Asistam la o confruntare foarte dura intre reprezentantii unor puteri ale statului pe de o parte si DNA pe de alta parte.
O tensiune fara precedent, cu posibile consecinte administrative.
Trei voci importante din arhitectura institutionala a statului roman acuza Directia Nationala Anticoruptie ca incalca legea fundamentala – Constitutia – si normele democratice.
Acuzatiile extrem de grave sunt aduse de :
- Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatorul Dana Girbovan
- Presedintele Curtii Constitutionale Valer Dorneanu
- Ministrul Justitiei, fostul judecator CCR Tudorel Toader
- Presedintele Senatului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu
Mass media va urmari cu atentie ce consecinte vor exista pentru aceste acuzatii extrem de grave formulate de cele 3 figuri publice importante.
Magistrații Curții Constituționale au admis sesizarea președintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu privind conflictul între puterile statului.
Astfel, judecătorii CCR au admis că a existat un conflict de competență în acest caz.
”Parchetul DNA a început descinderi la Ministerul Justiției, audieri, în legătură cu felul în care a fost adoptat un act normativ. (..) Practic, DNA-ul s-a apucat să verifice în ce măsură au fost îndeplinite condițiile de aprobare a unei OUG, dacă s-a motivat sau nu urgența, ori dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced autorității DNA”, a spus Valer Dorneanu, la finalul ședinței.
Judecatorul Dana Girbovan a subliniat intr-un interviu pentru evz.ro ca in momentul de fata exista un deficit serios in privinta raspunderii atat in ceea ce priveste CSM, cat si in ceea ce priveste DNA. Sefa UNJR aminteste ca nici pana astazi nu exista un instrument legal de revocare a membrilor CSM, iar in legatura cu DNA Girbovan arata ca nu a vazut nicio analiza temeinica a activitatii parchetului anticoruptie, bazata pe un control de fond al Inspectiei Judiciare. De asemenea, Dana Girbovan acuza ca modul in care DNA reactioneaza la critici devoaleaza o autosuficienta a parchetului condus de doctorita Kovesi, periculoasa pentru un stat democratic:
“Increderea in institutii este direct proportionala cu gradul acestora de responsabilitate si cu instrumentele pe care le ai pentru a le trage efectiv la raspundere. O alta conditie este legata de transparenta activitatii institutiei, si aici prin transperenta nu ma refer la actiuni de PR, ci la oferirea de informatii corecte si complete.
Or, in privinta raspunderii avem un deficit serios atat in ceea ce priveste CSM, cat si DNA.
In ceea ce priveste membrii CSM, nici pana azi nu avem, dupa decizia CCR din 2013, un instrument legal de revocare a membrilor Consiliului.
In cazul DNA, nu am vazut nicio analiza publica temeinica a activitatii acesteia, bazata pe un control de fond al Inspectiei Judiciare. De asemenea, modul ofensiv in care DNA reactioneaza la critici demonstreaza o autosuficienta periculoasa pentru un stat democratic”.
Pe de alta parte, in acelasi interviu, presedinta UNJR a avertizat in legatura cu desconsiderarea drepturilor omului in numele luptei impotriva coruptiei, o reminiscenta de gandire comunista. Dana Girbovan s-a referit si la un alt subiect sensibil. Si anume, serviciile secrete. In acest sens, sefa UNJR a explicat ca modul in care ne raportam la serviciile de informatii este extrem de ingrijorator si nesanatos pentru democratia din Romania:
“De ceva vreme citesc despre justitia din perioada comunista si constat ca noi am imprumutat forme democratice pe care le-am implementat pe un fond de justitie profund sovietizat.
Societatea romaneasca post-comunista nu a beneficiat de o lustratie, care sa ne permita o rupere reala de trecut.
Fosti turnatori, colaboratori si ofiteri ai Securitatii au activitat pana nu de mult si in magistratura.
Una dintre cea mai des intalnite reminiscente de gandire comunista pe care o gasim si azi in societatea romaneasca este desconsiderarea drepturilor omului si perpetuarea idei ca acestea pot fi subsidiare in raport cu alte deziderate, cum ar fi lupta impotriva coruptiei”.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut luni că un procuror nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea sau constituționalitatea unui act juridic, declarație făcută în contextul în care Curtea Constituțională a discutat sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea OUG de modificare a Codurilor penale.
“O decizie favorabilă (a CCR — n.r.) care ar dezlega o problemă de principiu (…) rezultată din separația puterilor, și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituționalitatea unui act.
În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, hotărâre de guvern, ordonanță de urgență, ce-o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituționalitatea. Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă, respinge, modifică ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios-administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a afirmat ministrul Tudorel Toader după ședința Curții Constituționale.
Întrebat de jurnaliști de ce a susținut în pledoaria în fața judecătorilor CCR ca, pe viitor, Ministerul Public să nu mai poată ancheta nu numai oportunitatea, ci și legalitatea în cazul elaborării actelor normative, Toader a precizat că un conflict juridic de natură constituțională trebuie să fie împiedicat să se mai repete pe viitor.
“Orice conflict juridic de natură constituțională, dacă este constatat de către judecători (…), presupune să răspundă la trei întrebări: unu — există conflict sau nu există, doi — cine a generat, cine a determinat conflictul respectiv și trei — ce este de făcut pentru viitor pentru ca astfel de conflicte să nu se mai repete. (…) Eu nu am făcut decât să repet o jurisprudență bogată în acest sens”, a explicat ministrul.
El a arătat că dacă CCR va da o decizie favorabilă, procurorii vor fi obligați să o respecte.
“Din momentul în care se publică în Monitorul Oficial, produce depline efecte, efectele deciziilor CCR sunt general obligatorii, generale și pentru Guvern, și pentru procuror, și pentru fiecare în parte. Nu mă întrebați pe mine ce va face procurorul în ipoteza unei decizii favorabile. (…) Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul, la rândul lui, va fi obligat să o respecte”, a menționat ministrul.
Toader a precizat că a venit la Curtea Constituțională la solicitarea premierului pentru a susține un punct de vedere.
“A fost solicitarea prim-ministrului de a-l reprezenta și mi s-a părut oarecum firească cererea domniei sale, având în vedere calitatea mea de ministru al Justiției și probabil dânsul a avut în vedere și experiențele mele de 10 ani judecător la Curtea Constituțională”, a punctat el.
Sesizarea la CCR în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public, prin DNA, după ce procurorii au deschis o anchetă cu privire la elaborarea proiectului de OUG de modificare a Codurilor penale, a fost făcută de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Acesta a considerat că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ,
“reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”,
scrie Agerpres.
INCREDIBIL : PROCURORUL GENERAL SPUNE CA VA CONTINUA ANCHETA !
Parchetul General susţine că a luat cunoştinţă despre decizia Curţii Constituţionale privind constatarea existenţei unui conflict între Guvern şi Ministerul Public, prin DNA, şi că motivarea CCR va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile ce constituie obiectul dosarului cunoscut generic sub denumirea de ‘Adoptarea Ordonanţei 13’
“Curtea a spus foarte clar că pentru deciziile politice ale Guvernului singurul în măsură să le sancţioneze este electoratul, nu DNA. Aceste acţiuni din ultima vreme perturbă activitatea guvernului, a ministerelor. Nu de puţine ori am avut întrevederi cu instituţiile internaţionale şi mi-au semnalat blocaj la nivelul Executivului. E o temere. E frica multora dintre funcţionarii publici de a nu risca şi ca deciziile lor să fie anchetate. Salut decizia CCR care vine să pună lucrurile în normalitate.”, a declarat Calin Popescu Tăriceanu.
Acuzaţiile DNA conform cărora ministerul pentru relaţia cu Parlamentul ar fi dat aviz negativ în primă instanţă pentru OUG 13 nu-l interesează pe şeful Senatului. Tăriceanu spune că nu a avut nicio discuţie pe acest subiect cu ministrul Graţiela Gavrilescu. “Nu am stat de vorbă cu doamna Gavrilescu. Eu nu interferez cu membrii guvernului. Nu ştiu dacă a dat unul sau mai multe avize. Întreaga acţiune a DNA e nelegală şi neconstituţională. Ei încearcă să se scuze. Aceste chestiuni nu pot sta în picioare. Ministrul Justiţiei trebuie să aibă un rol. Ministrul se aşteaptă la o explicitare care să prevină pe viitor asemenea greşeli de interpretare ca să spun aşa.”, a spus Tăriceanu.
Copreşedintele ALDE loveşte din nou DNA-ul şi îi aduce acuzaţii extrem de grave. “Mi s-a părut că DNA e în registru politic. DNA vrea să se impună ca o supraputere în stat. E foarte grav. E incorect cum a procedat DNA, dar au făcut asta ca să reducă presiunea şi ca înfrângerea să fie mai mică prin trimiterea dosarului la Parchet”, a mai spus Tăriceanu.
