#Rusia, #invazie, #razboi, #Ucraina, #negocieri, #speranta, #analiza, #RaduTudor

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a discutat miercuri cu secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, în primul contact oficial la nivel înalt între cele două ţări după invazia rusă în Ucraina, transmite AFP.

‘Dl Sullivan i-a spus generalului Patruşev că, dacă Rusia este serioasă în privinţa diplomaţiei, atunci trebuie să înceteze să atace oraşele ucrainene’, a comunicat Casa Albă.

Consilierul preşedintelui Joe Biden a ‘reiterat opoziţia fermă şi clară a Statelor Unite faţă de invadarea gratuită şi nejustificată a Ucrainei de către Rusia’ şi a promis să ‘continue să facă Rusia să plătească preţul pentru aceasta’. Totodată, el a reiterat ‘susţinerea faţă de apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei şi întărirea flancului estic al NATO’.

Potrivit comunicatului, Sullivan ‘l-a avertizat de asemenea pe generalul Patruşev cu privire la consecinţele şi implicaţiile unei eventuale decizii a Rusiei de a recurge la arme chimice sau biologice în Ucraina’.

Secretarul de stat Antony Blinken a anulat o întâlnire cu omologul rus Serghei Lavrov ce urma să aibă loc la 24 februarie, din cauza recunoaşterii de către Moscova a celor două republici separatiste din estul Ucrainei. La aceeaşi dată forţele ruse au intrat în Ucraina.

De atunci şi până la convorbirea de miercuri, liderii americani şi ruşi nu au mai avut niciun contact oficial. SUA au lăsat alte ţări, precum Franţa, Germania, Turcia sau Israel, să încerce să angajeze medieri pe lângă Moscova, scrie Agerpres.

 

Rusia a insistat miercuri că este dispusă să organizeze un summit între preşedintele Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a precizat că nu trebuie să fie o “întrevedere de dragul întrevederii”, ci o reuniune care să ducă la încheierea unui acord între cele două părţi după războiul declanşat în urma invaziei ruse în Ucraina, relatează agenţia de presă EFE.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat miercuri presei că “Ucraina nu va adera în niciun caz la NATO în viitorul apropiat”, transmite dpa.

Aflat într-o vizită în Emiratele Arabe Unite, Johnson a afirmat în faţa presei că înţelege “realitatea poziţiei” exprimate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în videoconferinţa de marţi cu reprezentanţi ai ţărilor baltice şi nordice. Liderul de la Kiev şi-a exprimat frustrarea că ţara sa nu a fost primită în alianţa nord-atlantică, dar a recunoscut că “acesta este adevărul şi trebuie să îl acceptăm pur şi simplu ca atare”.

Prim-ministrul Regatului Unit a relatat că a discutat din nou marţi cu “Volodimir” şi că i s-a explicat clar şi preşedintelui rus Vladimir Putin că Ucraina nu va deveni în curând membră a NATO. El a afirmat însă că deciziile privind viitorul Ucrainei trebuie să revină “poporului ucrainean” şi “liderului ales” al acestuia şi a promis că Londra în va sprijini în continuare pe Zelenski.

“Iar cel mai important este că agresiunea lui Putin, atacurile sale absolut barbare asupra Ucrainei trebuie să înceteze şi nu ar trebui să aibă succes şi nu vor avea succes”, a adăugat premierul.

Tot miercuri, la Londra, ministrul de externe Liz Truss a declarat că este sceptică privind negocierile de pace ruso-ucrainene şi că Putin ar trebui să îşi retragă trupele pentru ca tratativele să aibă succes. Ea a mai declarat pentru BBC că preşedintele Rusiei trebuie oprit “cu orice preţ”, consemnează Reuters.

“Dacă nu ne asigurăm că Vladimir Putin pierde în Ucraina, probabil că va vrea să meargă mai departe”, a avertizat şefa diplomaţiei britanice, apreciind că liderul de la Kremlin “este o adevărată ameninţare cu care se confruntă lumea”.

Întrebată ce înţelege prin “cu orice preţ”, Truss a răspuns că “trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a sancţiona regimul din Rusia (…) acum trimitem (Ucrainei – n. r.) arme antiaeriene deoarece nu vrem ca acest conflict să se extindă. De aceea trebuie să fim duri acum. Şi de aceea trebuie să colaborăm cu ţări din întreaga lume, dintre care cu unele nu suntem de acord în multe, multe probleme, dar trebuie să fim de acord că nu putem asista la încălcarea pur şi simplu a suveranităţii altei ţări de către Rusia”.

Vizita lui Johnson în Golf se înscrie în aceeaşi direcţie: Regatul Unit doreşte ca Occidentul să devină independent de gazele şi petrolul din Rusia.

O neutralitate a Ucrainei după model suedez sau austriac este compromisul pe care negociatorii ruşi şi ucraineni îl discută în prezent, a anunţat miercuri Kremlinul, informează AFP.

“Aceasta este de fapt opţiunea care este discutată în prezent şi care poate fi considerată ca fiind cea a unui compromis”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că neutralitatea Ucrainei se află în centrul negocierilor ruso-ucrainene.

“Statutul neutru al Ucrainei face obiectul unor discuţii serioase şi acesta este în legătură cu garanţiile de securitate” pe care le cer în acelaşi timp Kievul şi Moscova, a spus Lavrov într-un interviu pentru mass-media rusă RBK. “Aceasta se discută în prezent în cadrul negocierilor, există formule foarte concrete care, cred eu, sunt aproape de un acord”, a adăugat Lavrov, dezvăluind în acelaşi timp că negocierile “nu sunt uşoare”.

Şeful echipei de negociatori a Rusiei, Vladimir Medinski, a declarat la rândul său miercuri că negocierile sunt “lente şi dificile”, dând totodată asigurări că Kremlinul “vrea să se ajungă la pace cât mai repede posibil”.

Este vorba de o Ucraină “neutră”, a adăugat el, evocând de asemenea Austria şi Suedia ca model. Potrivit lui Medinski, problemele-cheie sunt statutul peninsulei ucrainene Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, şi al republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova.

Statutul neutru al Ucrainei implică ca această ţară să renunţe la aderarea la NATO. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că va trebui “recunoscut” faptul că ţara sa nu va adera niciodată la Alianţa Atlanticului de Nord.

Acest dosar este unul dintre motivele avansate de Rusia pentru a justifica ofensiva sa în Ucraina, Moscova considerând NATO o ameninţare la adresa existenţei sale.

Miercuri, preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a cerut “garanţii de securitate absolute” în faţa Rusiei, respingând totodată ideea unui “model de neutralitate suedez sau austriac” avansat de Moscova.

“Ucraina este acum în stare de război direct cu Rusia. În consecinţă, modelul (de neutralitate) nu poate fi decât ‘ucrainean'”, a declarat unul dintre negociatorii ucraineni, Mihailo Podoliak, în comentarii publicate de preşedinţie. El a precizat că Ucraina doreşte “garanţii de securitate absolute” în faţa Rusiei, garanţii ai căror semnatari să se angajeze să intervină de partea Ucrainei în caz de agresiune.

Potrivit lui Podoliak, “contradicţii profunde” persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri, dar un “compromis” este încă posibil, scrie Agerpres.

 

1 COMMENT

  1. Atentie la nuanta “daca rusia este serioasa…”, cumva in ultimii ani a demonstrat? Nu intrati pe fenta aruncata! Exista planul B care-l urmeaza.

Leave a Reply to parere...Cancel reply