Miniștrii Apărării din statele NATO s-au reunit la Bruxelles pentru decizii legate de războiul declansat de Rusia in Ucraina și întărirea apărării Alianței.
Cele mai importante declarații, în continuare, redate de www.antena3.ro
- Miniștrii au fost de acord să continuăm să punem la dispoziția Ucrainei sprijin semnificativ – militar și umanitar
- Președintele Putin trebuie să pună imediat capăt războiului și să își retragă trupele
- NATO nu va tolera niciun atac asupra unui stat aliat
- Trebui să cheltuim mai mult împreună
- Aliații sunt uniți în ceea ce privește decizia de a nu desfășura forțe în Ucraina, la sol și în aer
- Vedem distrugeri, vedem suferință umană în Ucraina, dar aceste lucruri se pot înrăutăți și mai mult dacă NATO întreprinde acțiuni care să ducă la război propriu-zis între Alianță și Rusia
- Mesajul pentru Ucraina, în ceea ce privește aderarea la NATO, este acela că Ucraina este un stat suveran și decizia de a aplica sau nu la statutul de membru al Alianței îi aparține
- Nu doresc să speculez asupra negocierilor, dar ce poate obține Ucraina este foarte aproape de situația din teren, unde forțele de apărare rezistă în fața rușilor
- Putin a subestimat puterea forțelor apărare ucrainene, a conducerii și poporului ucrainean
- Nu trebuie să subestimăm capacitatea Rusiei de a continua războiul. Deși au făcut greșeli grave, rușii păstrează capabilități militare convenționale semnificative
- Am văzut retorica nucleară a președintelui Putin și nu trebuie subestimată capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri
- (întrebat dacă Rusia poate câștiga acest război): Este prea devreme pentru a specula asupra deznodământului. Ucrainenii au încetinit avansul trupelor ruse iar planul lui Putin, de duce un război-fulger și de a ajunge la Kiev în câteva zile a fost un eșec complet. Dar Rusia păstrează capabilități militare semnificative.Reprezentanții statelor NATO s-au arătat rezervați cu privire la trimiterea în Ucraina a unei “misiuni de menținere a păcii protejată de forțe armate”.
Propunerea a fost formulată de vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, în timpul unei vizite la Kiev.
“Cred că este necesar să avem o misiune de pace a NATO, eventual o structură internațională mai largă, dar o misiune care va putea să se apere, care să opereze pe teritoriul ucrainean, care se va afla pe teritoriul ucrainean cu acordul președintelui şi al guvernului Ucrainei și care nu va fi o misiune fără apărare”, a spus Kaczynski.
Ministru olandez: “Este prea devreme”
“Cred că este foarte greu să ne imaginăm o misiune de pace acum, când un război este în curs de desfășurare, cu intensitatea pe care o putem observa. Este prea devreme să vorbim despre asta.
Mai întâi trebuie să avem o încetare a focului. Mai întâi trebuie să vedem retragerea Rusiei şi trebuie să existe un fel de acord între Ucraina și Rusia”, a declarat ministrul olandez Kajsa Ollongren la sosirea la Bruxelles, unde are loc o reuniune a miniștrilor Apărării din țările alianței.La rândul său, ministrul Apărării din Estonia, Kalle Laanet, a arătat că trimiterea unei misiuni de menținere a păcii trebuie decisă de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
Continuarea livrării de arme către Ucraina şi consolidarea apărării NATO sunt principalele subiecte ale evenimentului, care va fi urmată de un summit extraordinar al liderilor Alianței, ce va avea loc la 24 martie, scrie www.antena3.ro
Iata si comunicatul MApN :
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg.
Agenda evenimentului, desfășurat pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluțiile conflictului armat și pe implicațiile acestuia la adresa Alianței.
În acest sens, aliații au discutat despre continuarea procesului de adaptare pe termen mediu și lung a posturii de descurajare și apărare, ca răspuns la noile realități ale mediului geostrategic european, în vederea pregătirii unui pachet decizional consistent pentru Summit-ul de la Madrid, din 29-30 iunie a.c.
În cadrul primei sesiuni de lucru, la care au fost invitați să participe și miniștrii apărării din Suedia, Finlanda, Georgia și Ucraina (via VTC) și reprezentanții UE, au fost abordate aspectele relaționate conflictului din Ucraina și impactului asupra securității Alianței și a partenerilor din imediata vecinătate, precum și pe sprijinul pe care statele aliate, în format bilateral, îl acordă Ucrainei.
Pe fondul războiului din Ucraina, această sesiune de lucru a reprezentat un semnal puternic privind sprijinul și susținerea aliată pentru acești parteneri importanți ai NATO și în special pentru Ucraina. Pe parcursul evenimentului, ministrul Vasile Dîncu a prezentat îngrijorările și preocupările României referitoare la conflictul declanșat de Federaţia Rusă în Ucraina, care a dus la distrugerea țării și la nenumărate pierderi de vieți omenești, accentuând implicațiile acestui conflict pentru securitatea regională. În context, demnitarul român a făcut referire la acțiunile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, menționând înființarea hub-ului logistic de la Suceava, destinat ajutorului umanitar și eforturile naționale pentru sprijinirea fluxului masiv de refugiați.
Dezbaterile din cea de-a doua sesiune de lucru, în format exclusiv aliat, s-au concentrat pe procesul de adaptare pe termen mediu și lung a NATO.
În cadrul sesiunii, ministrul român al apărării naționale a exprimat susţinerea fermă a Bucureştiului pentru adaptarea şi consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO având în vedere provocările fără precedent la adresa arhitecturii de securitate europene.
În acest sens, a accentuat cerinţa privind înființarea neîntârziată a unor structuri operaționale aliate defensive în regiunea Mării Negre, după modelul celor deja existente în Polonia şi statele baltice, care să asigure efortul comun necesar în sprijinul consolidării posturii aliate la nivel regional și a reiterat disponibilitatea României de a găzdui o astfel de structură aliată.
Totodată, ministrul român s-a pronunțat pentru adaptarea pe termen lung a Alianței, care este esențială pentru îndeplinirea acestor obiective ambițioase. În context, ministrul Dîncu a evidențiat recenta decizie a României de creștere a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare de la 2% la 2,5%.
