Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, marţi, că, în prezent, nu există “condiţii pentru un minim de teren” pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina.

“Trebuie să spunem că, din punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiţii pentru o negociere între cele două părţi în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident. (…) Poziţiile sunt atât de diferite şi atât de masiv îndepărtate una de alta, încât, astăzi, nu vedem condiţii pentru un minim de teren unde să se poată ajunge la un început de negociere”, a afirmat el.

Secretarul general adjunct al NATO a adăugat că perioada de iarnă “va conduce probabil la o încetinire relativă a intensităţii războiului”.

“Asta nu exclude şi operaţiuni militare în timpul iernii, dar, din păcate, astăzi nu vedem condiţii reunite pentru o soluţionare politică. (…) Pe termen scurt nu vedem condiţii politice care să conducă la o astfel de soluţie negociată”, a punctat Mircea Geoană.

El a spus că la nivelul aliaţilor există comunicare cu partea rusă “pe canale politice şi pe canale specializate, militare şi de intelligence, (…) în afara discuţiei despre Ucraina”.

“Nimeni din cadrul Alianţei nu negociază ceva în numele Ucrainei. Este un lucru la care ţinem foarte mult. Şi, la nivelul alianţei noastre, politic nu avem contacte cu Rusia, dar preşedintele Comitetului Militar, amiralul Rob Bauer, a avut o corespondenţă scrisă cu generalul Gherasimov. Nu vedem semnale foarte încurajatoare din partea Federaţiei Ruse”, a completat secretarul general adjunct al NATO.

El a vorbit despre nevoia de a evita escaladarea conflictului prin incidente sau accidente. “Nu vedem, în postura rusească de astăzi riscuri sau intenţii sau resurse pentru a începe ceva împotriva NATO”, a arătat Mircea Geoană, citat de Agerpres.

Germania trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a situaţiei în Ucraina, a declarat marţi cancelarul german Olaf Scholz, adăugând că recenta sa călătorie în China a meritat chiar pentru singurul fapt că a evidenţiat poziţia comună a celor două ţări împotriva utilizării armelor nucleare, relatează Reuters.

“Având în vedere evoluţia războiului şi eşecurile vizibile ale Rusiei în creştere trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare”, a spus Scholz la o conferinţă la Berlin, găzduită de ziarul Sueddeutsche Zeitung.

Această escaladare ar putea include distrugerea infrastructurii, a adăugat el.

În cursul vizitei în China mai devreme luna aceasta, Olaf Scholz şi preşedintele chinez Xi Jinping au condamnat ameninţările cu utilizarea armelor atomice în Ucraina.

Scholz a spus că fondul de apărare de 100 de miliarde de euro, anunţat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a fost rezultatul unei lecţii învăţate pentru constituirea stocurilor de apărare ale armatei germane.

În acelaşi timp, cancelarul a afirmat că Germania nu va face “pentru a doua oară greşeala” de a intra într-o dependenţă energetică precum cea creată în ultimii ani cu Rusia în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, potrivit EFE.

“Cu Rusia am văzut ce înseamnă să devii dependent de o resursă strategică precum gazul”, a spus Scholz în cadrul forumului organizat de cotidianul bavarez Sueddeutsche Zeitung.

“Ceea ce am înţeles eu după multe discuţii cu reprezentanţi ai economiei germane este că o astfel de eroare nu ni se va mai întâmpla o a doua oară”, a recunoscut cancelarul Scholz, care a explicat în cadrul acestui forum care sunt provocările cu care se confruntă economia germană la ora actuală şi ambiţia acesteia de a-şi diversifica şi mai mult sursele de aprovizionare în diferite domenii.

“Vom depune eforturi pentru ca economia germană, poziţia Germaniei în calitatea sa de centru de afaceri să supravieţuiască vremurilor dificile”, a rezumat el.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, Germania a început să-şi reducă în mod drastic dependenţa energetică faţă de Rusia.

După ce anterior 55% din totalul importurilor germane de gaz proveneau din Rusia, livrările de gaze ruseşti au scăzut la 9 % în luna august, iar în prezent Germania nu mai primeşte deloc gaze ruseşti, potrivit Agenţiei Federale pentru Reţele (BNA, conform acronimului său în germană).

Livrările de gaze din Rusia au fost înlocuite de livrări provenite în principal din Norvegia, Ţările de Jos şi Belgia, notează EFE.

Gazoductul Nord Stream 1, prin care Germania primea gaz din Rusia, a devenit inutilizabil după ce a fost avariat de explozii subacvatice în septembrie. Exploziile au avariat şi gazoductul Nord Stream 2 recent construit, dar care nu a fost folosit niciodată. Rusia s-a declarat dispusă să livreze gaz printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de explozii, dar guvernul german a respins această propunere.

Leave a Reply