Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, în plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.
“Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei, potrivit Mediafax.
Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.
Referitor la proiectele cu impact real, Cioloş a spus că Guvernul nu începe mai mult decât poate termina, adăugând că s-a avut în vedere evitarea rispirii resurselor prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte cu rezultate concrete.
În ceea ce priveşte transparentizarea, premierul a spus că are ca obiectiv “publicarea contractelor de achiziţii publice şi raportarea sistematică a construcţiei bugetare pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate.
“În comparaţie cu execuţia finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, 2,3 miliarde la Educaţie şi 508 milioane lei la Cercetare. (…) Continuam ce a fost început şi dacă lansăm proiecte noi să avem siguranţa că ne putem apropia de finalizarea lor”, a arătat Cioloş, menţionând că Guvernul va aloca la autorităţile publice locale o sumă suplimentară pentru reabilitarea şcolilor.
Cioloş a încheiat prezentarea bugetului exprimându-şi speranţa ca Parlamentul să adopte propunerea de buget pentru “a putea trece la treabă”, la implementarea măsurilor pe care le-a prevăzut pentru eficientizarea actului guvernamental şi pentru a crea premisele unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung.
Guvernul Ciolos e prins intre doua curente: unul intern, anti-Ponta, si unul extern “pro-european”, amandoua la fel de aiuristic lansate pentru a stabiliza tranzitia de la regimul Basescu la cel nou (definit de dragul demonstratiei teooretice ca al lui Johannis). Spun aiuristice fiindca nici unul nu corespunde cu realitatea de fapt: curentul anti-Ponta era ceea ce este, in continuare, o involburare de suprafatza, ca aceea starnita de aruncatul unei pietre in apa, iar cel pro-european, o absurditate datorata, probabil, unor birocrati inculti si neatenti (mai ales transatlantici, as zice) care vor fi confundat Moldova cu Romania. Odata ajuns la fatza locului Ciolos a inceput sa se invarta pe loc, fara sprijin politic adecvat si fara o revolutie adevarata care sa-l suie pe val, pe deoparte, iar pe de alta, imbrancit de colo-colo de luptatorii “anti-coruptie” care se bat cu parlamentul si, pentru mai multa distractie, intre ei, ceea ce nu corespunde de loc cu ce i se promisese la venire: un presedinte “popular” ales de “mase” calarind un parlament pe cale de disparitie tremurand sub biciul “securitatii” nationale. Asa ca e de salutat faptul ca se adapteaza din mers: pe deoparte testeaza apele prin asa-zisele “gafe” ale ministrilor sai, pe de alta, preia planurile inchegate de vechii adversari, cu mici cosmetizari de rigoare (multi bani la biciul oficial/servicii si, cu oarecare scrasnire, la armata) si incearca sa se mentina in sa, cum poate, fiindca s-a lamurit ca “sprijinul” de la Cotroceni e inexistent, sau prost acordat in legatura cu situatia din teren (legi nepromulgate, sau promulgate pe baza de interese obscure, de exemplu). Cat despre hotia devastatoare care sta la baza instabilitatii, cred ca nici nu vrea sa se mai gandeasca la aceasta fiindca, oricum, nu se va recupera nimic din vastele pierderi prin fanfara catuselor si vaietele victimelor colaterale si nici nu se vrea asa ceva, doar imaginea e pusa la bataie, imaginea coruptiei generalizate pe care, pasamite, el, Ciolos a venit s-o starpeasca definitiv. Ori, aici e aici: ca nici un prim-ministru de talie europeana nu vrea sa conduca o tzara de hoti si prostituate politice, oricat i s-ar da pe sub nas cu mitul “salvatorului” de neam. Pur simplu, nu convine “profilului”. Asa ca Ciolos, intelepteste, mai reduce un pic din bugetul justitiei si lasa DNA-ul sa iasa in fatza drept ceea ce este: o celula supradimensionata sa se sparga in mai multe, sau sa se absoarba, nu se stie, oricum sa se descurce fara sprijinul fatzis al guvernului. Cred ca, la batranetze, dl Ciolos va produce, in sfarsit o carte serioasa despre cum se conduce o tzara “bizantina” cu mijloace “europene”, la care il va lua co-autor pe Ponta (cu sau fara doctorat autentic la particula semnaturii).