In urma unor mesaje primite pe Facebook, la cererea unora dintre cei care spun ca nu au vazut articolul, reiau postarea de acum cateva zile in legatura cu faptul ca Guvernul Ciolos a modificat Codul Penal prin Ordonanta de Urgenta fara consultare publica. Iar ministrul justitiei care a initiat aceasta ordonanta de modificarea a legislatiei penale, Raluca Pruna a iesit ieri in strada sa protesteze pentru ca actualul guvern face la fel ca ea. Ca ei.
In plin avant al nesuferitului Sebastian Ghita de a demasca porcariile pe care le-a facut impreuna cu niste capi ai regimului Basescu, PSD ofera o mina de ajutor inecatilor : lanseaza un proiect de ordonanta privind gratierile.
In loc sa dezbata 30 de zile initiativa in Parlament, sa discute de AMR, UNJR, societate civila si cine mai vrea opinie si la 1 martie sa voteze o lege amplu discutata, PSD se grabeste prosteste.
Schimba agenda publica, salveaza pe cei pe care-i vroia trasi la raspundere, da apa la moara adversarilor si celor care solicita in strada arestari masive si puscarie cat pentru toata perioada sovietica.
Dincolo de argumentele pro si contra firesti intr-o astfel de polemica publica, criticii initiativei se refera la faptul ca Guvernul vrea modificarea legislatiei penale prin ordonanta de urgenta. Si acuza graba suspecta.
Intrebari :
Cand guvernul Ciolos a modificat intr-o noapte, prin aceeasi metoda – ordonanta de urgenta – Codul Penal si Codul de Procedura Penala, era in regula?
Nu mai acuza nimeni? Nu mai protesta nimeni?
De ce este legitim ca guvernul Ciolos sa modifice legislatie penala prin ordonanta de urgenta iar guvernul Grindeanu sa nu modifice legislatie penala prin ordonanta de urgenta?
Cata ipocrizie poate incapea in povestea asta?
Apropo de reprezentativitate si democratie : ce guvern a reiesit in urma votului popular, guvernul Ciolos sau guvernul Grindeanu?
Eu pot sa inteleg multe aspecte atunci cand apare o disputa publica. Sunt atent la ambele tabere, cu argumentele lor.
Dar atunci cand exista un dublu limbaj, o atitudine schimbatoare si reactii diferite in privinta aceluiasi tip de mecanism, am uriase indoieli ca protestele sunt generate de nemultumiri interioare ale unor indivizi.
Guvernul a modificat Codul penal si Codul de procedura penala, astfel incat sa le puna in acord cu 15 decizii ale Curtii Constitutionale
Guvernul a modificat si completat, miercuri, prin ordonanta de urgenta, Codul penal si Codul de procedura penala. Unul dintre motivele care statu la baza noii ordonante de urgenta este faptul ca de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala si pana in prezent au fost adoptate un numar de 15 decizii ale Curtii Constitutionale care au produs un impact important asupra acestui act normativ. De asemenea este necesara transpunerea urgenta a unor acte normative ale UE din domeniul dreptului penal, dar si dreptului procesual-penal.
Potrivit Gubernului, un motiv ar mai fi necesitatea stringenta a unor interventii legislative pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, semnalate de institutiile din cadrul sistemului judiciar.
GUvernul arata ca au fost necesare interventii legislative necesare ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a unor decizii de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate cu privire la Codul de procedura penala. Prin cea mai recenta decizie a CCR, s-a constatat ca renuntarea la urmarirea penala de catre procuror, fara ca aceasta sa fie supusa controlului si incuviintarii instantei de judecata, echivaleaza cu exercitarea de catre acesta a unor atributii ce apartin sferei competentelor instantelor judecatoresti. Astfel, Curtea constata ca renuntarea de catre procuror la urmarirea penala, in conditiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedura penala, contravine legii fundamentale, mai arata Guvernul.
Executivul a decis sa intervina legislativ pentru a reglementa o procedura prin care judecatorul de camera preliminara hotaraste, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea partilor, suspectului, persoanei vatamate si altor persoane interesate, precum si cu participarea procurorului, asupra legalitatii si temeiniciei solutiei de renuntare la urmarirea penala data de procuror.
Modificarile operate au in vedere si alte interventii necesare pentru punerea de acord a Codului de procedura penala cu 15 decizii ale Curtii Constitutionale pronuntate in ultima perioada si care reclamau interventie legislativa in materii precum:
- participarea procurorului sau a unor parti in procesul penal la unele etape procedurale;
- procedura solutionarii plangerii impotriva solutiilor procurorului;
- procedura acordului de recunoastere a vinovatiei;
- necesitatea reglementarii unor cai de atac care sa permita si contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata;
- clarificarea unor competente.
Codul de procedura penala a fost modificat pentru a lamuri interpretarea unor texte si realizeaza corelarile necesare pentru aplicarea acestora. S-au adus modificari procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei, astfel incat si minorii sa poata incheia acorduri de recunoastere a vinovatiei, cu incuviintarea reprezentantului lor legal.
De asemenea, s-a completat cadrul normativ al asistentei juridice obligatorii prevazut de codul de procedura penala, confirmandu-se jurisprudenta instantelor. In plus, s-a reglementat obligativitatea acesteia si in procedura in camera preliminara in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, mai precizeaza Guvernul.
Pentru a preveni o succesiune de acte normative distincte, ordonanta de urgenta concentreaza intr-un singur demers interventia legislativa asupra Codului de procedura penala, in special, si realizeaza toate corelarile implicate de diversele motive care justifica interventia. Nefinalizarea dezbaterii in procedura parlamentara asupra proiectelor de lege initiate de Guvern in urma publicarii deciziilor de neconstitutionalitate ale Curtii Constitutionale conduce la solutii neunitare in practica.
Din totalul modificarilor operate, aproximativ 30 au vizat transpunerea celor 5 directive, mai mult de 50 de puncte au vizat punerea textelor codurilor in acord cu deciziile Curtii Constitutionale . De asemenea, au fost facute modificari pentru impunerea unei practice unitare avandu-se in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, restul modificarilor reprezentand reglementari solicitate de practicieni ori texte de corelare, a caror includere in proiect urmareste o clarificare cat mai rapida a cadrului normativ procesual-penal.
Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativa, aduc un plus de valoare celor doua coduri, sporesc protectia unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infractiunilor), respectiv consolideaza caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garantiilor procesuale.
si reactiile de atunci … :
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki acuză Guvernul că, prin două modificări operate prin ordonanţă de urgenţă în Codul penal şi în Codul de procedură penală, afectează grav drepturi prevăzute de Constituţie. Una dintre modificări implică eliminarea filtrului judecătoresc şi abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane.
Asociaţia susţine că modificarea articolului 153 din Codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată.
Asociaţia mai susţine că aceeaşi situaţie este şi în cazul abrogării prin ordonanţa de urgenţă a alineatului 1 al articolului 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că, după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură.
“Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgenţa abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil? Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană”, precizează APADOR- CH.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului solicită Guvernului să “remedieze aceste încălcări ale Constituţiei” şi arată că “legiferarea pe ascuns, netransparentă şi neloială nu este o cale democratică de urmat”.
“Asociaţia îşi anunţă intenţia de a folosi procedurile legale pentru eliminarea acestor excese”, se arată în finalul comunicatului.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de către Guvern privind punerea în acord a legislaţiei penale şi procesual-penale cu deciziile CCR a inclus şi prevederi pentru aplicarea în acest domeniu a cinci directive al Uniunii Europene, în cazul a patru dintre ele fiind deja depăşit termenul de transpunere, arăta Executivul, miercuri, într-un comunicat.
”Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativă, aduc un plus de valoare celor două coduri, sporesc protecţia unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infracţiunilor), respectiv consolidează caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garanţiilor procesuale”, se mai arăta în comunicatul Guvernului.
