Comandanţii militari ai NATO elaborează planuri de desfăşurare a unei forţe militare permanente de amploare pe flancul estic al alianţei, care ar fi capabilă să înfrunte o armată invadatoare, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Sunday Telegraph – transmit DPA şi Reuters preluate de Agerpres.
Stoltenberg a declarat pentru ziarul britanic că alianţa se află ”în mijlocul unei transformări fundamentale” care va reflecta ”consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.
”Indiferent când, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră”, a declarat şeful NATO pentru ziarul duminical.
”NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Şi asta este exact ceea ce facem”.
Stoltenberg a spus că mica forţă a alianţei de la graniţa de est va fi transformată într-o prezenţă majoră ca parte a unei ”resetări”.
”Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO”, a declarat oficialul.
Stoltenberg a spus că resetarea trebuie să fie însoţită de creşterea cheltuielilor naţionale de apărare ale membrilor alianţei şi a subliniat angajamentul cancelarului german Olaf Scholz de a creşte cheltuielile de apărare ale Germaniei de la 1,5% la 2% din PIB.
”Având în vedere dimensiunea economiei germane, acest lucru reprezintă o diferenţă uriaşă şi pentru cheltuielile totale de apărare ale NATO”, a spus el în interviu.
”Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a declarat Stoltenberg.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, care a anunţat recent că îşi va prelungi cu un an mandatul în fruntea organizaţiei, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit al NATO care va avea loc la Madrid în iunie.
Invazia Rusiei în Ucraina a declanşat cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial şi a determinat naţiunile occidentale să îşi regândească politicile de apărare, scrie Agerpres.
