Emmanuel Macron se afunda in evaluari si solutii indoielnice pentru Europa

20 de pagini A4 sau 33 de minute de interviu înregistrate – iată cât i-a trebuit lui Emmanuel Macron ca să-şi explice pe larg doctrina geopolitică, viziunea sa asupra luptei antiteroriste, a multilateralismului în lumea de mâine, şamd.

Preşedintele Franţei începe prin a contura lumea de azi. Verdictul este aspru. „Suntem într-un moment al umanităţii în care rareori am avut o acumulare atât de mare de crize pe termen scurt precum epidemia şi terorismul şi de tranziţii profunde care modifică lumea internaţională precum schimbările climatice sau tranziţia tehnologică. Suntem într-un moment de ruptură politică, de ruptură a sistemului capitalist care trebuie să se gândească la două lucruri simultan, inegalităţiile şi schimbările climatice. La asta se adaugă un fapt nou care începe să se structureze de o manieră perversă, şi anume reţelele sociale şi internetul. Această creaţie formidabilă, concepută iniţial pentru comunitatea academică, a devenit un instrument extraordinar de difuzare a informaţiei dar şi un lucru periculos: un instrument de viralizarea a emoţiilor noastre şi un element de contestare a oricărei forme de autoritate care permite să structureze viaţa în democraţie şi societate. Acest spaţiu ne împinge să facem anumite alegeri şi deci ne schimbă viaţa politică, pe scurt ne busculează democraţiile şi viaţa” e de părere preşedintele Franţei.

In continuarea interviului acordat colegilor de la „Le Grand Continent” – şi publicat în 6 limbi străine diferite – Emmanuel Macron militează pentru o nouă formă de multilateralism. „Sunt nevoit să constat că azi Consiliul de securitate ONU nu mai produce soluţii utile. Suntem cu toţii coresponsabili când unii – precum OMS – Organizaţia mondială a sănătăţii – devin ostateci ai crizei multilateralismului. Trebuie deci să reinventăm forme utile cooperării, coaliţii de proiecte, de actori şi trebuie să reuşim să modernizăm structurile şi să reechilibrăm relaţiile” e de părere preşedintele francez.

Condoleanţe pudice

Totodată, Macron îşi doreşte „o Europă puternică şi politică, singura modalitate pentru a ne impune valorile, pentru a evita duopolul sino-american, dizlocarea şi revenirea puterilor regionale ostile.” După ce în trecut şeful statului francez declarase că „NATO este în stare de moarte cerebrală”, azi liderul de la Paris constată că „trăim o criză a cadrului multilateral fondat în 1945”, după terminarea celui de-al doilea război mondial. „Avem o criză a universalităţii valorilor purtate de aceste structuri.”

Astfel, Emmanuel Macron regretă „relativa timiditate a sprijinului internaţional după recentele atentate care au îndoliat Franţa. Acum 5 ani, când au fost ucişi cei care făceau caricaturi, lumea întreagă defila la Paris şi apăra aceste drepturi. Acum, avem un profesor decapitat şi alte persoane ucise la fel” – aluzie la asasinarea lui Samuel Paty în periferia Parisului şi a altor trei persoane la Nisa – „şi am avut multe condoleanţe pudice pe motiv că nu aveam decât să ne schimbăm legile. Acest lucru mă şochează iar eu, ca lider, nu vreau să şochez pe nimeni, sunt pentru respectarea culturilor, a civilizaţiilor dar nu am să-mi schimb dreptul, legile, pe motiv că ele şochează în alte părţi” o altă aluzie la manifestaţiile care au avut loc în anumite state musulmane după ce Macron apărat din nou dreptul de a caricatura. „Pentru că ura este interzisă de valorile noastre europene, pentru că demnitatea umană este mai presus de orice, eu pot să vă şochez pentru că Dvs. mă puteţi şoca înapoi. Lupta generaţiei noastre în Europa va fi o luptă pentru libertăţile noastre. Pentru că acestea sunt pe cale să basculeze” avertizează Emmanuel Macron.

Revenind apoi la viziunea sa despre Europa de mâine, liderul de la Palatul Elysée insistă. „Europa are nevoie să-şi clădească propriile soluţii tehnologice pentru a nu mai depinde de cele americano-chineze. Dacă rămânem dependenţi, de exemplu în telecomunicaţii, nu vom putea garanta cetăţenilor europeni secretul informaţiilor şi a datelor private. Europa trebuie de asemenea să furnizeze soluţii în materie de cloud pentru că altfel datele noastre vor fi stocate într-un spaţiu care nu depinde de dreptul nostru – ceea ce este cazul azi. La fel şi cu extrateritorialitatea dolarului. In urmă cu nici un deceniu, Franţa a fost penalizată cu mai multe miliarde de dolari pentru că făcuse afaceri cu state care făceau obiectul unei interdicţii din punctul de vedeer al dreptului american. Concret, firme franceze pot fi condamnate de puteri străine când au o activitate într-o ţară terţă. E o privare de suveranitate, e o slăbiciune imensă” deplânge Emmanuel Macron.

Multe alte teme, precum viitoarea relaţie cu SUA, negocierile privind viitorul vaccin anti-Covid – „un nou test pentru multilateralism” spune Macron – combaterea terorismului şi a islamismului radical, şamd. – mai sunt abordate de preşedintele Franţei în lungul interviu acordat publicaţiei „Le Grand Continent”, apărută în peisajul mediatic în urmă cu nici un an şi jumătate, scrie www.rfi.ro

NICI MINISTRUL LUI MACRON NU SUSTINE RUPEREA SUA-UE

Ministrul german de externe Heiko Maas şi omologul său francez Jean-Yves Le Drian urmăresc să insufle o nouă viaţă relaţiei dintre UE şi SUA după alegerea noului preşedinte american Joe Biden, transmite dpa.

“Europa şi America au nevoie de un New Deal transatlantic”, au scris cei doi miniştri de externe într-un articol comun publicat luni în publicaţia germană Zeit Online, franceză Le Monde şi americană Washington Post.

“Sunt multe lucruri care trebuie reparate”, au notat şefii celor două diplomaţii europene.

Alegerea lui Joe Biden va facilita o mai mare unitate transatlantică atât în ceea ce priveşte autocraţii cât şi statele care doresc să submineze ordinea internaţională sau regională, estimează autorii articolului.

Maas şi Le Drian se pronunţă în favoarea unei strategii comune în ceea ce priveşte “rivalul sistemic” China şi a unei abordări comune pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare.

Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate: “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat”. “Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”.

În acest context, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian notează că UE îşi dezvoltă capacităţile de apărare comune şi îşi asumă o responsabilitate sporită pentru securitate în regiunea sa, în Sahel, Mediterana şi Orientul Mijlociu.

I-A SPUS MACRON SI LUI POMPEO CA VREA AUTONOMIE STRATEGICA?

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a angajat luni într-un demers mai puţin obişnuit atunci când l-a primit pe şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo, în contextul în care Donald Trump încă nu şi-a recunoscut înfrângerea, informează AFP.

Preşedintele francez s-a întâlnit cu secretarul de stat în prima parte a zilei de luni la Palatul Elysée, departe de camere video şi de microfoane. Macron s-a alăturat reuniunii dintre Mike Pompeo şi omologul său francez Jean-Yves Le Drian, care discutaseră anterior timp de 45 de minute, potrivit unei surse diplomatice franceze.

Executivul francez a menţionat că Mike Pompeo a fost primit la solicitarea sa,”în deplină transparenţă” cu echipa lui Joe Biden, chiar în ziua în care Parisul şi Berlinul au cerut împreună într-un articol o reformulare a relaţiei transatlanice cu ocazia schimbării administraţiei de la Washington.

Nu există informaţii publice dacă în cadrul întrevederilor s-a discutat despre situaţia politică din SUA, în contextul în care preşedintele Macron a fost printre primii şefi de stat care l-au felicitat pe democratul Joe Biden pentru alegerea sa în scrutinul prezidenţial din 3 noiembrie.

Mike Pompeo, care înaintea începerii turneului ce îl va purta prin Europa şi Orientul Mijlociu şi în care Parisul a fost prima oprire, a refuzat să recunoască victoria lui Joe Biden şi s-a exprimat categoric în timpul vizitei în Franţa.

“Procesul de tranziţie va funcţiona şi ne vom onora obligaţiile interne şi externe”, a asigurat Pompeo într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, în care a menţionat că acţiunile în justiţie lansate de Donald Trump nu fac decât să “întărească instituţiile” americane şi că este important să se demonstreze că numărarea voturilor a fost “realizată corect”.

Înaintea începerii turneului, secretarul de stat american a promis o “tranziţie lină către o a doua administraţie Trump” şi a criticat liderii străini care au luat deja contactul cu Joe Biden.

Dincolo de aceste două realităţi paralele ce parazitează diplomaţia americană, subiectele dificile nu au lipsit de pe agenda discuţiilor, dar Parisul şi Washingtonul au manifestat aceeaşi fermitate în privinţa gestionării relaţiei cu Turcia.

“Eu şi preşedintele Macron am petrecut mult timp discutând despre acţiunile recente ale Turciei şi am convenit că sunt foarte agresive”, a declarat Mike Pompeo pentru Le Figaro, care a făcut apel ca “Europa şi SUA să colaboreze pentru a-l convinge pe (preşedintele Recep Tayyip) Erdogan că astfel de acţiuni nu sunt în interesul poporului său”.

Mike Pompeo a insistat, la fel ca şi interlocutorii săi, asupra necesităţii “unităţii” transatlantice, marcată de abuzuri în perioada mandatului preşedintelui Donald Trump, scrie Agerpres.

AFP aminteşte că la începutul lunii decembrie va avea loc o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre NATO.

Într-un articol comun publicat luni, miniştrii apărării francez şi german l-au invitat pe Joe Biden să consolideze unitatea transatlantică, inclusiv în dosarul nuclear iranian dar şi în relaţia cu Turcia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice.

După ce a petrecut sfârşitul de săptămână în privat cu soţia sa Susan la Paris, luni dimineaţă Mike Pompeo a adus un omagiu victimelor recentelor atacuri teroriste din Franţa prin depunerea unei coroane de flori în faţa unei statui din grădinile complexului de clădiri Hotel des Invalides.

Foto: (c) Patrick Semansky/Pool via REUTERS

După Franţa, secretarul de stat s-a îndreptat spre Turcia, unde nu urmează să să se întâlnească cu lideri politici. Turneul va continua apoi în Georgia, Israel şi ţări din Golful Persic.