Actorul de origine aromână Ion Horia Leonida Caramitru s-a născut în București, la 9 martie 1942.

Iata un documentar Agerpres :

Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică “Ion Luca Caragiale” București (1964), clasa profesor Beate Fredanov, potrivit www.cinemagia.ro.

A debutat în 1964 pe scena Teatrului Național din București, în “Eminescu”, de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu.

Actor și regizor al Teatrului “Lucia Sturdza Bulandra” (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, și director general al acestui teatru. A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Süto Andras, Rolf Hochhuth și alții. A colaborat cu mari regizori ai scenei românești precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

Conform site-ului Teatrului Național “I.L. Caragiale” București (TNB) — www.tnb.ro, Ion Caramitru a jucat pe naționalul bucureștean în rolurile: Perdican — “Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964; Mircea Basarab — “Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965; Romeo — “Romeo și Julieta” de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967; “Dialoguri și fantezii în jazz” — spectacol de poezie și muzică alături de Johnny Răducanu; Eduard al III-lea — “Eduard al III-lea” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; Macbeth — “Macbeth” de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 2011; Pierre — “Dineu cu proști” de Francis Veber, regia Ion Caramitru, din 2012; Recital — “Dor de Eminescu”, 2012; Prospero — “Furtuna” după William Shakespeare, regia Alexander Morfov, 2014.

Spectacolul ‘Dialoguri și fantezii în jazz’, cu pianistul Johnny Răducanu și actorul Ion Caramitru, a fost prezentat, în premieră bucureșteană, la Sala ‘Mihail Jora’ de la Casa Radio

În stagiunea curentă a TNB joacă în “Dineu cu proști”, “Furtuna” și “Magic Național”.

Alte roluri avute în teatru, potrivit www.tnb.ro: Teatrul Sturdza Bulandra București (Regizorul — “Șase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, 2005; Iuri Zvonariov — “Sorry” de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, 2003; Creon — “Antigona” de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993; Lelio — “Teatrul comic” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcarete, 1992; Cotrone — “Uriașii munților” de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, 1987; Hamlet — “Hamlet” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 1985; Ferdinand — “Furtuna” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1978; Pașa din Vidin — “Răceala” de Marin Sorescu, regia Dan Micu, 1977; Actorul — “Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975; Bacon — “Elisabeta I” de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, 1974; Feste — “A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regie colectivă, 1973; Riccardo — “Vicarul” de Rolf Hochuth, regia Radu Penciulescu, 1972; Lelio — “Mincinosul” de Carlo Goldoni, regia Sanda Manu, 1971; Leonce — “Leonce și Lena” de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1970; Tommy — “Photo Finish” de Peter Ustinov, regia Petre Sava Băleanu, 1969; Cezar — “Iulius Cezar” de William Shakespeare, regia Andrei Șerban, 1968; Malcolm — “Macbeth” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1968; Bota — “Procesul Horia” de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, 1967; Herault — “Moartea lui Danton” de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1966; Vânzător de ziare — “Un tramvai numit dorință” de Tennesse Williams, regia Liviu Ciulei, 1965.

Actorul Ion Caramitru la a V-a ediție a Galei Premiilor UNITER

La Teatrul Odeon București a jucat în Pericle — “Pericle” de William Shakespeare, regia Dinu Cernescu, 1981, iar la Studioul Casandra București în Profesorul — “Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Costache Antoniu, 1964 și în Hamlet — “Hamlet” de William Shakespeare, regia Costache Antoniu, 1963.

A regizat, totodată, piesele la Teatrul Național din București: “Angajare de clovn” de Matei Vișniec, 2016; “Magic Național”, spectacol-concert, 2015; “Dumnezeu se îmbracă de la second-hand” de Iulian Margu, 2014; “Anonimul venețian” de Giuseppe Berto, 2014; “Bârfe, zvonuri și minciuni” de Neil Simon, 2014; “Dor de Eminescu”, recital de poezie și muzică (împreună cu Aurelian Octav Popa), 2012; “Dineu cu proști” de Francis Veber, 2010; “Toți fiii mei” de Arthur Miller, 2009; “Șapte dintr-o lovitură” de Lia Bugnar, 2008; la Teatrul Național Mihai Eminescu Botoșani — “Cetățeni de onoare ai poeziei”, scenariul și regia, 2011, iar la UNITER — “Tragedia lui Carmen”, versiunea lui Peter Brook după “Carmen” de Georges Bizet, 2007.

La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra a regizat: “Acasă” de David Storey, 1992; “Forma mesei” de David Edgar, 1991; “A treia țeapă” de Marin Sorescu, 1988; “Neînsemnații” de Terry Johnson, 1984; “Amintiri” de Alexei Arbuzov, 1982. A mai regizat la Opera Națională din București (“Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski, după romanul în versuri scris de Aleksandr Sergheevici Pușkin, 2009; “Micul coșar” de Benjamin Britten și “Eminescu” de Paul Urmuzescu), la Teatrul muzical Constanța (“My Fair Lady” de Frederick Loewe), la Teatrul Țăndărică din București (“Bastiene și Bastienne” de Mozart), la Opera din Belfast (“Evghenii Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovsky și “The Tragedy of Carmen”, versiunea lui Peter Brook după “Carmen” de Georges Bizet). De asemenea, a pus în regie la Theatre du Signe (Japonia): “Othello” de William Shakespeare, 2004; “Macbett” de Eugen Ionesco, 2002 și “Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare, 2001.

Instalarea oficială a noului director general al Teatrului Național ‘I.L. Caragiale’, Ion Caramitru

Ion Caramitru este și un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menționate producțiile: “Pădurea spânzuraților”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), “Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea (1978), “Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea. De asemenea, Caramitru este cunoscut publicului și pentru rolul Socrate din celebra serie “Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum “Kafka” (1991), regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons și Theresa Russell, “Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din “Amen” (2002), regia Costa Gavras.

Rolurile sale în film au fost, potrivit site-ului TNB: doctorul Simon Hermann — “O poveste de dragoste, Lindenfeld”, regia Radu Gabrea, 2014; Victor Ibănescu — “The Necessary Death of Charlie Countryman”, regia Fredrik Bond, 2013; Bloch — “Two Point Five Billion”, regia Jamie Hannigan, Irlanda, scurt metraj, 2008; Eastern European Man — “Adam & Paul”, regia Leonard Abrahamson, 2004; Count Fontana — “Amen”, regia Costa Gavras, 2002; Zozimov — “Mission: Impossible”, regia Brian De Palma, 1996; Caine — “Deep Secrets”, regia Diarmuid Lawrence, serial TV, 1996; Carl Dalakis — “Two Deaths”, regia Nicolas Roeg, 1995; Tatevsky — “Citizen X”, regia Chris Gerolmo, serial TV, 1995; Oscar Karel — “An Exchange of Fire”, regia Tony Bicat, serial Tv, 1993; “A Question of Guilt”, regia Stuart Orme, serial TV, 1993; Solemn Anarchist — “Kafka”, regia Steven Soderbergh, 1991; “Jute City”, regia Stuart Orme, serial TV, 1991; Socrate — “Extemporal la dirigenție, regia Nicolae Corjos, 1987; Socrate — “Liceenii”, regia Nicolae Corjos, 1987; Socrate — “Declarație de dragoste”, regia Nicolae Corjos, 1985; Radu Comșa — “Întunecare”, regia Alexandru Tatos, 1985; “Promisiuni”, regia Elisabeta Bostan, 1985; “Ca-n filme”, regia Manole Marcus, 1983; “Castle in the Carpathians”, regia Stere Gulea, 1981; “Iată femeia pe care o iubesc”, regia Cornel Todea, serial TV, 1981; Luchian — “Ștefan Luchian”, regia Nicolae Mărgineanu, 1981; “Ancheta”, regia Constantin Vaeni, 1980; “Bietul Ioanide”, regia Dan Pița, 1979; “Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea, 1979; “Înainte de tăcere”, regia Alexa Visarion, 1979; ‘Iarba verde de acasă”, regia Stere Gulea, 1978; Gheorghidiu — “Între oglinzi paralele”, regia Mircea Veroiu, 1978; “Împușcături sub clar de lună”, regia Mircea Mureșan, 1977; “Casa de la miezul nopții”, regia Gheorghe Vitanidis, 1976; “Instanța amână pronunțarea”, regia Dinu Cocea, 1976; ”Marele singuratic”, regia Iulian Mihu, 1976; “Dincolo de pod”, regia Mircea Veroiu, 1975; “Despre o anumită fericire”, regia Mihai Constantinescu, 1973; “Porțile albastre ale orașului”, regia Mircea Mureșan, 1973; “Stejar, extremă urgentă”, regia Dinu Cocea, 1973; “Printre colinele verzi”, regia Nicolae Breban, 1971; “Balada pentru Măriuca”, regia Titel Constantinescu și Constantin Neagu, 1969; “Diminețile unui băiat cuminte”, regia Andrei Blaier, 1966; “Comoara din Vadul Vechi”, regia Victor Iliu, 1964, Petre Petre — “Pădurea spânzuraților”, regia Liviu Ciulei, 1964.

Profesor de arta actoriei la Academia de Teatru și Film.

Președinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER) de la înființarea acesteia, la 15 februarie 1990. La 20 septembrie 2010 a fost reales în această funcție pentru încă o perioadă de patru ani.

Gala Premiilor UNITER, ediția XI-a. În imagine: Jean Constantin, Premiul special pentru teatrul de revistă, și Ion Caramitru

În cariera teatrală și cinematografică, a fost recompensat cu numeroase premii și distincții. Premii teatrale: în 1975, 1979, 1981 și 1985 a fost desemnat “Cel mai bun actor al anului”. Premii pentru film: Premiul revistei “Cinema”, pentru interpretare (1976); “Premiul Asociației Cineaștilor” (1980); “Premiul special al juriului” pentru rolul principal din filmul “Luchian”, la Festivalul Național al Filmului, Costinești (1984). Decorat, în 1995, de Regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de “Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”. În 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Arte “George Enescu” din Iași.

Viorel Munteanu, rectorul Universității de Artă ‘George Enescu’ din Iași, i-a acordat directorului Teatrului Național ‘I.L. Caragiale’ din București, Ion Caramitru, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Arte ‘George Enescu’ din Iași

A primit, la 28 martie 2011, Premiul de Excelență al Uniunii Teatrale din Republica Moldova (UNITEM) în cadrul Galei Premiilor UNITEM 2011.

La 18 martie 2013, Ion Caramitru, a primit premiul la secțiunea “Teatru”, decernat în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural, pentru modul în care a organizat programul “Caragiale — 2012” al Naționalului bucureștean, derulat cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale și a 100 de ani de la moartea celebrului dramaturg, eveniment care a înregistrat un real succes.

Alte premii și distincții: Premiul Academiei Române “Aristizza Romanescu” pentru rolul “Macbeth”, 2013; “Meritul Academic” acordat de Academia Română, 2012; Decorația Regală “Nihil Sine Deo”, 2012; O stea pe Aleea Celebrităților din București, 2012; Cetățean de onoare al orașelor Sibiu, Sulina, Târgu Jiu, Ipotești, 2011; Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000; Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor în Franța, 1997.

În zilele de 21-22 decembrie 1989, s-a numărat printre conducătorii manifestațiilor anticomuniste din București. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanți a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunțat pe postul național de televiziune înlăturarea dictaturii.

Revoluția Română din Decembrie 1989; actorul Ion Caramitru, în sediul Comitetului Central — 23 decembrie 1989

Membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, constituit și anunțat populației în seara zilei de 22 decembrie 1989, apoi membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale și președinte al Comisiei pentru cultură (din 27 decembrie 1989); membru al Biroului Executiv și vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, răspunzând de Comisia pentru cultură și probleme de tineret (februarie 1990 — mai 1990).

Alături de activitatea dedicată teatrului se manifestă ca un membru marcant al Alianței Civice.

Conferință de presă PNȚCD. În imagine: Victor Ciorbea și Ion Caramitru

La 11 decembrie 1996, este desemnat ministru al Culturii odată cu învestirea guvernului Victor Ciorbea. Ulterior s-a înscris în PNȚCD. În cabinetele prezidate de Radu Vasile și Mugur Isărescu a deținut același portofoliu până la sfârșitul anului 2000.

Depunerea jurământului în fața președintelui Emil Constantinescu de către Ion Caramitru, ministrul Culturii

Este director general al Teatrul Național I.L. Caragiale București, din 2 iunie 2005.

Potrivit www.cinemagia.ro, în onoarea actorului a apărut sub egida Fundației Culturale “Camil Petrescu” și a revistei Teatrul azi, cu sprijinul AFCN și UNITER, volumul “Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet și mai departe” ce face parte din colecția Galeria Teatrului Românesc, îngrijită de Florica Ichim, în care apar o serie de șapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru și criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut în perioada 26 ianuarie — 1 februarie 2009, un schimb de opinii dintre doi oameni preocupați de teatru.

Este căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și are trei băieți: Andrei, Ștefan și Matei.


Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele de decorare a lui Ion Caramitru, Emeric-Alexandru Ienei şi Cristian-George Ţopescu, cu Ordinul ‘Steaua României’, informează Administraţia Prezidenţială.

Cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, în semn de ‘înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră pusă în slujba teatrului şi filmului, pentru dăruirea şi profesionalismul de care a dat dovadă în domeniul managementului cultural, precum şi pentru promovarea constantă a imaginii ţării noastre în lume’, şeful statului i-a conferit maestrului Ion Caramitru Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Cavaler.

Totodată, în semn de ‘înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate desfăşurată, atât în calitate de jucător cât şi de antrenor, pentru dăruirea, devotamentul şi profesionalismul cu care a pregătit generaţii de fotbalişti, pentru contribuţia sa la obţinerea unora dintre cele mai memorabile rezultate ale fotbalului românesc’, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Cavaler lui Emeric-Alexandru Ienei.

Şeful statului i-a conferit lui Cristian Ţopescu acelaşi ordin, în semn de ‘înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate, pentru dăruirea şi devotamentul cu care a susţinut şi promovat valorile sportului naţional, pentru intuiţia, căldura şi erudiţia cu care a comentat performanţele sportului românesc’.

4 COMMENTS

  1. La Multi Ani cu sanatate ! Sa ne bucuram cat mai mult de prezenta domniei sale. Sugerez tuturor sa consulte prezentarea Dvs, pentru a cunoaste mai indeaproape personalitatea uriasa a aceluia caruia avem sarsa sa-i fim contemporan.

  2. La mulţi ani dar nu cu stimulent de la ocupantul principalului scaun al ţării care-i denigrează de oriunde ar fi?

Leave a Reply