România va închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care va aduce şi un excedent de export, chiar dacă nu va obţine cantităţile de cereale de anul trecut, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.
“În momentul de faţă am văzut o bună parte din ţară şi discut foarte mult cu fermierii noştri. Culturile aş putea să le cataloghez ca fiind bune în prezent. Evident, sunt diferenţe de la regiune la regiune şi sunt şi situaţii, mai ales în estul ţării, unde a plouat mai puţin şi pe alocuri culturile nu arată foarte bine. (…) Eu cred că vom închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care ne va aduce şi un excedent de export, dat fiind faptul că producem în general mult mai mult decât avem nevoie. Evident, ne dorim ca această cantitate, o mare parte din ea, să rămână în ţară, să fie procesată în ţară, să dăm valoare adăugată materiilor prime, dar sunt totuşi 6 luni de când am preluat Ministerul Agriculturii, iar programele pe care le-am conceput şi modul în care începem să realizăm complementaritatea dintre programele naţionale şi fondurile europene cred că îşi vor arăta pe deplin efectele în anul următor”, a subliniat Chesnoiu.
Acesta a susţinut că producţiile din acest an nu vor fi la nivelul anului 2021, “un an de altfel aproape de perfecţiune”, atât din punct de vedere climateric, cât şi din punct de vedere al stabilităţii nivelului de inputuri şi al nivelului de costuri de înfiinţare a culturilor.
Întrebat dacă poate estima un nivel al producţiei de cereale din acest an, ministrul a răspuns: “E o distanţă foarte mare până la recoltat, se schimbă datele de la zi la zi”.
“Niciodată n-o să mă auziţi că fac estimări până când nu închidem oficial campania. Noi nu lucrăm cu estimări, producţia se măsoară în cantităţi finale, pentru că poţi să te trezeşti astăzi să estimezi ceva şi mâine să te trezeşti, doamne fereşte, cu fenomene meteo pe care n-aveai cum să le prevezi. Eu repet că va fi o producţie stabilă, nu cu diferenţe foarte mari faţă de anul trecut”, a adăugat şeful MADR.
În opinia sa, zonele agricole cu cele mai mari probleme sunt cele din estul ţării, Vaslui, Bârlad, Iaşi, unde a plouat mai puţin, dar şi zona Bărăganului.
“Acum au venit ploile, au căzut cantităţi bune de apă, dar trebuie să vedem până la final. Nu se ştie dacă nu ne trezim cu o perioadă în iulie numai cu temperaturi foarte mari. Dar, ceea ce este foarte important, este că această perioadă instabilă pentru majoritatea statelor la nivel internaţional, în România va fi caracterizată, cred eu, de stabilitate şi asta, pe de o parte, ca urmare a nivelului stabil al producţiilor, iar de partea cealaltă a programelor de sprijin pe care le-am acordat fermierilor. Nu în ultimul rând, chiar dacă, cumva, costul de producţie a crescut şi nivelul preţurilor veniturilor fermierilor a crescut şi probabil va compensa aceste costuri”, a explicat Chesnoiu.
Potrivit acestuia, este foarte importantă pregătirea anului agricol 2022/2023, pentru că va fi o presiune mare la nivel internaţional pe materiile prime agricole.
“Trebuie însă să fim foarte atenţi şi aici lucrăm intens, la pregătirea anului agricol 2022/2023, pentru că va fi un an în care maturitatea sectorului agroalimentar din fiecare stat membru va trebui să-şi arate cu adevărat reperele şi indicatorii de stabilitate. Va fi o presiune mare la nivel internaţional pe materiile prime agricole, care, iată, după 24 februarie, după agresarea Ucrainei de către Rusia, au devenit materii prime strategice şi influenţează până la urmă toate politicile internaţionale şi de aceea noi am luat nişte măsuri din timp. Am venit cu atragerea unor fonduri din alte surse, destinate altor domenii de activitate, către agricultură, către fermieri, către industria alimentară românească, astfel încât să putem să majorăm sprijinul pe care îl acordăm fermierilor noştri. Dau un exemplu: acele microgranturi şi granturi de capital de 300 de milioane de euro. Evident, nevoia este mult mai mare, dar am adus aceste 300 de milioane către sectorul agroalimentar. Facem eforturi să majorăm suma alocată. Sunt în discuţii cu domnul ministru Boloş (Marcel Boloş – ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene n.r.) să vedem dacă reuşeşte să identifice alte surse de finanţare prin care să putem să direcţionăm către cei care au depus în sesiunea de microgranturi şi granturi de capital de lucru tocmai încheiată”, a adăugat el.
De asemenea, ministrul a reamintit de parteneriatul semnat cu Ministerul Energiei pe componenta Fondului de Modernizare, respectiv ca o parte din acest fond să fie direcţionată către fermieri şi industria alimentară românească în vederea asigurării independenţei energetice.
“Asigurarea independenţei energetice, din punctul meu de vedere, pentru fermierii noştri va fi cheia succesului. Dacă ne uităm la sectorul legumicol şi pomicol şi ne imaginăm un fermier care are 2.500 – 3.000 de metri pătraţi de solarii, de spaţii acoperite, dacă îşi asigură energia termică cu care să încălzească solarul, costurile scad foarte mult şi atunci el devine viabil, iar cetăţenii români se pot bucura de produse proaspete şi de calitate. De partea cealaltă, este foarte important ca şi industria alimentară să-şi dezvolte capacităţi de asigurare a energiei, pentru că eliminarea unui astfel de factor de cost va conduce în viitor la viabilitatea şi eficacitatea acestui sector”, a mai transmis el.
Producţia de cereale boabe a României a depăşit anul trecut 27,79 milioane de tone, în creştere cu 9,637 milioane de tone peste nivelul anului 2021, când a totalizat 18,153 milioane de tone, scrie Agerpres.
