Inspecţia Judiciară s-a autosesizat ca urmare a apariţiei în presă a unor informaţii potrivit cărora procurorul general Augustin Lazăr a prezidat în anii ’80 comisia de la Penitenciarul Aiud care i-a refuzat eliberarea condiţionată disidentului anticomunist Iulius Filip, pe motiv că a continuat acţiunile subversive împotriva regimului Ceauşescu, informează România TV.
Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au confirmat pentru STIRIPESURSE.RO existenţa unei sesizări din oficiu, ca urmare a informaţiilor apărute în presă, vizând activitatea procurorului general, în sensul verificării condiţiei bunei reputaţii. “S-a apreciat că sunt necesare verificări pentru identificarea exactă a situaţiei de fapt”, au mai precizat oficialii Inspecţiei Judiciare.
Potrivit art. 76 din Legea 317/2004, neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie poate atrage eliberarea din funcţie a magistratului:
“(1) Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor în funcţie se face de către Inspecţia Judiciară, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
(2) Raportul de inspecţie întocmit în urma verificărilor privind buna reputaţie se comunică magistratului care face obiectul sesizării şi persoanei care a înaintat sesizarea, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecţii.
(3) Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (2), împreună cu obiecţiile formulate, se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului şi a obiecţiilor formulate, secţia corespunzătoare adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către magistrat a condiţiei de bună reputaţie ori, dacă apreciază că obiecţiile sunt întemeiate, dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie cuprinde şi propunerea de eliberare din funcţie, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pe parcursul procedurii de verificare şi constatare a îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la finalizarea procedurii, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor de verificare sau dacă aceste proceduri sunt de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.
(5)Hotărârea secţiei prevăzută la alin. (3) poate fi atacată la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea plenului poate fi atacată cu contestaţie la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi termen; hotărârea instanţei este definitivă.
(6)Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie se comunică Preşedinţiei României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.”
Conform art. 76, alin. 3, “Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie cuprinde şi propunerea de eliberare din funcţie, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”
Însa art. 65 alin. (1), litera i) “Magistratii sunt eliberati din functie neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie.”
Art. 14 din Legea 303/2004 spune: (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Aşadar, discuţia dacă un magistrat care nu îndeplineşte o condiţie de admitere în magistratură va putea rămâne în magistratură subzistă.
Tenebros trecut!Ies scheletii din dulap!Tortionarul aug.lazar are motive sa dea in balbaiala!Ce am vazut astazi,cu timmermans si tajani,m-a scarbit total!Cum sa protejezi niste tortionari de tip vechi si de tip nou?Pentru o campanie jegoasa sa suport astfel de specimene?Prea mult,”si-au facut treaba”,vorbele docte ale “pedestrasei “cu jeg pe talpi,kovesika,libera la zbor in bot!Dar actele si faptele ies la iveala,in ciuda lor!
Cat penibil… s-a mai incercat o data decridibilizarea lui Lazar… din cauza unui alt Lazar. E vorba de alt Lazar domnilor…
Zi „zău” cu limba scoasă, ca să te credem. Pentru că, de fapt, Lazăr a încercat să se credibilizeze cu alt Lazăr când a trimis dosarul la președinte.
Trecutul lui Lazar e nepătat, ne-a spus-o chiar el și ne-o arată și documentele cu calificativul “foarte bine” acordat in fiecare dintre anii de lucru petrecuți de d-sa in funcția de apărător al statului, socialist sau de alta culoare politica. Iar dacă, totuși, va ajunge la vreo instanța cu dosarul de represiune nedreapta, sau încălcarea drepturilor omului, sau alte fleacuri de lux care i s-ar putea proba și pune in cârca, tot se va găsi o muiere cu epoleți pe sub roba, de tip Francesca lui Kovesi, care sa calce cu cizmele ei cu toc pe inspectorii și acuzatorii aduși de aceștia in cauza, obligându-i sa pledeze din afara sălii de judecată dacă au chef sa înghită aer rece. Mult mai interesant ar fi sa se ia la purecat personalul CNSAS care a emis adeverințele de ne-cooperare cu SEcuritatea pe numele grotescului personaj ajuns procuror general sub regimul Johannis; desigur, aceia nu-s juriști de meserie și nu pot fi trimiși la SIIJ dar sunt sigura ca exista alte formule de ancheta care sa-i scoată de sub protecția “serviciilor” măcar temporar, cât sa li se vadă epoleții cu ochiul liber. Și fiindcă veni vorba de protecție: înțeleg foarte bine încercarea de a generaliza cazul particular Lazar reducându-i ipochimenului activitatea de pe vremea lui Ceaușescu la simpla exercitare a meseriei de procuror—Alice Drăghici se simte rănită de tratamentul discriminatoriu aplicat tagmei procurorilor (din care face parte și din care descinde) și face pe toată lumea prezenta la dezbateri sa se simtă prost fiindcă a îndrăznit sa abordeze subiectul, madam Trăilă decla PNL se indigneaza pe motiv ca “omul” Lazar își făcea meseria si prezintă ca garanție a propriei bune credințe faptul ca se trage din chiaburimea victima a acelorași procurori-securiști de tip Lazar care țineau lumea in gulag prin job description. In fine, se agita culpabilitățile latente ale supraviețuitorilor și se uita fondul problemei, anume, cazul particular Lazar, pe care nu l-a obligat nimeni sa funcționeze ca președinte de comisie pt eliberarea deținuților politici deoarece, in perioada respectiva, aceste funcții erau acordate strict numai acelor procurori care lucrau cu SEcuritatea iar nu acuzatorilor publici obișnuiți de prin judecătorii și tribunale provinciale. Iarăși, dacă e vorba de rănirea sensibilității cuiva sau de terfelirea, la grămada, a onoarei magistraților de cariera, de ce sa nu ne simțim insultați, răniți, terfeliti și aceia dintre noi care descindem din familii de magistrați membri PCR care nu au lucrat “pe securitate” dar nici n-au “stat acasă”, vorba coanei Trăilă PNL, pe vremea Intunericitului? Ce-ar fi sa punem de-o victimizare generală in numele “meseriei” și sa Bombardam Consiliul contra discriminării cu plângeri împotriva acuzatorilor de profesie gen Danca, junele Caramitru și toată șleahta de “anti-comunisti” făcuți in eprubeta care ne umplu de noroi apropiații? In concluzie: cazul Augustin Lazar dezonoreaza magistratura, atât ca idee cât și ca grup profesional nu atât prin trecutul, moralmente abject, al personajului, cât prin faptul ca acest trecut îl ajuta sa promoveze perpetuu in funcții de conducere in magistratura.
In Romania realitatea e una singura: majoritatea comentatorilor si a formatorilor de opinie nu este una impartiala in legatura cu sentimentul de dreptate.
Dreptatea si justitia ar trebui sa fie precum matematica: 1+1=2; 2×2=4; 7-3=5
La fel ar trebui sa fie si in cazul justitiei. Ponta a fost fortat sa demisioneze pentru o nimica toata in schimb Lazar care trebuia sa-si de-a opinia in legatura cu eliberarea unui detinut politic a preferat sa-l pedepseasca cu prelungirea detentiei.
Procurorul propune, judecatorul decide. Lazar crede ca noi nu stim diferenta intre propunere si decizie.
Realizati ce aparat de propaganda interna si externa este impotriva intereselor nationale ale Romaniei ?
oho, citi securisti am afla daca s-a desecretiza arhivele… alea care n-au fost distruse, macar:
https://m.romanialibera.ro/special/investigatii/magistratii-securisti–formati-la-scoala-de-la-bran-119826
ma tot intreb de ce nu primeste Melescanu – de exemplu – nici o intrebare serioasa despre scoala de la Baneasa 🙂
Marea schimbare din 89 e ca RSR inseamna Republica Securista Romania.
Deci votati, in continuare, “schimbarea”:
http://m.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/cum-si-de-ce-a-fost-executat-postul-realitatea-tv-un-clan-de-magistrati-acoperiti-a-tras-sforile-la-ordinul-lui-liviu-dragnea-1133156
D-le, toata lumea indignata se intreaba cum e posibil, cu Timmermans, cu vrajeli, sa protejezi tortionari de tip vechi si nou, de parca lumea a uitat de lista cu 10 p-cte ale lui Barroso, de emisarul Philip Gordon trimis de peste ocean de aliatu’ strategic sa ne ajute sa nu-l demitem pe Basescu (Sticle) la referendumul din 2012 etc!!
P.S. Eu chiar nu inteleg, tara asta, oamenii ei, nu constientizeaza ca noi traim din imprumuturi cu dobanda luate de la camatarii internationali (FMI, Banca Mondiala, BEI etc), pentru ca noi cu “economia” noastra nu mai producem de nimic, generam numai inflatie ca am ajuns sa importam pana si patrunjelul dreac? Oamenii astia nu constientizeaza ca Ceausescu de-aia a fost killerit in decembrie ’89, ca achitase imprumutul luat de la FMI de 9 miliarde $ si nu mai vroia sa se imprumute la toti acesti camatari planetari? Romanii, din ce vor sa traisca daca nu din credite cu dobanda luate de la camatarii planetei? Ca daca fac figuri prea multe le taie aia macaroana declarandu-ne tara cu grad ridicat de risc generat de instabilitatea politica bla-bla si ne lasa muritori de foame, nu ne mai acorda credite si ne taie macaroana! Ajungem niste rupti in c.. dup-aia, ceea ce de fapt si suntem, praf de praf! Lumea nu intelege ca tara noastra traieste din credite luate cu dobanda si ca daca facem figuri prea multe si nu executam ce zic administratorii de la Bruxelles ai UE (ai camatarilor de bani) ne taie aia creditele si ramane sa traim si sa mancam ceea ce produce Romania cu economia condusa de marile guvernari romanesti!! Da-o dreac incolo, ce-o fi atat de complicat?!
P.P.S: Nu l-ati mai adus demult prin emisiune pe D-l Serbanescu, sau nu am mai urmarit eu de multa vreme emisiunile postului dvs! Omul spunea direct si scurt care-i situatia, cum ca Romania este o tara vanduta capitalului strain si ca noi suntem/am ajuns o tara de sclaveti! Succes la “politichie”! Sal