Home Articole Gen Breelove, ex-SACEUR : Marea Neagra e centrul de greutate al agresiunilor...

Gen Breelove, ex-SACEUR : Marea Neagra e centrul de greutate al agresiunilor Rusiei. Mesaj pentru Romania

975
0

NATO este în prezent într-un „război sub linii” cu Rusia, iar nordul-arctic și Marea Neagră sunt puncte fierbinți unde alianța nu este pregătită să facă față amenințărilor, avertizează generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR). Breedlove, într-o discuție restrânsă cu presa internațională la care a participat și HotNews.ro, atrage atenția că NATO duce lipsă de senzori și capabilități adecvate să contracareze amenințarea Rusiei în Marea Neagră, iar România, într-o perioadă de criză economică în urma pandemiei, va trebui „să prioritizeze la sânge” cheltuielile pentru apărare, scrie Victor Cozmei.

„În primul rând, NATO este mai importantă acum decât a fost vreodată în istoria sa”, a spus generalul (r) american de patru stele Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR) într-o discuție restrânsă cu presa internațională la care a participat și HotNews.ro.

„În al doilea rând, avem un adversar care este în război cu noi, un război purtat „sub linii” – unii din NATO îl numesc război hibrid, alții îi zic „zonă gri”. Eu prefer să-l descriu drept „război sub linii”. În al treilea rând, avem noi zone care să ne îngrijoreze în NATO. Sunt câteva zone fierbinți care ne vor face să ne reconcentrăm atenția”, a spus Breedlove făcând referire la zona Mării Negre și la zona de Nord – zona arctică a continentului.

„Totul este acum complicat de pandemia COVID-19 – ce a însemnat acest lucru în economiile țărilor noastre și ce urme va lăsa în bugetele de apărare”, este de părere generalul american aflat acum în rezervă. Breedlove a precizat că vorbește în nume personal, ca fost conducător al NATO în Europa și nu reprezintă poziția SUA sau a NATO prin ceea ce declară.

„Trebuie să facem un efort dublu, dacă nu chiar triplu, să ne sporim interoperabilitatea”

Coerența și solidaritatea membrilor este practic centrul de gravitate al alianței, iar generalul american crede că tocmai acest centru de gravitate trebuie dezvoltat cât mai activ. NATO trebuie să fie activ și să se angajeze în acest „război sub linii”, însă Breedlove apreciază că în ceea ce privește zonele fierbinți din Marea Neagră și din nordul-arctic alianța nu este pregătită.

Potrivit acestuia, gradul de pregătire și nivelul de dotare nu este unul satisfăcător. „Avem multe probleme cu mijloacele cu care zburăm, conducem sau navigăm. Trebuie să facem un efort dublu, dacă nu chiar triplu, să ne sporim interoperabilitatea”, spune Breedlove.

„Trebuie să ne concentrăm și pe capacitățile noastre „sensor-to-shooter”. Adică sunt capabile țările noastre să detecteze în aer, la sol, în apă, să proceseze ceea ce detectează și apoi să ia la țintă ceea ce detectează? Și trebuie să analizăm dacă avem capacitatea și capabilitățile de a lovi cu precizie amenințările care apar. O parte din capabilitatea de constrângere ale adversarului nostru în Est și în Nord este abilitatea sa de a masa rapid forțe de-a lungul unor linii interioare. Noi nu suntem încă la nivelul de pregătire, al capabilităților și al capacităților astfel încât să ținem sub control”, este de părere fostul comandant suprem al alianței în Europa.

În cazul NATO, spune generalul american, au fost cel puțin 20 de ani în care investițiile în echipamente au stagnat. „Am lăsat armatele noastre fără investiții noi pentru prea mult timp. Acum trebuie să reparăm o problemă veche de 20 de ani și nu o putem face peste noapte. Toate bugetele noastre vor fi puse la încercare de actuala pandemie și va trebui să facem o prioritizare la sânge a investițiilor în apărare”, spune Breedlove.

Foto: Exercițiu militar NATO în Marea Neagră (sursa: NATO)

„În Marea Neagră abilitatea noastră de a detecta, ținti și trage este foarte episodică”

„Avem zone aeriene și maritime în interiorul alianței noastre care nu sunt bine deservite de senzori și nici de capabilități de a lansa un atac. Când am instalat cele două baze ale scutului anti-rachetă (n.r. la Devesleu în România și în Polonia), cu radarul lor foarte capabil care ne permite să vedem rachetele tactice balistice ce ar putea să ne amenințe, am chemat toți șefii de stat major și șefii forțelor aeriene și am făcut o simulare. Le-am arătat ce zone sunt acoperite practic de aceste sisteme anti-rachetă. Și unii au fost șocați să vadă că acoperirea nu e suficientă pentru toate țările. Radarul are o limită și le-am spus că avem nevoie de mai mulți senzori. Cu cât mai mulți senzori, cu atât mai mare acoperirea și capabilitatea de a urmări cu precizie rachetele care ne-ar putea amenința astfel încât să răspundem cu cele mai potrivite arme împotriva lor. Sunt porțiuni din Europa care sunt foarte slab acoperite de ce senzori există în prezent”, mai detaliază generalul american.

„În Marea Neagră abilitatea noastră de a detecta, ținti și trage este foarte „episodică”. Doar când NATO, sau mai ales SUA, trimit în zonă distrugătoare sau fregate ne multiplicăm capacitatea de a vedea și de a trage în acea zonă maritimă. Dar, în restul zilelor, abilitățile noastre la Marea Neagră nu sunt adecvate nevoilor”, consideră fostul comandant NATO.


„Rusia a demonstrat deja că poate trage rachete de croazieră din Marea Caspică prin care să atace majoritatea capitalelor din Europa”
„Din Crimeea vedem o bulă de interdicție A2/AD (n.r. anti-acces / area denial) și sisteme de coastă cu rachete de croazieră cu rază lungă care pot fi folosite spre ținte pe o zonă majoră din Marea Neagră. Vedem rachete sol-aer care acoperă o bună parte din spațiul aerian. Rusia deja a demonstrat din Marea Caspică faptul că poate trage rachete de croazieră prin care să atace majoritatea capitalelor din Europa. Când au tras rachetele spre Siria – efectul practic al acelor rachete a fost foarte scăzut, nu au lovit foarte precis țintele – dar e de subliniat că au fost lansate din Marea Caspică până în Siria. Mesajul nu a fost despre Siria, ci despre capitalele Europene”, este de părere generalul Breedlove.

Potrivit fostului comandant suprem din NATO, alianța are cu adevărat de lucru la Marea Neagră.

„De ce nu impunem adversarului din acea zonă capabilitatea de a lovi la fel cu sisteme de coastă cu rachete de croazieră, cu rachete sol-aer, cu sisteme aer-sol sau sol-sol? Avem aceste capabilități în țările noastre, dar nu am luat o decizie ca Alianță să dislocăm aceeași densitate de capabilități în zona Mării Negră și probabil nu avem nici capacitatea de a o face. Rusia și-a întărit atât de mult capacitățile din Marea Neagră încât cred că multe state sunt intimidate. Noi nu avem aceleași capacități la țărmul Mării Negre. Le tot mărim, dar doar periodic, când aducem nave NATO, în principal cele ale SUA”, spune generalul american.

FOTO: Bombardiere americane în Marea Neagră și pozițiile cu sisteme anti-aeriene ale Rusiei (sursa: Ministerul Rus al Apărării)

Referitor la situația actuală, în care președintele Trump a decis retragerea a unei părți bune a militarilor americani staționați în Germania, Breedlove spune că personal el vede nevoia de a mări, de fapt, forțele americane staționate în Europa.

„Eu aș propune creșterea capacităților noastre, a poziționărilor de trupe și a dezvoltării parteneriatelor cu state și cu industrii pentru a putea scoate tehnologii similare și foarte interoperabile”, spune Breedlove.

Cât privește creșterea prezenței americane în România, generalul americani a răspuns prin prisma fostului său rol de comandant al NATO.

„Ca SACEUR eu mi-aș dori de fapt creștere a prezenței NATO. Să văd că am înțeles problema acolo, așa cum am înțeles-o în statele Baltice sau în Polonia. E un tablou mai mare care implică mai mult decât doar prezența SUA. E important să știm ce facem împreună ca să ne dezvoltăm capabilitățile și capacitățile. Avem un set potrivit de senzori – radare sau senzori maritimi în zona Mării Negre? Avem sistemele de comandă și control potrivite pentru a conecta toate informațiile? Avem armele potrivite? Ne uităm la această navă de război care nu poate fi scufundată – Crimeea, și vedem ce are Rusia instalat acolo. E foarte clar cum se poziționează Rusia față de Marea Neagră după ce capabilități a instalat acolo în peninsulă”, spune Breedlove.

„România nu poate cumpără un port-avion, dar poate cumpăra radare sau senzori. Se poate dota cu sisteme de apărare de coastă cu rachete de croazieră”

„Vom avea de luat decizii dificile într-un viitor nu foarte îndepărtat pe fondul reducerii bugetelor din cauza pandemiei, dar pe acest domeniu va trebui să prioritizăm la sânge pentru a ne putea menține concentrarea acolo unde este cazul”, mai consideră generalul american.

Potrivit acestuia, România deja a luat unele măsuri prin creșterea capabilităților sale aeriene și contribuie mult prin găzduirea scutului anti-rachetă, însă e loc de mai mult.

„Pentru o țară precum România e nevoie de o prioritizare la sânge în ceea ce privește dotările militare necesare. România nu poate cumpăra un port-avion, dar poate cumpăra radare sau senzori care să mărească densitatea rețelei. Se poate dota cu sisteme de apărare de coastă cu rachete de croazieră care să ofere NATO capacități în Marea Neagră”, mai spune generalul Breedlove.

In acelasi spectru de preocupari, Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a acordat un interviu postului de radio Deutsche Welle.

Stoltenberg: Prezența SUA în Europa e importantă pentru NATO

Într-un interviu acordat în exclusivitate postului DW, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că prezența americană în Europa este vitală pentru securitatea globală.

    
Jens Stoltenberg (Getty Images/AFP/K. Tribouillard)

DW: Care sunt cele mai mari amenințări privind securitatea, care pot ieși la iveală în această pandemie?

Jens Stoltenberg: Ce s-a văzut deja este că amenițările și provocările dinaintea pandemiei sunt aceleași, amenințările teroriste, consecințele ascensiunii Chinei, o Rusie mai asertivă cu acțiunile ei agresive împotriva Ucrainei sau și faptul că vedem noi amenințări cibernetice. Toate acestea au rămas și pe timp de pandemie. Poate că au devenit provocări și mai mari în vremuri de Corona. De aceea trebuie să investim în continuare în securitatea noastră. Trebuie să ne asigurăm că nu alegem între amenințările la nivelul securității, pe de-o parte, și amenințările la adresa sănătății, pe de altă parte, ci suntem nevoiți să ne confruntăm cu amândouă în același timp.

E evident că avem nevoie de o Alianță Nord-Atlantică puternică în aceste vremuri, spuneți dvs. Dar nu este subminat acest principiu de certuri interne și ceea ce pare a fi urmărirea propriului interes de unii dintre aliați?

Există diferențe între aliații din NATO, ele au existat întotdeauna. Dar NATO este alianța cu cel mai mare succes din toată istoria pentru că am reușit să depășim aceste divergențe și să ne unim în jurul misiunilor noastre centrale de a ne proteja și apăra reciproc.

Nu o facem pentru a provoca un conflict, ci pentru a împiedica războiul, de a preveni conflictul. Atâta timp cât suntem uniți, suntem în siguranță și menținem pacea.

Domnule Stoltenberg, ați vorbit despre provocarea unor conflicte. Săptămâna trecută, președintele SUA a calificat Germania drept “delinquent” (delincventă) pentru că nu atinge obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare. Ați recurge și dvs. la un astfel de termen?

Eu prețuiesc Germania ca aliat foarte puternic și important. Iar Germania investește actualmente mult mai mult, bugetul pentru apărare a crescut cu 40 la sută în ultimii ani, urmând să crească cu 80 la sută în cursul unui deceniu. Este o creștere semnificativă. Aceasta a contribuit și la suplimentarea cheltuielilor totale pentru apărare ale NATO, care au crescut cu o sută treizeci de miliarde de dolari în cursul ultimilor patru ani. Germania are un rol de leadership în Țările Baltice și Afganistan. Desigur, ne așteptăm ca Germania să facă și mai mult. Și ne așteptăm ca toți aliații să-și îndeplinească promisiunea de a investi 2% din PIB.

Vă așteptați la mai mult leadership din partea Berlinului în aceste vremuri în care conducerea de la Washington nu prea mai crede în multilateralismul militar?

Lumea are nevoie de mai mult leadership german. NATO are nevoie de mai mult leadership german. Cu toții avem nevoie ca Germania să joace un rol și mai important, fiind vorba de cea mai mare economie din Europa. Germania are cel mai mare buget de apărare din Uniunea Europeană, fiind pe locul trei în NATO, după Marea Britanie și SUA.

Așadar, sigur că salutăm leadershipul german. Dar ține de familia NATO și de apartentența la o instituție multilaterală ca NATO. În vremuri nesigure, avem nevoie de instituții multilaterale puternice, spre exemplu, de NATO, iar Germania joacă un rol important în cadrul NATO.

SUA pune în practică amenințările privind retragerea trupelor din Germania. Mai mulți membri ai Congresului s-au adresat președintelui SUA cu solicitarea ca acesta să-și reconsidere poziția. Ei spun că retragerea trupelor americane din Germania ar avantaja Rusia și China. Sunteți de acord cu această avertizare?

Am stat de vorbă cu președintele Trump înainte ca el să-și anunțe intenția de a reduce numărul militarilor americani în Germania cu 9.500. I-am spus că prezența SUA în Europa e importantă pentru NATO. E importantă pentru Europa, dar e și importantă pentru Statele Unite.

Pacea și stabilitatea în Europa contribuie la securitatea Americii de Nord. Trebuie să ne amintim și că prezența SUA în Germania și Europa are obiectivul de a proteja Europa, dar și de a proiecta puterea Statelor Unite dincolo de Europa, înspre Orientul Mijlociu, Africa, Afganistan și alte regiuni.

Așadar, sunt convins că ar trebui să fim împreună, să stăm alături unii de alții. Am avut o întrunire a miniștrilor Apărării din NATO săptămâna trecută, iar ministrul Apărării din SUA, Esper, a declarat că nu a fost luată încă o decizie finală în vederea orizontului temporal și al implemetării planurilor președintelui. Și că SUA se vor consulta cu aliații din NATO, iar Statele Unite rămân angajate în ceea ce privește securitatea europeană.

Din perspectiva dumneavoastră, ar fi cel mai bine ca aceste trupe să rămână în Germania?

Este un aranjament bilateral între Statele Unite și Germania. Ceea ce am văzut în cursul anului trecut a fost că SUA și-au extins prezența în Europa cu mai mulți militari, mai multe exerciții, mai mult echipament. Acum, președintele a anunțat o reducere. Cred că e important să ne consultăm acum și să ne asigurăm că SUA rămân angajate. Și acest lucru e ceea ce a spus ministrul american al Apărării foarte clar la întâlnirea de săptămâna trecută.

Interviul a fost realizat de corespondenta DW Christine Mhundwa.

Leave a Reply