu partenerii noștri europeni din zona indo-pacifică pentru a apăra ordinea globală bazată pe reguli. Acestea sunt prioritățile mele principale pentru Vilnius și nu numai, deoarece am onoarea să servesc această Alianță încă un an.
Ceea ce facem – sau nu facem – acum va defini lumea în care trăim de generații. Așa că vom trimite un mesaj clar: NATO este unită, iar agresiunea autoritara nu va da roade.
LIBERTATE PENTRU UCRAINA
Când am vizitat Ucraina în această primăvară, am fost martor la suferința teribilă, dar și la uriașa vitejie și hotărâre, a poporului ucrainean în apărarea libertății sale. În trenul spre Kiev, m-a surprins câte cimitire proaspete se întindeau pe șinele de cale ferată. Am vizitat Bucha, chiar la nord de capitală, și am auzit despre ororile ocupației ruse. Am văzut, de asemenea, eforturile de a reconstrui o Ucraină mai bună și mai puternică.
Forțele ucrainene sunt acum angajate în lupte aprige pentru a revendica teritoriul ocupat, dar se confruntă cu apărări puternice rusești și teren dur. Dacă Rusia încetează să lupte, va fi pace. Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca națiune. Ucrainenii nu vor renunța, pentru că obținând mai multe câștiguri pe câmpul de luptă, mâna lor va fi mai puternică la masa negocierilor.
Toată lumea vrea să se încheie acest război brutal, dar o pace dreaptă nu poate însemna înghețarea conflictului și acceptarea unui acord dictat de Rusia. O pace falsă ar oferi Moscovei doar timp să se regrupeze, să se reînarmeze și să atace din nou. Trebuie să întrerupem ciclul agresiunii ruse, iar cea mai bună modalitate de a obține o pace durabilă mâine este să sprijinim Ucraina, astfel încât aceasta să prevaleze ca națiune suverană acum.
Aliații NATO au fost alături de Ucraina de când și-a câștigat independența, în urmă cu 30 de ani. Am oferit ani de pregătire și sprijin după ce Rusia a anexat Crimeea în mod ilegal și a destabilizat Donbasul în 2014. De la invazia Moscovei din februarie 2022, am intensificat sprijinul fără precedent pentru dreptul Ucrainei la autoapărare, consacrat în Carta ONU.
În ultimul an și jumătate, țările NATO au pregătit și echipat noi brigăzi blindate ucrainene și au furnizat tancuri, vehicule de luptă și apărare aeriană avansată. Aliații NATO vor antrena și piloți ucraineni pe avioane de luptă din a patra generație. Acest sprijin arată că suntem angajați față de Ucraina pe termen lung.
Trebuie să întrerupem ciclul agresiunii ruse.
Pentru a consolida Ucraina, vom conveni asupra unui pachet de sprijin multianual la summitul de la Vilnius. Până în acest an, angajamentele se ridică deja la peste 500 de milioane de dolari. Acest pachet va ajuta Ucraina să-și reconstruiască sectorul de apărare și securitate, astfel încât să se poată apăra împotriva unei agresiuni viitoare. Se va asigura că forțele armate ucrainene sunt pe deplin interoperabile cu forțele NATO.
În ultimele 18 luni, Ucraina a făcut pași uriași în trecerea de la doctrinele militare, metodele de antrenament și echipamentele din epoca sovietică, către standardele și echipamentele NATO. Ucraina este mai integrată cu alianța noastră decât oricând înainte și, prin urmare, trebuie să luăm măsuri pentru a reflecta această realitate.
La Vilnius, ne vom îmbunătăți legăturile politice găzduind prima reuniune a noului Consiliu NATO-Ucraina, împreună cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky. Aceasta este o platformă pentru decizii și consultare în criză, în care aliații NATO și Ucraina vor sta în egală măsură pentru a aborda preocupările comune de securitate. Toți aliații NATO sunt de acord că Ucraina va deveni membră a NATO. Ușa NATO rămâne deschisă, așa cum am demonstrat invitând Finlanda și Suedia să se alăture anul trecut. Aderarea Ucrainei la NATO este o chestiune care trebuie să decidă aliații NATO și Kiev: Rusia nu are drept de veto. La Vilnius, vom stabili o viziune puternică pentru viitorul Ucrainei și vom aduce țara mai aproape de NATO.
ABORDAREA AUTORITARISMULUI
După Războiul Rece, NATO a lucrat din greu pentru a construi relații mai constructive cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește controlul armelor, combaterea terorismului, combaterea pirateriei și creșterea cooperării noastre științifice. Dar Putin a renunțat la cooperarea pașnică, cu un model de comportament din ce în ce mai nesăbuit din Cecenia până în Georgia și Siria până în Ucraina. El a demontat arhitectura internațională de control al armelor și se angajează într-un zgomot periculos de armă nucleare.
Chiar dacă războiul s-ar termina mâine, nu există niciun semn că ambițiile mai largi ale lui Putin s-au schimbat. El vede libertatea și democrația ca pe o amenințare și vrea o lume în care statele mari să dicteze ce fac vecinii lor. Acest lucru îl pune într-o confruntare constantă cu valorile NATO și cu dreptul internațional.
Dacă Putin va câștiga în Ucraina, ar fi o tragedie pentru ucraineni și periculos pentru întreaga lume. Ar trimite un mesaj altor regimuri autoritare că își pot atinge obiectivele prin forță. China, în special, urmărește să vadă prețul pe care îl plătește Rusia sau recompensa pe care o primește pentru agresiunea sa. Învață din eșecurile militare ale Moscovei și din răspunsul comunității internaționale. Când am vizitat Japonia și Coreea de Sud la începutul acestui an, liderii lor erau în mod clar îngrijorați de faptul că ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia.
NATO nu vede China ca pe un adversar.
Trebuie să continuăm să ne angajăm cu Beijingul pentru a aborda provocările globale de astăzi, inclusiv proliferarea nucleară și schimbările climatice. În același timp, China ar trebui să-și folosească influența considerabilă asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului ilegal din Ucraina. Până acum, însă, Beijingul nu a condamnat agresiunea Moscovei și, în schimb, își intensifică cooperarea economică, diplomatică și militară cu Rusia. Comportamentul din ce în ce mai coercitiv al guvernului chinez în străinătate și politicile represive la nivel intern provoacă securitatea, valorile și interesele NATO. Beijingul își amenință vecinii și agresează alte țări. Încearcă să preia controlul asupra lanțurilor de aprovizionare și infrastructurii critice din statele NATO. Trebuie să fim atenți la aceste provocări și nu interesele de securitate comercială pentru câștiguri economice.
Pe măsură ce regimurile autocratice se apropie unul de celălalt, aceia dintre noi care credem în libertate și democrație trebuie să fie uniți. NATO este o alianță regională a Europei și Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale. De aceea i-am invitat pe liderii Uniunii Europene și ai partenerilor noștri din Indo-Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud – să ni se alăture la Vilnius. Trebuie să avem o înțelegere comună a riscurilor de securitate cu care ne confruntăm și să lucrăm împreună pentru a consolida rezistența societăților, economiilor și democrațiilor noastre.
MAI GREU MAI BUN MAI RAPID MAI PUTERNIC
Modelul de agresiune al Rusiei este un memento clar că nu putem exclude posibilitatea unui atac împotriva țărilor NATO. Trebuie să continuăm să ne consolidăm și să investim în descurajarea și apărarea noastră. Dar nu plecăm de la zero. De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, alianța a întreprins o schimbare fundamentală de la misiunile militare dincolo de granițele sale la apărarea colectivă. Ultimii zece ani au fost un deceniu decisiv de adaptare, pregătind NATO pentru un viitor imprevizibil.
Din 2014, am desfășurat pentru prima dată trupe pregătite pentru luptă în partea de est a teritoriului NATO, am pus mai multe trupe într-o pregătire mai mare în întreaga alianță și ne-am adaptat pentru a apăra statele NATO în spațiu și spațiul cibernetic la fel de eficient ca și pe uscat. pe mare și în aer. Anul acesta, cheltuielile pentru apărare ale aliaților europeni și ale Canadei va crește cu 8,3% în termeni reali. Aceasta este cea mai mare creștere din decenii și al nouălea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în NATO. Statele Unite își măresc și cheltuielile.
Acum facem noi pași majori pentru a ne consolida descurajarea și apărarea. Vom agrea noi planuri de apărare regionale detaliate, care sunt pe deplin conectate cu forțele, capacitățile și comanda și controlul necesare pentru a le executa. NATO va avea 300.000 de militari în alertă operaţională, inclusiv o putere substanțială de luptă aeriană și navală.
NATO este o alianță regională, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale.
Ne adaptăm structurile de comandă pentru a reflecta noua geografie a alianței, cu apartenența Finlandei, care a dublat granița terestră a NATO cu Rusia și, în curând, aderarea Suediei. Acesta este un schimbător de joc pentru securitatea europeană și va oferi un scut neîntrerupt de la Marea Baltică până la Marea Neagră. De asemenea, creștem substanțial cooperarea cu industria de apărare pentru a crește producția, atât pentru apărarea Ucrainei, cât și pentru a noastră.
Această schimbare fundamentală în apărarea noastră colectivă necesită un angajament generațional de a crește cheltuielile pentru apărare. Facem progrese reale, dar nu atât de repede pe cât cere această lume periculoasă. La Vilnius, aliații NATO își vor lua un angajament mai ambițios de a investi două procente din PIB în apărarea noastră. Această cifră ar trebui să fie un nivel de plecare pe care să construim, nuo limita superioară pe care să o atingem. Trebuie să investim mai mult și să o investim acum, deoarece securitatea este fundamentul pentru ca economiile și societățile noastre să prospere.
Prevenirea agresiunii astăzi este mai puțin costisitoare decât a lupta mâine într-un război.
Războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei a spulberat orice iluzie rămasă de cooperare pașnică, așa că trebuie să cheltuim mai mult și să facem mai mult împreună pentru a rămâne în siguranță.
Provocările sunt mari, dar NATO a fost o ancoră a stabilității pentru Europa și America de Nord de aproape 75 de ani.
Într-o lume cu pericole tot mai mari, NATO va continua să ne protejeze popoarele, să ne apere valorile democratice și să mențină națiunile puternice.
Jens Stoltenberg
Secretar General al NATO
https://www.foreignaffairs.com/europe/stronger-nato-more-dangerous-world-vilnius-jens-stoltenberg
