Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, solicitarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) de anulare a decretului prin care mandatul lui Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării a fost prelungit, decizia nefiind definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, să respingă ca inadmisibilă acţiunea formulată de Ministerul Apărării Naţionale, prin ministrul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu Preşedintele României Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Nicolae Ciucă, având ca obiect anularea decretului nr.1331/28.12.2018.

Instanţa a mai decis obligarea MApN la plata către Nicolae Ciucă a sumei de 900 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariul avocatului.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

MApN a înregistrat, în 11 ianuarie, la Curtea de Apel Bucureşti, acţiunea având ca obiect “anulare act administrativ +suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018”, pârâţi fiind preşedintele Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială.

Primul termen a fost stabilit în data de 29 ianuarie.

Ministerul Apărării Naţionale a depus în 8 ianuarie, în temeiul articolului 7 din Legea nr. 554/ 2004 privind contenciosul administrativ, o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea Decretului nr. 1331 emis în data de 28 decembrie 2018, privind prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărări.

În motivaţia documentului, M.Ap.N. susţinea faptul că decretul încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346 / 2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, articolul 32, alineatul 5, conform căruia „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

“Concret, în document se arată că pentru prelungirea mandatului şefului SMAp ar fi trebuit să fie parcursă aceeaşi procedură ca şi în cazul numirii, mai exact la propunerea ministrului apărării naţionale şi cu avizul Prim-Ministrului. În acest caz, nu există nici propunerea ministerului, nici avizul premierului”, explica ministerul.

În document a fost evidenţiat precedentul juridic, prin faptul că Preşedintele României a prelungit mandatul Şefului Statului Major General în anul 2010, prin Decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi avizul prim-ministrului.

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat acţiunea ministrului Apărării, Gabriel Leş, de a ataca decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Armatei.

”Ce va gândi un înalt responsabil din armata unei ţări aliate, dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip pesedist”, a spus preşedintele.

Iohannis a anunţat,  în 28 decembrie, că CSAT nu a aprobat propunerea ministrului Apărării pentru şeful Armatei, situaţie care a fost generată de incompetenţa PSD. Preşedintele a anunţat că a semnat decretul de prelungire a mandatului de şef al Statului Major General al Armatei pentru generalul Nicolae Ciucă.

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat apoi că preşedintele Klaus Iohannis i-a spus că propunerea pentru postul de şef al Statului Major al Armatei este nelegală, însă nu şi de ce. Leş a mai declarat că nu ştie care a fost argumentul legal pentru prelungirea mandatului generalului Ciucă, atât timp cât legea spune că aceasta se face la propunerea ministrului Apărării, cu avizul premierului. De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a declarat în aceeaşi zi, la începutul şedinţei de Guvern, că decretul semnat de către preşedintele Klaus Iohannis pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Armatei este nelegal şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională, scrie news.ro

Decretul a fost publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial. Decretul nu este contrasemnat de către premierul Viorica Dăncilă.

Potrivit decretului, se prelungeşte cu un an mandatul şefului Statului Major General al Armatei, generalul Nicolae Ciucă. În decret se menţionează că prelungirea mandatului s-a făcut ”luând act de lipsa unei propuneri de numire, potrivit legii, în funcţia de şef al Statului Major al Apărării, reţinând necesitatea asigurării continuităţii conducerii Armatei, în condiţiile în care mediul regional şi internaţional de securitate se află în continuă schimbare, având în vedere rezultatul dezbaterilor din cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 28 decembrie 2018”h

https://www.antena3.ro/actualitate/radu-tudor-dupa-decizia-instantei-in-cazul-disputei-mapn-iohannis-cea-mai-buna-veste-e-ca-statul-514479.html

9 COMMENTS

  1. Hai sa nu jubilam,vedem runda aIIa doua!Ce vad e ca mojicul obsesiv isi duce paranoia la maximum!Pana in cat timp va fi un lup mancat de oaie?Cu un daca si un sica mandolina,cu un ciolos afiliat si cu un barna sa tina zdreanta,vom fi fii ploii!

    • DANCA,sau cu naiba il cheama,elementul rejectect la limita suporstabilitatii de Mihai Gadea!Te intrebi poate ce are sula cu prefectura?TOTUL.eu iti spun,puterea de intelegere a tot ce functioneaza in tara asta!Si,ca un chirila mic,pentru cauza,i-as fi dat si eu doua palme si pe urma penitenta,Doamne cat sa suport?!Si ma intelege!La fel si aici duce,sasul,armata intr-o zona periculoasa eludand legea desi prima instanta e favorabila!Problema ramane!

  2. Inca o dovada ca profesionalismul si competenta nu “fac” casa buna cu slugarnicia si obedienta ! Ne plac maimutoii agramati cu functii !

  3. Off Topic:
    Ce parere aveti despre initiativa Ministrului de Finante de a lua din cei 2% alocati MApN pentru constrirea spitalelor regionale? Nu zic ca nu avem nevoie de spitale dar de ce nu se fac cu bani europeni?
    Are armata prea multi bani si nu are ce face cu ei?
    Are guvernul actual probleme in accesarea acestor fonduri? Ca pana acum se laudau ca nu.
    Mai poate fi interpretat si astfel: prin bugetul astfel construit nu sunt destule fonduri pentru constructia acestor spitale si atunci se iau mascat bani de la aparare zicand ca aceste spitale vor deservi si militari…. si in subordinea cui vor fi aceste spitale?
    Nu poate fi interpretata aceasta actiune ca deturnare de fonduri?

  4. Un circ care nu trebuia sa se intample, legea trebuia respectata nu fortata sau acceptarea fara scandal, tot conform legii, a acelei prelungiri de mandat pe o perioada de un an.
    Clar, politicul si-a bagat coada unde nu trebuie.

  5. întrebare retorică: dl M. Gâdea își asumă eroarea jurnalistică? / a spus că Min. Leș are dreptate. Justiția spune altceva.

  6. Adevarul e ca Johannis a creat o situație atipica in care o instanța civilă—in sensul de instanța nemilitara—trebuie sa transeze asupra unui conflict între Șeful CSAT (implicit comandant suprem al armatei) și șeful operativ/al Statului Major al aceleiași armate. Nu sunt specialist in drept dar cred ca și la nivel de bun simt tot se simte amatorismul, dacă nu chiar gândirea ineptă a celui care a provocat asemenea bulibășeala (sorry, nu găsesc un termen mai adecvat) intr-un domeniu perfect reglementat precum sistemul de apărare al țării și bănuiesc ca judecătorii aflați in situația de a transa acest conflict au și acum dureri de cap de pe urma soluției date. Intr-un fel i-au salvat fatza ineptului de președinte dar intr-altul au mărit confuzia, și-așa destul de mare, creata de conflictul de competente între ministerul de resort și marele comandant. Ma-ntreb ce trebuie sa fie in capul șefilor NATO la vederea acestor manevre, probabil “douăsprezece noaptea” cum se zicea pe vremuri.

Leave a Reply