Agentia France Presse, o institutie de presa uneori respectabila, posteaza pe fluxul sau de stiri un comentariiu plin de minciuni si inexactitati la adresa Antena 3.
Un astfel de asa zis demers jurnalistic francez dezonoreaza grav numele AFP. N-ar fi prima data in privinta lor…
Asocierea numelui Antena 3 cu alte institutii de presa ce au o politica editoriala profund diferita este si ea un semn al ignorantei si subiectivismului practicat peste limita bunului simt.
Spre deosebire de alte posturi tv ce invita cetateni rusi prin studiourile lor de televiziune, Antena 3 a fost, este si va fi un post profund atasat valorilor europene si euroatlantice, prin subiectele tratate, invitati si atitudinea moderatorilor. Avem sute de argumente si dovezi in sprijinul acestei afirmatii. Sunt convins ca AFP nu are in sens contrar.
Amestecand jumatati de adevar, dovedind o ignorare profunda a realitatilor, Agentia France Presse ne ofera o mostra a felului in care nu trebuie practicat jurnalismul in spatiul european. Autorul asa zisului comentariu AFP este o romanca : Mihaela Rodina.
Asocierile absolut fortate la adresa Antena 3, insinuarile nedemne, faptul ca nimeni de la Antena 3 nu a fost intrebat sa-si spuna vreun punct de vedere – toate acestea demonstreaza ca acest comentariu se inscrie el insusi la capitolul“fake analysis”.
Desi este profund incorect, textul va este reprodus mai jos asa cum a fost el tradus si publicat de news.ro.
Agenţia AFP a publicat o analiză în care atrage atenţia asupra răspândirii ştirilor false în România, fenomen ce ar putea continua să ia amploare, în condiţiile în care ţara noastră este considerată “veriga slabă a proiectului european”.
“Câini plătiţi pentru a protesta faţă de Guvern. Un incendiu la un club de noapte soldat cu victime, comandat de un miliardar american. Aşa numitele “fake news” prosperă în România, alimentând euroscepticismul din fosta ţară comunistă”, scrie AFP.
Agenţia scrie că tentativele Guvernului social-democrat din ianuarie de a îmblânzi legislaţia anticorupţie a dus la un val de proteste fără precedent în ţară, dar şi la un val de ştiri îndoielnice la posturile de televiziune proguvernamentale.
“Cu toate acestea, într-o ţară unde industria naţională a media este dominată de cinci posturi private de ştiri, ce transmit 24 de ore, posturile rivale s-au grăbit să preia povestea şi să intre în ‘fake news’”, explică jurnaliştii francezi.
RĂZBOI PE STRĂZI
Câteva luni mai târziu, când până la 500.000 de oameni au protestat paşnic în stradă pentru a apăra lupta anticorupţie, o parte din media a vorbit de “război pe străzi” sau de “lovitură de stat”, a acuzat companiile multinaţionale că îşi obligă angajaţii să ia parte la manifestaţii, iar România TV a susţinut că unii manifestanţi şi animalele lor de companie au primit bani pentru a protesta.
“Adulţii au fost plătiţi cu 100 de lei, copiii au câştigat 50 de lei, iar câinii au fost plătiţi cu 30 de lei”, a afirmat România TV.
Însă şi furia faţă de ştirile false a luat amploare în rândul telespectatorilor din fostul satelit sovietic, unde amintirile regimului autoritar comunist sunt încă puternice, pecizează France Presse, subliniind că CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului) a primit peste 2.000 de plângeri numai în ianuarie şi februarie, de aproape 10 ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
CNA a amendat România TV cu peste 6.000 de euro , pentru acuzaţiile care l-au vizat pe Soros, şi cu 11.000 de euro pentru că a difuzat informaţii false de manifestanţi plătiţi.
În plus, RTV şi postul de televiziune Antena 3 au pierdut temporat două treimi dintre clienţii de publicitate în februarie, potrivit platformei din domeniul publicităţii IQads.
MOGULI DE PRESĂ CORUPŢI
Industria media din România este vulnerabilă pentru că se află, în mare parte, sub controlul mogulilor care “sunt vizaţi de acuzaţii de corupţie, sunt deja închişi sau au preferinţe politice clare”, explică Patrişor Obae, de la Pagina de Media, pentru AFP.
În aceste condiţii, eforturile anticoruţie din România, care au vizat, de asemenea, politicieni şi alţi oligarhi, au fost criticate de presă atât de dur, încânt Comisia Europeană a evocat “atacuri majore în media” vizând sistemul judiciar.
Într-un material difuzat de Antena 3, şefa DNA Laura Codruta Kovesi a fost acuzată că a primit un milion de euro de la un mafiot local pentru a muşamaliza acuzaţiile care îl vizau. Kovesi a depus plângere împotriva jurnaliştilor, iar un proces este în curs.
De altfel, în ultimul an, Kovesi a făcut 15 plângeri la CNA pentru “insulte şi defăimare”.
PROPAGANDĂ RUSĂ
La fel ca şi în alte ţări care au fost sub influenţă sovietivă, Moscova este privită ca o mână invizibilă în răspândirea de informaţii false – în special în dosare legate de UE şi NATO.
“Obiectivul este slăbirea încrederii în UE şi NATO şi slăbirea poziţiei internaţionale a României”, a explicat Corina Rebegea, de la Center for European Policy Analysis din Statele Unite.
România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, care a primit 26 de miliarde de euro de la blocul comunitar de la aderare, în 2007, a fost descrisă în mod fals de unii jurnalişti drept un contribuitor net la Uniune, scrie AFP.
De asemenea, o altă ştire falsă care a circulat în media este că străinii controlează 70% din terenul agricol din ţară, relatează France Presse.
Discursul eurosceptic a luat amploare în vara trecută, când patronal România TV, Sebastian Ghiţă, s-a înscris într-un partid nationalist mic, iar la postul său de televiziune au început să fie invitaţi politicieni cu opinii similare.
Fostul premier Victor Ponta, considerat proeuropean cât a fost la putere, susţine în prezent că România nu ar mai trebui să accepte să fie o “colonie condusă de UE” şi îi laudă public pe liderul ungar Viktor Orban şi pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru “curajul” de a înfrunta blocul comunitar, potrivit jurnaliştilor francezi.
Aproximativ 50% dintre români au încă încredere în UE, faţă de media europeană de 35%, potrivit unui Eurobarometru publicat în decembrie. Însă observatorii nu văd o reducere a producţiei de ştiri false care au ca scop să slăbească această susţinere.
“Propaganda rusă va câştiga teren, potrivit aşteptărilor, în următorii ani, în condiţiile în care România este privită ca veriga slabă a proiectului european, din cauza tensiunilor interne (…) şi a performanţei economice modeste”, a explicat pentru AFP Corneliu Bjola, professor la University of Oxford.
