NATO si UE au avertizat joi Moscova cu privire la “consecinţele grele” în cazul unei intervenţii militare în Ucraina, după ce au respins veto-ul Rusiei asupra posibilei aderări a Kievului la Alianţă, comentează AFP.
“Orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele şi un cost ridicat ca răspuns”, au afirmat cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles, în concluziile adoptate în unanimitate după câteva ore de discuţii cu uşile închise privind posibilele sancţiuni economice europene.
“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”, a adăugat NATO într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE.
“Nu vom face compromisuri cu privire la dreptul Ucrainei de a-şi alege propria cale, la dreptul NATO de a-i proteja şi apăra pe toţi membrii săi şi la faptul că NATO are un parteneriat cu Ucraina”, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o întâlnire la sediul Alianţei cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Rusia cere ca NATO să renunţe “oficial” la decizia din 2008 de a deschide uşa pentru aderarea Ucrainei şi Georgiei, o linie roşie pentru Kremlin.
“Trebuie să evităm să intrăm în jocul Moscovei”, a explicat joi reprezentantul unui stat european pentru AFP. “În faţa presiunii militare exercitate de Rusia, trebuie să evităm greşelile: acceptarea condiţiilor puse ar fi un act de slăbiciune, dar trebuie să evităm şi escaladarea”, a adăugat el.
Karen Donfield s-a deplasat joi la Bruxelles pentru a prezenta aceste propuneri ambasadorilor statelor membre ale Alianţei, potrivit unor surse diplomatice din cadrul NATO.
Niciun detaliu cu privire la răspunsul avut în vedere nu urma să fie comunicat. “A lăsa adversarul în incertitudine este cea mai bună modalitate de a folosi arma sancţiunilor”, a explicat un diplomat european.
Gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania, finalizat recent, dar care nu este încă în funcţiune, “face parte din marele puzzle”, a indicat, totuşi, şeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki.
Partizan al sancţiunilor preventive, Volodimir Zelenski nu şi-a ascuns dezamăgirea în faţa atitudinii de aşteptare a UE: “Mulţi lideri europeni nu înţeleg în general ce se întâmplă la frontierele noastre”, a deplâns el.
În timp ce forţele ucrainene luptă cu forţele separatiste pro-ruse în regiunea Donbas (est) pe care Moscova este acuzată că o susţine, Zelenski s-a angajat să “nu cedeze provocărilor” şi să nu aibă “atitudine agresivă”.
Cei 27 au lansat un apel la “încurajarea eforturilor diplomatice” cu Moscova în cadrul “formatului Normandia”, mai scrie AFP, preluata de Agerpres.
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat joi o rezoluţie care condamnă actuala concentrare amplă de forţe armate ruse la frontiera cu Ucraina şi solicită guvernului de la Moscova să îşi retragă imediat forţele şi să nu mai ameninţe ţara vecină, indică un comunicat postat pe site-ul PE.
În rezoluţie, adoptată cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 abţineri, eurodeputaţii subliniază că acumularea militară reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii în Europa şi este, de asemenea, un instrument de a obţine concesii politice de la Occident în detrimentul Ucrainei.
Având în vedere aspiraţiile ucrainene de aderare la NATO, textul subliniază că “orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea unei ţări terţe” şi, prin urmare, respinge orice încercare a Rusiei de a include anumite ţări în “sfera sa de influenţă” pentru a le modela viitorul.
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să trimită Rusiei un avertisment puternic că ostilităţile militare împotriva Ucrainei vor fi nu doar inacceptabile, ci vor avea, de asemenea, un preţ economic şi politic ridicat, arată rezoluţia PE. Ţările membre trebuie să rămână pregătite să convină rapid asupra unor sancţiuni economice şi financiare severe împotriva guvernului rus pentru a aborda ameninţările imediate, mai degrabă decât să aştepte o altă invazie înainte de a lua măsuri.
Orice nou pachet de sancţiuni ar trebui să includă ofiţerii şi generalii ruşi implicaţi în planificarea unei posibile invazii, precum şi cercul imediat al preşedintelui rus Vladimir Putin, oligarhii din jurul lui şi familiile acestora. Acesta ar trebui să implice, de asemenea, îngheţarea activelor financiare şi fizice în UE, interdicţii de călătorie, excluderea Rusiei din sistemul de plăţi SWIFT, şi să vizeze sectoare importante ale economiei ruse şi să perturbe finanţarea serviciilor de informaţii şi a armate.
Eurodeputaţii solicită, de asemenea, ca UE să ia măsuri credibile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia şi să dea dovadă de o solidaritate energetică mai puternică cu Ucraina. Acest lucru ar trebui realizat prin interconectarea mai strânsă a infrastructurilor energetice ale UE şi ale Ucrainei.
Rezoluţia mai solicită ca gazoductul Nord Stream 2 să nu devină operaţional, indiferent dacă, la un moment dat, îndeplineşte sau nu dispoziţiile directivei UE privind gazele naturale.
Parlamentul European îndeamnă, de asemenea, Rusia şi separatiştii sprijiniţi de Moscova din estul Ucrainei să adere la acordurile de încetare a focului. În plus, eurodeputaţii îi solicită Rusiei să se implice în mod constructiv în aşa-numitul format Normandia (care reuneşte reprezentanţi ai Germaniei, Rusiei, Ucrainei şi Franţei) pentru a încerca să rezolve conflictul din Donbas şi în grupul trilateral de contact, precum şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale care îi revin, în special în temeiul Acordurilor de la Minsk şi al Convenţiei ONU privind dreptul mării.
Eurodeputaţii îşi exprimă sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional, scrie Agerpres.
O condamnare pentru fraudă pronunţată într-o instanţă din sud-vestul Rusiei dezvăluie din neatenţie desfăşurarea de trupe ruse în teritoriile controlate de separatiştii proruşi din regiunile Luhansk şi Doneţk, în estul Ucrainei, relatează The Moscow Times.
Conform unei sentinţe apărute la sfârşitul lui noiembrie pe site-ul unei instanţe din regiunea Rostov, situată la graniţa cu Ucraina, un director a fost găsit vinovat de fraudă în cumpărarea, depozitarea şi vânzarea de alimente „către unităţile militare ale Forţelor Armate Ruse staţionate pe teritoriile DNR (Republica Populară Doneţk) şi LNR (Republica Populară Luhansk)”.
V.N. Zabaluev, director regional adjunct pentru nutriţie militară în cadrul companiei locale „Tehnologhia”, a recunoscut că a oferit mită de patru ori unor oficiali în 2019. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru o fraudă de 13.500 de dolari.
Această sentinţă este o nouă dovadă că armata rusă este implicată direct în conflictul din Donbas. Însă Moscova continuă să nege atât prezenţa armatei ruse în Donbas, cât şi faptul că oferă sprijin pentru separatişti. Susţine, în schimb, că cetăţeni ruşi luptă în Donbas ca voluntari. De altfel, publicată cel mai probabil din neatenţie, sentinţa nu mai era joi pe site-ul instanţei din Rostov, menţionează The Moscow Times.
Kremlinul a calificat joi informaţiile din această sentinţă drept o „eroare” şi a reiterat linia oficială, şi anume că trupele ruse nu sunt prezente în Ucraina.
Postul RFE/RL estimează că livrările bi-săptămânale de 1.300 de tone de produse alimentare menţionate în sentinţă sunt suficiente pentru a hrăni săptămânal aproximativ 26.000 de soldaţi ruşi.
Peste 13.000 de persoane au fost ucise până acum în războiul din Donbas, care a izbucnit în aprilie 2014, la nicio lună de la anexarea Crimeei de către Rusia, scrie adevarul.ro
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat joi la o sesiune de consultări telefonice cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Statelor Unite, precum şi cu înalţi oficiali din Formatul Bucureşti 9 (B9) – miniştri ai afacerilor externe şi consilieri pentru securitate naţională, informează MAE.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, temele de discuţie din cadrul reuniunii au vizat atât contactele din ultima perioadă ale SUA cu Federaţia Rusă, cât şi evoluţiile complexe din Vecinătatea Estică a NATO şi de la Marea Neagră. Discuţiile au avut loc în continuarea participării preşedintelui Klaus Iohannis la convorbirea preşedintelui Joe Biden cu liderii Formatului de la Bucureşti, în 9 decembrie.
“În cadrul discuţiei, a fost salutată organizarea acestor consultări aprofundate ale SUA cu România şi aliaţii europeni din cadrul Formatului Bucureşti 9 (B9), care transmit un semnal clar şi ferm în privinţa angajamentului puternic al SUA şi al NATO pentru securitatea şi stabilitatea aliaţilor, inclusiv a celor din Flancul Estic, precum şi în ceea ce priveşte unitatea Aliată, care este esenţială pentru NATO”, se arată în comunicat.
Totodată, în cadrul convorbirii a fost reiterată îngrijorarea serioasă cu privire la situaţia de securitate din regiune, inclusiv la Marea Neagră, cu efecte asupra securităţii euroatlantice în ansamblul său. În acest context, a fost evidenţiată necesitatea continuării, într-o manieră coerentă, echilibrată şi unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. De asemenea, a fost accentuată importanţa unor demersuri adecvate şi a unor abordări responsabile, care să ducă la dezescaladarea situaţiei.
A fost reiterată, în final, importanţa solidităţii relaţiei transatlantice şi a unităţii Alianţei, partea americană asigurând că va continua dialogul cu toţi aliaţii şi partenerii, inclusiv cu utilizarea Formatului B9, scrie Agerpres.
Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, la reuniunea Consiliului European care a avut loc, joi, la Bruxelles, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei, pronunţându-se pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii Europene în vederea descurajării acţiunilor Federaţiei Ruse.
“În domeniul securităţii şi al apărării, dezbaterea liderilor UE a avut ca obiectiv ghidarea procesului de elaborare a Busolei Strategice. Documentul, care urmează să fie andosat la nivelul Consiliului European în luna martie 2022, va stabili o viziune strategică comună pentru deceniul următor, prin utilizarea eficientă a instrumentarului UE, pe fundalul creşterii instabilităţii la nivel global, al competiţiei geostrategice sporite şi al ameninţărilor de securitate complexe. În cadrul reuniunii, a fost reiterat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, fiind sprijinită consolidarea parteneriatului strategic UE-NATO, relaţia transatlantică şi cooperarea UE-NATO fiind esenţiale pentru asigurarea securităţii. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa Busolei Strategice pentru consolidarea profilului Uniunii Europene ca actor relevant şi credibil în zona de securitate. Preşedintele României a reiterat, în cadrul intervenţiei sale, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi a susţinut importanţa cooperării UE-NATO, cu evitarea duplicărilor, precum şi rolul central al parteneriatului transatlantic”, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte aspectele externe ale migraţiei, Consiliul European a solicitat operaţionalizarea şi implementarea fără întârziere a Planurilor de Acţiune pentru statele de origine şi tranzit şi a solicitat Comisiei să asigure finanţarea adecvată. În vederea combaterii tentativelor unor state terţe de instrumentalizare a migranţilor în scopuri politice, liderii au susţinut dezvoltarea unor noi instrumente, precum şi adoptarea de măsuri împotriva operatorilor de transport implicaţi în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranţi pe teritoriul Uniunii. Consiliul European a condamnat cu fermitate instrumentalizarea migranţilor şi a refugiaţilor de către regimul de la Minsk, precum şi criza umanitară generată. Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE au subliniat importanţa protejării eficiente a frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea cadrului legislativ european, şi au insistat pe implementarea fără întârziere a măsurilor restrictive şi pregătirea unor măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.
Preşedintele Iohannis a subliniat că situaţia trebuie monitorizată în continuare şi a susţinut o abordare mai coordonată şi strategică pentru a răspunde la astfel de ameninţări hibride, în coordonare cu NATO. Şeful statului a pledat pentru continuarea demersurilor faţă de statele terţe de origine şi tranzit, inclusiv ca parte a eforturilor generale de gestionare a migraţiei ilegale, arătând că protecţia graniţelor externe ale Uniunii rămâne prioritară, iar Agenţiile UE trebuie să fie pregătite să sprijine statele membre. El a evidenţiat importanţa continuării sprijinului UE pentru societatea civilă şi opoziţia democrată din Belarus.
Consiliul European a subliniat, cu privire la situaţia din Ucraina, necesitatea reducerii de urgenţă de către Rusia a tensiunilor cauzate de consolidarea prezenţei sale militare la graniţa cu Ucraina şi de retorica sa agresivă. Liderii europeni au reiterat sprijinul deplin faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind că orice agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecinţe majore şi costuri severe, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii strategici. Consiliul European a încurajat eforturile diplomatice şi a reafirmat sprijinul său pentru formatul Normandia în vederea implementării depline a Acordurilor de la Minsk.
“În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei şi s-a pronunţat pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii în vederea descurajării acţiunilor agresive şi imprevizibile ale Federaţiei Ruse, susţinând pregătirea unor opţiuni de răspuns rapid, inclusiv impunerea de sancţiuni”, arată Administraţia Prezidenţială.
Fregata franceză “Auvergne” (D-654) a acostat joi în portul Constanţa, unde va rămâne până luni, 20 decembrie, în perioada escalei fiind planificate scufundări de antrenament în acvatoriul portuar, executate de echipe mixte de scafandri militari români şi francezi, au informat Forţele Navale Române (FNR).
După plecarea din portul Constanţa, fregata “Auvergne” va executa un exerciţiu de luptă împotriva ameninţărilor maritime şi aeriene, împreună cu fregata “Regina Maria” şi aeronave militare ale Forţelor Aeriene Române.
În timpul escalei fregatei franceze în portul Constanţa, comandantul Flotei Franceze din Marea Mediterană, viceamiralul Gilles Boidevezi, se întâlneşte cu oficialităţi din ţara noastră, fiind abordate subiecte cu privire la asigurarea securităţii în zona Mării Negre.
“Totodată, în perioada escalei navei militare franceze în ţara noastră, comandantul Flotei Franceze din Marea Mediterană, viceamiralul Gilles Boidevezi, efectuează o vizită oficială în România, pe parcursul căreia este planificată o întâlnire cu şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral Mihai Panait, iar agenda discuţiilor cuprinde subiecte legate de situaţia de securitate din zona Mării Negre, despre dezvoltarea activităţilor bilaterale în cadrul grupărilor navale permanente ale NATO din Marea Neagră şi din Marea Mediterană, precum şi în domeniile instruirii, învăţământului militar de marină şi al scafandreriei”, se arată într-un comunicat de presă transmis de FNR.
Conform sursei citate, vizita comandantului Flotei Militare Franceze din Marea Mediterană şi a fregatei multirol “Auvergne” (D-654) în ţara noastră asigură un caracter ascendent al relaţiilor militare de cooperare bilaterală în domeniul naval, ducând la consolidarea parteneriatului strategic existent între România şi Franţa.
“De asemenea, colaborarea dintre Forţele Navale Române şi Marina Militară Franceză este dezvoltată şi prin intermediul proiectului “European Union Network of Diving Centers” (EUNDC), care este coordonat de România, prin Centrul 39 Scafandri, şi care face parte din domeniul proiectelor Uniunii Europene de cooperare structurată permanentă în domeniul politicii de securitate şi apărare (PESCO). Obiectivul principal al proiectului EUNDC îl reprezintă interconectarea centrelor de scafandri din statele UE, pentru standardizarea instruirii, antrenării şi certificării scafandrilor din Uniunea Europeană. La acest proiect, coordonat de specialişti din Forţele Navale Române, participă Bulgaria, Franţa şi România, iar Germania şi Spania au statut de observatori”, au informat reprezentanţii FNR.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ambasada Franţei în România, fregata multirol (FREMM) “Auvergne”, comandată de comandorul Paul Merveilleux du Vignaux, are un echipaj de 150 de marinari, face parte din Clasa “Aquitaine”, este versatilă, rezistentă şi uşor de manevrat. Nava este echipată cu sisteme automatizate avansate şi este printre fregatele de prim rang ale Marinei Franceze.
Capabilităţile de luptă antisubmarin ale FREMM sunt recunoscute ca fiind printre cele mai eficiente din lume. Aceste fregate desfăşoară misiuni multiple şi sunt capabile, în special, să efectueze lovituri de precizie în profunzime, cu rachete de croazieră navală. Capacităţile FREMM permit Franţei să menţină o evaluare autonomă a situaţiei şi o capacitate de a interveni rapid pe mare şi pe uscat, scrie Agerpres.
