Home Articole Escaladare : Rusia se face stapana pe o parte din apele teritoriale...

Escaladare : Rusia se face stapana pe o parte din apele teritoriale din Ucraina

1684
0

Statele Unite au denunţat luni “escaladarea neprovocată” pe care o reprezintă decizia rusă de a limita navigaţia navelor militare şi oficiale străine în trei zone din largul Peninsulei Crimeea, a indicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat, transmite AFP.

“Aceasta reprezintă o nouă escaladare neprovocată în actuala campanie desfăşurată de Moscova care urmăreşte slăbirea şi destabilizarea Ucrainei”, a spus Ned Price, subliniind “profunda îngrijorare” a Washingtonului, în timp ce importante trupe ruse au fost poziţionate la frontiera cu Ucraina.

Rusia a anunţat vineri “suspendarea” pe o perioadă de şase luni, între 24 aprilie şi 31 octombrie, “trecerea prin apele teritoriale ale Federaţiei Ruse pentru navele militare şi alte nave oficiale străine”.

Această suspendare vizează trei zone, dintre care una în largul Peninsulei Kerci, în apropierea strâmtorii cu acelaşi nume, care leagă Marea Neagră de Marea Azov şi care este de o importanţă crucială pentru exporturile de cereale sau oţel produse în Ucraina.

Tensiunile ruso-ucrainene cresc în intensitate de mai multe săptămâni. Guvernul ucrainean se teme că Moscova caută să provoace un casus belli pentru a încerca să justifice o operaţiune armată, în timp ce Rusia acuză Kievul că pregăteşte o ofensivă împotriva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei.

Statele Unite “îndeamnă Rusia să înceteze hărţuirea navelor din regiune şi să reducă numărul trupelor sale de-a lungul frontierei cu Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Ţările membre ale NATO şi-au exprimat deja “îngrijorarea” vineri cu privire la manevrele maritime ale Moscovei şi au cerut Rusiei să garanteze “accesul liber” la porturile ucrainene din Marea Azov.

Pe de altă parte, forţe ruse la frontiera ucraineană, estimate la 100.000 de soldaţi de către Uniunea Europeană, ar fi mai importante decât în timpul invaziei Crimeei în 2014, a estimat Pentagonul luni, potrivit Agerpres.

Uniunea Europeană (UE) a afirmat luni că se teme de “un incident” în urma “celei mai masive desfăşurări” de trupe ruseşti înregistrate vreodată la frontiera cu Ucraina, notează AFP.

”Există un risc de escaladare prin desfăşurarea a 100.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina. Este vorba despre desfăşurarea cea mai masivă la care am asistat vreodată”, a indicat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, la finalul unei reuniuni în sistem de videoconferinţă a miniştrilor de externe din UE, potrivit textului publicat de serviciile sale.

În cursul conferinţei de presă organizate după reuniune, el s-a referit iniţial la un număr de 150.000 de militari ruşi, fără a oferi detalii despre sursa acestor informaţii.

Această cifră a fost corectată, fără explicaţii, în textul intervenţiei sale publicată online seara.

“Este îngrijorător. Nu suntem la adăpost de un incident (…) Această consolidare militară trebuie să înceteze şi noi îi cerem Rusiei dezescaladarea”, a insistat Josep Borrell.

Ucraina se teme că Kremlinul nu caută decât un pretext pentru a o ataca. În cadrul reuniunii, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, i-a informat pe omologii săi din cele 27 state UE în legătură cu ultimele evoluţii de la frontiera ucraineano-rusă.

El a anunţat pe contul său de Twitter că a propus ”un plan în etape cu privire la maniera de a descuraja Moscova să continue escaladarea” violenţelor.

”Elementul-cheie este pregătirea unei noi serii de sancţiuni sectoriale. Sancţiunile individuale nu mai sunt suficiente”, a declarat şeful diplomaţiei de la Kiev.

Europenii însă au decis o temporizare. ”Nu se merge către noi sancţiuni economice. Nu este încă ceea ce se conturează”, a răspuns Josep Borrell.

”Noi am felicitat Ucraina pentru reacţiile sale măsurate şi am susţinut suveranitatea şi integritatea teritoriului său. Uniunea Europeană nu va recunoaşte anexarea Crimeei” de către Rusia, din 2014, a conchis el.

Relaţiile dintre Rusia şi Ucraina s-au deteriorat după venirea partidelor pro-occidentale la putere la Kiev, în 2014, urmată de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de un război între forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, conflict soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent.

În ultimele săptămâni, situaţia în estul Ucrainei a escaladat după ce s-au înregistrat noi ciocniri între forţele armate ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, scrie Agerpres.

Fact checking-ul săptămânii: Narațiuni deformate care țintesc subiecte sensibile

 

Ben Hodges, 63 de ani, cu o bogată experiență militară, lucrează în prezent pentru Centrul de Analiză pentru Politică Europeană (CEPA) și a fost în România unde a vorbit despre situația complicată din Ucraina.

General în retragere, expert în studii strategice, Ben Hodges consideră că niște relații mult mai strânse între SUA și Uniunea Europeană reprezintă soluția pentru descurajarea Rusiei.

Principalele declarații pentru spotmedia.com:

  • “În sfârșit, acordăm o atenție mai mare și trimitem semnale clare Rusiei despre ceea ce nu este acceptabil”.
  • “Cred că Franța și Germania ar trebui să facă mult mai mult pentru a pune presiune pe Kremlin”.
  • “Administrația SUA va folosi toate instrumentele disponibile, înăsprind sancțiunile pentru a acorda un sprijin sporit Ucrainei”.
  • “Dacă sancțiunile provoacă suferințe unora dintre oligarhi, există posibilitatea ca aceștia să se întoarcă împotriva lui Putin și cred că aceasta e o parte a strategiei”.
  • “Pe termen lung, obiectivul lui Putin este cel de izolare a Ucrainei de Marea Neagră”.
  • “E nevoie și de o implicare americană pentru a-i determina pe aliații noștri europeni să reacționeze la narațiunile false și la acțiunile ilegale ale Kremlinului”.
  • “China, cu siguranță, profită de ceea ce face Rusia în Occident”.

Rusia a adus în jur de 80.000 de soldați la granița cu Ucraina. E posibil să asistăm la o invazie de genul celei din Georgia, din vara anului 2008?

Cred că trebuie să urmărim cu atenție tot ce se întâmplă, tot ceea ce face Kremlinul. Nu am reușit asta în 2008, în Georgia.

Atunci, invazia ne-a luat pe toți prin surprindere. În afară de asta, am fost surprinși din nou și în 2014, când a avut loc o altă invazie, cea din Peninsula Crimeea.

Sper din tot sufletul să nu fim surprinși din nou. Ceea ce s-a schimbat din 2014 și până acum e că mai toate statele au aflat de tactica unui regim criminal, recunosc agresiunea și violența acestuia asupra dreptului internațional.

Din păcate, Germania și Franța nu fac mare lucru în această privință. Ar trebui să controleze zona și să reacționeze. De asemenea, propria mea țară nu a făcut mare lucru în această privință, nici în timpul administrației Trump, dar nici în timpul administrației Obama nu s-a făcut suficient.

Cred că, în sfârșit, acordăm o atenție mai mare și trimitem semnale clare Rusiei despre ceea ce nu este acceptabil.

Care sunt schimbările față de 2014 în ce privește strategia NATO și a forțelor armate americane?

Cred că NATO are o capacitate mare, dezvoltată și solidă pe întregul flanc estic, începând din Estonia, până la România și Marea Neagră. Se desfășoară multe misiuni de poliție aeriană, există forțe ale armatei americane terestre și aeriene pe teritoriul României.

Această prezență a crescut de-a lungul timpului semnificativ deși nu suficient și, de asemenea, NATO și-a dezvoltat capacitatea de apărare în mod semnificativ aici, în România, dar și în Polonia.

De asemenea, există solicitări de asistență și trupe din partea statelor baltice…

Desigur, și cei din statele baltice vor să aibă soldați americani acolo. Vor să aibă și alți aliați acolo, dar în același timp și-au asumat și multe responsabilități pentru a fi parte a descurajării amenințării rusești.

Cred că mulți dintre noi înțelegem mult mai bine astăzi cum funcționează dezinformarea rusă. E prezentă, dar cred că suntem mult mai conștienți de ea și știm să ne apărăm mult mai bine.

Noile sancțiuni decise de președintele Joe Biden vor crește tensiunile în estul Ucrainei sau au rolul de a arăta că noua administrație americană ia în serios amenințările Moscovei și reacționează?

Se poate observa ușor ce face Rusia în Ucraina astăzi. Nu este un lucru nou, ci o continuare a ceea ce a început în 2014 și continuă și acum. Soldații ucraineni sunt uciși în fiecare săptămână chiar dacă există o încetare a focului.

Cred că Franța și Germania ar trebui să facă mult mai mult pentru a pune presiune pe Kremlin. Au făcut-o într-o prea mică măsură. Cred că SUA trebuie să crească presiunea asupra Kremlinului pentru a-i cere să-și respecte obligațiile internaționale, pentru a fi tras la răspundere.

Administrația SUA va folosi toate instrumentele disponibile, înăsprind sancțiunile pentru a acorda un sprijin sporit Ucrainei. Trebuie să facem asta împreună cu toți aliații noștri pentru că nu doar SUA e afectată de acțiunile Rusiei, ci cu toții suntem.

Cred că sancțiunile care au fost ridicate la un grad superior reprezintă un pas important, dar nu cred că este suficient. Sancțiunile au rolul de a întârzia acțiunile Rusiei, de a o pedepsi într-un fel. Vom vedea, desigur cum vor funcționa. Aceste sancțiuni se pot extinde dacă este necesar, dar înainte trebuie să vedem ce efect au.

Leave a Reply