Un pilot de elita al Romaniei mi-a precizat ca favorizeaza ipoteza givrajului drept cauza principala a caderii avionului BN2 pilotat de Adrian Iovan si in care se aflau alte 6 persoane.
“Givraj bord atac aripi si stabilizator, greutate la maxim admisibil a avionului, la care s-au adaugat peste 150 kg de gheata. Avionul a devenit incontrolabil si a intrat in pierdere de altitudine. Daca gasea un camp deschis totul era ok. Givrajul se intampla frecvent in perioada de alternanta cald/rece. Givrajul apare in intervalul 0-2 grade. <<Norisorii>> aduc umiditate mare pina la altitudinea de 1000 metri, apoi apare gheata.”
PS 1 : La companiile aviatice se efectueaza de obicei degivrarea avioanelor pentru zborurile de linie, atunci cind situatia o impune. Nu stiu daca pentru avioanele mici procedura e aceeasi. Si daca Scoala de Aviatie, apartinatorul aparatului, presta astfel de servicii inainte decolarii in mod uzual pentru aeronava BN2 pe timpul iernii.
PS 2 : In zonele montane, de cele mai multe ori, semnalul GSM provine de la o singura celula (antena). In aceste conditii singura informatie de localizare este locatia celulei in sine. Acesta presupune o raza de cautare vasta, ce poate fi ingustata doar prin informatii supllimentare furnizate de cei ce trebuiesc gasiti. Daca avionul contine o baliza (emitator) functionala, se poate triangula si dupa aceasta, dar cu echipamente specifice, preferabil dintr-un aparat de zbor, ceea ce se pare ca nu a fost posibil. Singura metoda sigura de pozitionare clara este prin intermediul receptorilor gps de pe telefoanele mobile (cu conditia sa nu fie plafon gros de nori sau receptorul sa fie aproape de un versant), informatie ce trebuie transmisa ulterior prin telefon. (www.itguardian.ro)
PS 3 : STS – RESPONSABIL PRIN 112 PENTRU LOCALIZARE
| Extrase din www.112.ro, serviciul public administrat de Serviciul de Telecomunicatii Speciale Centrele unice pentru apeluri de urgenţă dispun de o bază de date care îi ajută pe operatorii 112 să identifice numărul de telefon (ANI) de la care este apelat serviciul de urgenţă, să identifice apelantul şi să localizeze apelul (ALI), incidentul produs (în baza unui index de incidente) precum şi resursele de intervenţie cele mai apropiate (AVL). Acest lucru este posibil cu ajutorul indicilor/sistemelor de identificare: |
| ANI identificarea automată a numărului de telefon: pe monitorul operatorului apare numărul postului telefonic de unde este apelat sistemul. ALI identificarea automată a locaţiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului, locul de unde acesta sună şi o serie de informaţii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele în vederea găsirii soluţiei optime pentru a ajunge în timp util la locul incidentului. |
| În vederea soluţionării cazurilor de urgenţă, se foloseşte şi aplicaţia AVL (Automatic Vehicle Location) care identifică poziţia autovehiculelor angajate în procesul de intervenţie la situaţiile de urgenţă dotate cu echipamente de comunicaţii radio (convenţionale sau digitale) care conţin un subsistem GPS. Pentru a putea transmite datele între terminalele mobile şi serverul AVL, aplicaţia AVL utilizează reţelele radio digitale şi/sau analogice (convenţionale), pentru poziţionarea vehiculelor de intervenţie şi identificarea traseelor optime de deplasare a acestora.Sistemul permite înregistrarea convorbirilor şi stocarea datelor. |
