Ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că programele de achiziție pe care MApN le derulează în contextul procesului de modernizare a Armatei Române urmăresc să genereze efecte pozitive în industria de apărare, dar și în economia națională.
De asemenea, Motoc prezintă, în interviu, prioritățile României pentru summit-ul NATO de la Varșovia și analizează rezultatele Consiliului NATO-Rusia.
AGERPRES: Procesul de modernizare a Armatei Române este, aș spune eu, în faza de început. Armata va primi acei 2% din PIB, dar îi va primi începând din 2017, iar perioada în care ne aflăm este una tulbure, lucrurile se schimbă într-un ritm alert. Cam în cât timp credeți că armata poate fi pregătită astfel încât să aibă capacitatea de a descuraja actori regionali care ar amenința securitatea României?
Mihnea Motoc: În direcția aceasta ne îndreptăm. Alocarea mai mare pentru apărare, care este deja consemnată în cursul acestui an. Guvernul a aprobat un buget semnificativ crescut pentru domeniul apărării, respectiv proiecția pe care ne putem baza dat fiind acordul politic transpartinic de alocare a 2% din PIB începând cu anul viitor pentru cel puțin un deceniu. Toate acestea sunt menite să ducă la o creștere reală a capacității de apărare a țării. Așa am interpretat noi misiunea intrinsecă a acestei alocații suplimentare pentru apărare. Am luat-o ca o mare responsabilitate. Un prim pas pe care l-am făcut în această direcție a fost dirijarea a aproximativ 29% din bugetul care ne revine pentru achiziții; pe de-o parte pentru revitalizarea unor capabilități existente, pe de altă parte achiziționarea unor capabilități moderne, critic necesare pentru categoriile de forțe ale armatei noastre.
Cu această alocare pentru achiziții am depășit (…) nivelul recomandat de NATO, care se situează în jurul a 20%, dar acest lucru trebuie măsurat în raport cu faptul că, până recent, domeniul a fost considerabil subfinanțat. Deci, avem mult de recuperat, trebuie să facem opțiunile cele mai inteligente, cele mai eficiente, tocmai pentru a genera efectele strategice la care vă referiți în întrebarea dumneavoastră. A fost important și să fim limpezi, clari, deciși în privința atât a echilibrelor, cât și a principiilor pe care le urmăm — și până acum ne încadrăm bine în acestea — respectiv, echilibrul între nevoia de a aloca resurse pentru continuarea programelor multianuale deja derulate. Vă dau un exemplu: programul avion multirol F-16. Anul acesta pregătim condițiile necesare pentru derularea procedurilor de atribuire a escadrilei a doua de asemenea aparate în anul ce vine, în echilibru cu lansarea unor programe noi. Principalul proces în acest sens e acela care se va derula și finaliza în cursul acestui an, etapa a doua de modernizare a celor două fregate T22R. Acesta ar fi un principiu, o linie de abordare.
Am încercat și reușit în proiecția de achiziții pe care o avem anul acesta asigurarea unui echilibru optim și între cele trei categorii de forțe, care nu a existat întotdeauna. Poate o să am ocazia să detaliez puțin ce avem în vedere aici. În sfârșit, totul se fundamentează și pe o preocupare maximă de asigurare a integrității, corectitudinii și legalității procedurilor care se desfășoară în acest domeniu.
O ultimă, dar nu mai puțin importantă direcție de acțiune și preocupare foarte strictă a noastră este aceea ca programele pe care le lansăm să genereze efecte pozitive pentru industria națională de apărare, pentru economia națională. Este o condiție pe care o avem în vedere pentru toate programele ce vor fi lansate într-o abordare mai strategică, mai pe termen lung, deci care generează o previzibilitate în privința necesităților și a comenzilor pe care le vom da. Aici avem în vedere, în primul rând, acoperirea unui necesar considerabil de vehicule pentru Forțele Terestre. Vorbim de transportoare blindate de trupe 8 x 8, de vehicule 4 x 4 pe roți sau șenilate și platforme multifuncționale de transport, camioanele care sunt necesare armatei. Sunt mai mult de 20 de tipuri care vor trebui să intre în dotarea forțelor noastre armate. La toate avem în vedere o proiecție pe termen lung, încheierea unor acorduri cu realizarea în integralitate a producției în România. Acest lucru a început să fie deja cunoscut la nivelul partenerilor de forță, de renume mondial, cu tradiție și experiență cu domeniu. Ei știu că vor trebui să ia în considerare soluția bazată pe colaborarea cu industria noastră de apărare pentru a fi selectați.
La fel, tot în planul necesităților la nivelul Forțelor Terestre avem în vedere derularea unui proiect pilot în domeniul sistemelor de comunicații și informatică. Aici am vedea lucrurile dezvoltându-se în jurul unei soluții proprii, naționale, generate de companiile noastre cu aceeași așteptare de generare de efecte benefice în România. Dacă adăugăm la acest lucru faptul că am impus drept o condiție esențială atribuirea lucrărilor de modernizare a celor două fregate ca navele să rămână în țară, rezultă că integratorul va fi, foarte probabil, un operator din România, un șantier naval, cel mai probabil, și, de asemenea, o serie de posibilități de subcontractare în țară.
Deci, acest principiu pe care l-am enunțat la urmă este, de fapt, unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important, care ne călăuzește în politica de achiziții în cadrul alocării bugetare pe 2016 și în perspectivă.
AGERPRES: Ați menționat mai devreme intenția de a achiziționa o nouă escadrilă de F-16. În aceste condiții, va mai fi nevoie de operaționalizarea altor baze aeriene, față de cele care există deja?
Mihnea Motoc: Infrastructura pentru preluarea aparatelor F-16 va trebui oricum finalizată. Suntem în grafic cu lucrările, însă mai rămân de luat unele măsuri în așa fel încât primele aparate care vor sosi și vor purta inscripția Forțelor Aeriene Române — vor sosi în septembrie — să poată fi operate în România. Când vorbim de etapa a doua de achiziționare de aparate F-16 trebuie să fim conștienți că suntem în proiecția din programul “Armata 2027”, deci sunt chestiuni care sunt planificate pe termen mediu și în această concepție intră și acoperirea infrastructurii necesare. Dacă vorbim de trecerea la capabilități aeriene F-16, este vorba de mai mult decât infrastructura aferentă necesară deservirii lor și operării lor. O investiție foarte importantă este cea în formarea personalului. Vor trebui operate modificări considerabile în curicula de educație specializată, în manualele de instructaj în acest domeniu. Este, practic, vorba de trecerea la o cu totul altă filosofie în materie.
AGERPRES: Eu vă întrebam dacă, în condițiile în care mai vin încă 12 aparate F-16, sunt suficiente aeroporturile existente momentan. Știu că au existat foarte multe astfel de baze aeriene, multe au fost dezafectate și dacă se mai pune problema revitalizării lor în aceste condiții.
Mihnea Motoc: Aceste lucruri sunt planificate. Nu este vorba de o intenție apărută cumva în afara rândului. Noi ne înscriem în acele programe — fie strategice, fie programe majore de achiziții — care sunt prinse în concepția pe următorii 10 ani, cu suport bugetar pe care putem în mod realist conta în perioada ce vine. Este foarte important că putem lua în calcul această alocare de 2% din PIB pentru deceniul care vine, într-o manieră credibilă. În plus, nu avem în acest domeniu bugetare multianuală, dar avem instrumente de proiecție fiscal-bugetară multianuală, ceea ce ne permite o anumită marjă de manevră în angajamentele pe care le facem.
AGERPRES: M-aș referi și la o altă categorie de forțe, în condițiile în care o componentă a războiului modern este și aviația. Ce planuri aveți pentru zona de rachete sol-aer cu rază medie și lungă? Știu că aici tehnica e învechită.
Mihnea Motoc: Încercăm să asigurăm revitalizarea rachetelor din dotare, dar este fundamentat ca necesitate a armatei noastre achiziționarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, respectiv a acelor rachete din clasa high SAM, adică rachete cu rază lungă de acțiune și care evoluează la mare altitudine, rachete sol-aer. Acestea sunt avute în vedere cu condiția, însă, a identificării disponibilului de resurse bugetare necesar. Sigur, ar fi un adjuvant la sistemul nostru de apărare cu certă valoare și semnificație strategică.
dl. motoc bate campii cat cuprinde,in primul rand ptr. ca nu se pricepe la ce vorbeste.nu a avut in viata lui treaba cu tehnica militara.spune ca noile contracte vor avea conditie eliminatorie implicarea industriei nationale de aparare.pe cuvantul lui de pionier?moreniu se chinuie de ani buni sa dezvolte pe banii lor un tbi modern si sunt refuzati sistematic.cica nu indeplineste normele stanag 4.electomecanica a realizat varianta moderna a cam-94 (pe langa racheta ghidata in infrarosu avand acum si una cu ghidare laser) ,generalii se uita la sistemul aster.il anunt ca fregatele nu pot fi modernizate in romania.din cauza sistemului metric folosit(in inchi) toate piesele trebuiesc aduse din anglia(sau cumparate masini unelte speciale).iar in privinta f-16 reporterul stia el ce stia,dar motoc habar nu are:pistele aerodroamelor de pe care decoleaza sau aterizeaza minunatiile alea trebuie sa fie curate-oglinda.din cauza prizei de aer nefericit amplasate,motoarele au prostul obicei de a ingera orice corp strain de pe pista.in consecinta un alt tehnoratat care nu are habar de ce are de facut si recita o poezie pregatita de consilieri.
Offset este o veche obligatie, impusa de guvernul nastase in 2003-2004
o veche obligatie nerespectata vreodata.am avut capacitati de productie in domeniul apararii foarte bune de care ne-am batut joc.polonezii,cehii,slovacii chiar si bulgarii si-au modernizat industria militara,noi am vandut-o la fier vechi.puteam sa cumparam(in leasing) saab gripen cu offset de 1 miliard $ si am ales f-16.ce offset primim ptr. 24 de avioane second hand cumparate la pret de avioane noi? nici macar upgrade-ul facut nu am putut sa il facem in romania .pe pariu ca nici macar mentenanta nu va fi facuta aici.avem o fabrica de traditie la moreni care a conceput un tbi modern pe banii lor si generalii romani baga bete in roate si il refuza pe diferite motive tampite.ultimul zvon e ca ar dori sa cumpere porcaria de m 1117 care in armata americana e folosit doar de politia militara nu de trupe ca transportor blindat.catastrofa de sistem aa hawk o puteam upgrada la electromecanica ploiesti.dar si-a bagat codita urdareanu cu uti-ul lui si brusc raytheon nu a mai fost de acord cu modificarea in romania.si exemplele pot continua.
Offset impus in teorie dar nerealizat in practica (precum la fregatele englezesti” asa cum comentatorul de mai sus remarca ca intre declaratiile ministrilor si realitate este evident o situatie similara autostrazilor invizibile dar care au resipit sume imense
Presimt iar niste achizitii de armament paguboase la presiune politica a “partenerilor” precum contractul Bechtell
Oare asta sa fie cauza restrangerilor bugetare masive operate de guvernul tehnocrat ?
Programul de inarmare rapida a Romaniei ? Efortul este unul enorm cu consecinte dramatice pentru restul economiei si marea masa a cetatenilor Romaniei. Lucruri facute fara cap, fara o strategie pe termen lung, bine asezata si documentata. Incercam sa modernizam tehnica pe bani grei, pe care unii le-au dat de vechi si neperformante.
Deci domnul cu fata de securist mai ingrasa niste firme de armament straine care vor sa scape de vechituri. Nu de-aia a fost marit bugetul apararii?
Ce vechituri mai vinde vestul? poate he dau si ceva gloabe
Cred ca si tancurile sunt niste fier vechi aruncat la prosti. O sa aflam de la cei care se pricep
care tancuri fratioare?tinem coada sus si bagam banii in intretinerea a 827 de epave(din care 500 sunt t55-adica realizate in 1955 si restul sunt t-85 facute in romania in 1985-dar de fapt sunt o copie a celorlalte 500).sa tii in stare de functionare 827 de harburi vechi de 70 sau 40 de ani costa o avere.de asta cheltuim sute de milioane de $ in fiecare an fara sa cumparam ceva concret.ca exemplu germania (tara de 3 ori cat romania) are 300 de mbt(main battle tank),uk are 400 iar franta are 200+206 in conservare.adica noi avem cam cat germania+uk+franta la un loc.tare ,nu?din cauza costurilor imense belgia si olanda au desfiintat unitatile de tancuri(olanda a pastrat 18 in mod simbolic).
ca fapt divers exploatarea unui mbt leopard-2(mult mai modern decat jafurile noastre costa 325000 $/an.iti dai seama cat costa exploatarea unui t-55 vechi de 70 de ani,cu un motor care consuma ca la nebuni si care necesita reparatii tot timpul.
intrebare-intrebatoare:de ce trebuie sa ne dam peste cap sa alocam 2% din pib ptr. aparare cand alte state membre nato sunt departe de acest target?exemplu:romania-1,7%,letonia-1,4%,lituania-1,48%,slovacia-1,11%,ungaria-0,99%,cehia-1,03%.astia 3 din urma nu cred ca o sa isi dubleze bugetele militare de la un an la altul.asta fara sa vorbesc de state occidentale cu economii puternice care nu indeplinesc aceasta cerinta:grecia-1,68%,italia-1,27%,franta-1,8%,germania-1,2%,olanda-1,2%.adica sa inteleg ca germania va aloca anul viitor 23 MILIARDE euro in plus,olanda 5,3 miliarde si italia 20 miliarde ?nu stiu de ce dar nu prea imi vine sa cred.
Guvernul Nastase a Intarziat si viciat Ordonanta offsetului pentru a o face neaplicabila. At fi nedrept insa sa me limitam doar la persoana sau guvernul Nastase. In Romania generali si politicieni se deopotriva in a face offsetul inaplicabil. Guvernul Ciolos, cu Motoc si Borc, nu face exceptie astfel ca si contractele care vor veni nu vor fi acompaniate de nici o facilitate economica. Asta stie si pres aservita dar toti stau cu mana intinsa poate le pica -si pica- si lor ceva.